Planul de productie pentru ultimii 2 ani(2006 - 2007) pentru fermele de pasari existente in momentul de fata in cadrul S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA este sintetizat in urmatoarele tabele:

Care rezulta din:

Piata foarte favorabila din cursul anilor 2004 - 2005 a permis obtinerea unor productii foarte bune lucru care a asigurat companiei resurse pentru dezvoltarea si consolidarea activitatii avicole a companiei si in perspectiva realizarea de investitii majore pentru achizitia de utilaje moderne pentru fermele de pasari si dezvoltarea sistemului de crestere a pasarilor la sol in locul sistemului actual de crestere la baterii. Din pacate anul 2005 a fost un an de incercari pentru avicultura romaneasca, in special catre sfarsitul anului, odata cu aparitia virusului gripei aviare, obtinerea unor productii mari si de calitate de catre societate contrastand cu posibilitatile de vanzare cu eforturi deosebite a produselor realizate de societate.

Activitatile curente ale societatii includ urmatoarele:

Achizitionare pui de o zi

Crestere pasari incluzand hranire, adapare, asigurare conditii de ventilare, incalzire, umiditate

Abatorizare pasari vii

Distributie si comercializare carne de pasare

Achizitionare materii prime agricole (porumb, etc.) pentru producerea furajelor

Productie furaje nutreturi combinate dupa diverse retete pentru cresterea pasarilor pentru productia de carne

Abatorizare pasari

Distributie produse din carne de pasare

Comercializare carne de pasare prin magazinele proprii

Alte activitati ale S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA includ :

servicii pentru mecanizarea, chimizarea agriculturii si protectie sanitara

comert intermediar cu materii prime agricole, pasari vii, materii prime alimentare si semiproduse

comert cu ridicata al cerealelor, semintelor si furajelor

transporturi rutiere de marfuri

depozitari

In scopul unei dezvoltari optime a activitatii, societatea a investit in ultimii ani in modernizarea fermelor de pasari proprii precum si a spatiilor de abatorizare prin amenajarea acestora si achizitionarea unor utilaje noi, investitii de cateva sute de mii de Euro. Societatea continua si are in curs de finalizare procesul de modernizare al spatiilor de productie actuale din cadrul abatorului de pasari prin intermediul unui proiect SAPARD prin finalizarea lucrarilor de amenajare a acestor spatii precum si prin modernizarea spatiilor frigorifice ale societatii.

De asemenea pentru modernizarea fermelor de pasari se intentioneaza schimbarea sistemului baterie al utilajelor de crestere a pasarilor din halele de pui carne cu sistemul de crestere la sol, recomandat in prezent de normele Uniunii Europene.

Schematic locul de desfasurare al activitatii S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA este sistematizat in tabelul urmator:

Referitor la punctele de lucru mentionate in tabelul de mai sus se poate spune ca activitatea societatii se desfasoara in principal pe teritoriul judetului Ialomita, avand insa subunitati si in afara judetului. Reteaua de subunitati a societatii comerciale AVICOLA SLOBOZIA S.A. cuprinde:

• Ferma 1 AMARA - reproductie gaini rase grele
• Ferma 2 BORA - pui carne
• Ferma 3 BORA - pui carne
• Ferma 4 ANDRASESTI - pui carne
• Ferma 5 GHEORGHE DOJA - pui carne
• Ferma 6 PERIETI - pui carne
• Ferma 7 ION GHICA - gaini oua consum
• Incubatie AMARA
• FNC - PERIETI
• Abator pasari SLOBOZIA
• Laborator sanitar veterinar Avicola
• Autobaza transporturi auto Avicola
• Depozit materiale ADT
• Sectorul mecanic Avicola
• Reteaua de magazine proprii - 3 unitati - situate in municipiul Slobozia (inchiriat), in orasul Lehliu Gara (jud. Calarasi) si in orasul Oltenita (jud. Calarasi). Ultimul punct de lucru realizeaza si alte operatiuni in numele si pentru AVICOLA SLOBOZIA S.A. si anume achizitii cereale, etc.

1.2.2 Pentru fermele zootehnice si mixte - planul de productie al fermei zootehnice

Productia realizata de societate se imparte in urmatoarele categorii:

A.     Oua consum

Productia de oua pentru consum este realizata in ferma nr. 7 din localitatea ION GHICA, judetul Ialomita. In halele de crestere a pasarilor din cadrul fermei nr. 7 sunt in medie aproximativ 77.000 capete la inceperea ciclului de productie si aproximativ 62.000 capete gaini ouatoare/ serie la finalizarea ciclului de productie, deci a fost luat in calcul un procent de aproximativ 20% mortalitate .

Pasarile sunt achizitionate de societate la ca pui de o zi si sunt tinute in conditii speciale de hranire in halele de crestere a pasarilor, varsta la care incep sa se oua pana la varsta de 88-90 saptamani cand sunt trimise la abatorizare ca gaini pentru reforma si au o greutate medie de aproximativ 2 kg/ cap pasare. La varsta de 14-16 saptamani sunt transferate in alte hale de crestere unde sunt exploatate pentru procesul de ouare si unde sunt tinute pana la sacrificare. Varsta demararii procesului de ouat este la aproximativ 17 saptamani.

Dupa transferul tineretului de inlocuire (pui gaini ouatoare) din halele societatii are loc o pauza de 1 luna pentru igienizare dupa care populate cu pui pentru carne pana la urmatoarea serie de tineret inlocuire gaini ouatoare.

Similar, dupa schimbarea gainilor ouatoare din halele fermei nr. 7 la sacrificare are loc o pauza de 3 luni pentru igienizare dupa care sunt aduse alte gaini ouatoare cu varsta de 14-16 saptamani din celelalte hale unde sunt exploatate pentru ouare pana la sacrificare si ciclul se continua din nou. De la varsta de 17 saptamani la varsta de 88-90 saptamani randamentul de ouat al gainilor evolueaza sub forma unui clopot cu varful in sus astfel:

la varsta de 20 de saptamani procentul zilnic de ouat al pasarilor (randamentul) este de aproximativ 65% (adica 65% din pasari oua zilnic)

acest procent creste de la 65% la varsta de 20 saptamani la 90-95% la varsta de 40 saptamani

de la varsta de 70 saptamani acest randament scade pana la aproximativ 70%.

Durata medie a unui ciclu pentru gainile ouatoare = 68-70 saptamani.

Se porneste de la ipoteza ca fiecare gaina face zilnic cate un ou deci considerand productia de oua zilnica maxima de 62.000 bucati oua/zi cu variatiile mentionate mai sus si cu faptul ca o mica parte din oua se sparg in timpul recoltarii, se poate considera in final o medie zilnica de 54.746 bucati oua/zi pe toata perioada de viata a gainilor ouatoare (adica un randament mediu de 88,3%). Pentru simplificare se considera urmatoarele valori:

numar mediu oua zilnic - 62.000 bucati oua

numar mediu zilnic/ serie gaini ouatoare = 54.746 bucati oua

numar oua / an - 31.980 x 365 zile/an = 19.982.290 bucati oua / an

Rezulta pentru comercializare aproximativ - 20.000.000 bucati oua / an pentru comercializare.

B.     Furaje si nutreturi combinate

Capacitatea de productie preconizata pentru FNC (tone/an):

capacitate de productie FNC - 10 t/ora

timp de lucru zilnic - 10 ore/zi

productie zilnica - 10 tone/ ora x 10 ore/ zi = 100 tone/ zi

numar zile productie / an - 250 zile (se scad zilele de sambata si duminica, sarbatorile si zilele necesare reviziilor tehnice si igienizarilor)

productie anuala = 100 tone / zi x 250 zile = 25.000 tone / an

Capacitatea de productie utilizata este de aproximativ 96 % din capacitatea potentiala a fabricii de nutreturi combinate. Graficul de productie al FNC-ului societatii este redat in tabelul de mai jos:

C.     Produse din carne de pasare

Capacitatea de productie a societatii a fost redata in planul de productie de la inceputul prezentului plan de afaceri.

Pentru puii de carne societatea se aprovizioneaza in prezent cu pui de o zi pe care ii creste pana la greutatea de aproximativ 2 kg/ cap si pe care ii sacrifica in la abatorul propriu din localitatea Slobozia. Timpul necesar puiului de o zi pentru a ajunge la greutatea de 2 kg/ cap este de 40 zile. In continuare societatea isi va dezvolta aceasta activitate de crestere a puilor de carne prin realizarea de lucrari de amenajare a fermelor de crestere a puilor de carne prin prezentul proiect si prin alte proiecte cu resurse nerambursabile sau cu fonduri proprii pentru a indeplini planul de productie prezentat la inceputul planului de afaceri.

In concluzie vom avea urmatoarele ipoteze de lucru:

numar de serii - 5,7 serii/ an

durata medie serie - 40 zile

total zile crestere pui carne - 228 zile/ an

perioada igienizare intre seriile de crestere a puilor de carne - 24 zile

greutate medie pui carne livrat la abator - 2 kg/ cap

productie medie anuala = conform planului de productie al societatii.

De asemenea pentru gainile ouatoare ajunse la reforma la varsta de sacrificare avem o greutate medie de aproximativ 2 kg/ cap gaina. Considerand un procent de mortalitate pe perioada cresterii gainilor ouatoare de 5 -7 % la un numar de aproximativ 70.000 capete pui achizitionate rezulta un numar de 65.000 capete deci o cantitate de 65.000 x 2 kg = 130 tone.

Structura sintetica a sacrificarilor in cadrul fermelor de pasari ale S.C. AVICOLA SLOBOZIA S.A. conform planului de productie stabilit este redata in tabelul de mai jos:

Se porneste de la urmatoarele ipoteze:

• Greutate medie pui viu pentru sacrificare = 1,925 kg/cap
• Greutate medie gaina ouatoare vie pentru sacrificare = 2 kg/cap
• Randamentul productiei (procente) = 81%
• Randamentul productiei (kg/cap pui viu) = 1.925 kg x 81% = 1,55925 kg produs din carne de pasare

Produsele din carne de pasare obtinute de societate sunt:

Bazele de productie

Situatia juridica a terenurilor folosite este urmatoarea:

Teren coloana auto - 6.163 m²

Teren laborator - 1.214 m²

Diferenta teren coloana auto - 1.305 m²

Teren drum acces - 369,608 m²

Teren ferma nr. 5 - Gheorghe Doja - 160.162 m²

Teren deposit (Ianache) - 7.399,62 m²

Teren sediu si abator - 19.644 m²

Teren ferma iepuri (Enescu) - 8.012 m²

Teren ferma 6 - Perieti - 13.651,98 m²

Teren ferma 7 - Ion Ghica - 17.739,16 m²

Teren ferma 4 - Andrasesti - 17.140,97 m²

TOTAL SUPRAFATA TERENURI = 252.801,338 m²

S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA are in proprietate cladiri in valoare totala de:

Pentru cladirile existente cota de intretinere anuala a fost estimata la 0,25 % din valoarea initiala a acestora.

Investitiile similare realizate de catre S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA au constat in achizitionarea de utilaje si echipamente specifice fermelor de pasari pentru modernizarea fermelor de pasari ale S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA si pentru modernizarea si dotarea unei unitati de producere a furajelor si nutreturilor combinate. Toate aceste investitii (utilajele achizitionate) au fost realizate din sursele proprii ale societatii. Investitiile in utilaje si echipamente specifice fermelor de pasari s-au realizat incepand de la privatizarea fostei Intreprinderi Avicole de Stat Slobozia in actuala S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA. Lista mijloacelor fixe - utilaje ale societatii existente in momentul de fata precum si valorile amortizarilor si valoarea initiala sunt anexate si redate ca total in tabelul de mai jos.

Pentru utilajele existente cota de intretinere anuala a fost estimata la 1 % din valoarea initiala a utilajelor.

Cota de intretinere anuala a utilajelor noi este estimata la 1,2% anual din valoarea initiala a utilajelor. Amortizarea utilajelor mentionate in tabelul de mai sus se calculeaza astfel:

Lista de achizitii si sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul proiectului:

Ferma nr. 5 - Gheorghe Doja

Investitia consta in achizitionarea de echipamente si utilaje pentru cresterea pasarilor in sistemul de crestere la sol pentru echiparea halei de crestere la sol a puilor pentru carne conform normativelor Uniunii Europene:

dimensiune hala = 1.854 m² - 3 hale sau 2.196 m² - 4 hale

numar de hale = 7 hale la ferma de crestere pasari nr. 5 din localitatea Gheorghe Doja, judetul Ialomita

Furajare

o        5 circuite de furajare cu transportor spiromat si hranitori tip tronconic pentru asigurarea unei densitati medii de 60 capete pasari/ hranitor

Adapare

o        6 linii de adapare cu picuratori din inox cu sistem de reglare a presiunii apei

o        unitate de racord la retea cu dozator de medicamente si cu apometru cu inregistrarea consumului

Transport furaje

o        1 transportor de furaje din buncarul exterior in buncarasele de pe liniile de furajare cu actionare si protectie motor

Buncar exterior

o        Buncar din tabla galvanizata cu scara de vizitare si incarcare pneumatica

Microclimat

o        Ventilatie longitudinala si de coama

o        Admisia aerului prin depresiune pe cei doi pereti laterali

o        Exhaustarea aerului pe frontonul halei si pe coama

o        Supraveghere cu calculator

Exhaustare aer viciat

o        Ventilatoare

o        Jaluzele exterioare

o        Protectii pentru motoare

Admisie aer proaspat

o        Clape de admisie tip flansa din material termoizolant, plasa antivrabii, actionare centralizata, aparat pentru masurat depresiunea

o        jaluzele

Incalzire

o        Placi radiante cu conectare si termostate de hala

Supraveghere microclimat

o        Supraveghere cu calculator si senzori de temperatura interioara si exterioara, senzor de umiditate, afisarea consumului de apa, se programeaza initial microclimatul pentru intreg ciclul de crestere, relee pentru actionarea grupelor de ventilatie

Alarma

o        Dispozitiv de alarma pentru depasirea valorilor de temperatura minima si maxima si caderea tensiunii electrice si a ventilatiei

o        Sirena exterioara

Sistem de iluminat

o        Sistem de iluminat cu becuri economice (11 W) si sistem de reglare a intensitatii (5 linii complete)

Utilajele si echipamentele tehnologice contin urmatoarele:

Utilaje si echipamente tehnologice crestere pasari - 210.000 Euro / 745.920 lei

Incinerator - 75.000 Euro / 266.400 lei

Ferma nr. 6 _ Perieti

Utilajele si echipamentele tehnologice contin urmatoarele:

incinerator - 75.000 Euro / 266.400 lei

granulator cu brizurator - 200.000 Euro / 710.400 lei

celule depozitare materii prime - 60.000 Euro / 213.120 lei

uscator cereale - 70.000 Euro / 248.640 lei

statie microdozare elemente FNC - 60.000 Euro / 213.120 lei

Omogenizator OMO 2000 - 55.000 Euro / 195.360 lei

TOTAL UTILAJE SI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE = 1.847.040 LEI

Utilajele si echipamentele de transport contin urmatoarele:

incarcator telescopic - 50.000 Euro / 177.600 lei

masini de transport materii prime (cap tractor si remorca) - 110.000 Euro / 390.720 lei

masini de transport produs finit (cap tractor si siloz auto) - 280.000 Euro / 994.560 lei

Tractoare transport materii prime 110-180 CP - 150.000 lei / 532.800 lei

Masina de evacuate gunoi - 50.000 Euro - 177.600 lei

Detalii privind aceste achizitii sunt redate in tabelul de mai jos:

Lista de achizitii materii prime, materiale, servicii esentiale pentru un ciclu de productie:

Principalele materii prime necesare in desfasurarea activitatii de crestere a pasarilor in fermele de pasari ale S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA sunt :

Oua consum si pui carne

pui de o zi pentru gainile ouatoare

pui de o zi pentru carne

furaje alimentatie

medicamente - polivitamine pentru pasari si anitibiotice

vaccinuri pt fiecare pasare

paie si rumegus pentru asternutul pasarilor

dezinfectantele pentru igienizare intre schimburi

dezinfectante curente

cofraje oua

tus pentru stampilat

Furaje

porumb

grau

srot de floarea soarelui

srot de soia

premixuri - facute de societate

o        PVM (proteina - vitamina - minerale) gaina

o        Faina de peste

o        Fosfat monocalcic

o        Carbonat de calciu

o        Lizina

o        Sare

Consumurile de materii prime pentru productia realizata de S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA sunt (estimare pentru anul 2006):

Cantitatile de materii prime per tona pentru productiile realizate de S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA sunt:

Oua consum

• numar gaini ouatoare - 65.000 capete gaini ouatoare in medie / ciclu productie
• achizitia este realizata la inceputul perioadei deci in trim. 1 al fiecarui an
• cantitatea de pui gaini ouatoare achizitionata ; 65.000 - 70.000 capete

Furaje - nutreturi combinate:

Capacitate de productie preconizata pentru FNC (tone/an):

capacitate de productie FNC - 10 t/ora

timp de lucru zilnic - 10 ore/zi

productie zilnica - 10 tone/ ora x 10 ore/ zi = 100 tone/ zi

numar zile productie / an - 250 zile (se scad zilele de sambata si duminica, sarbatorile si zilele necesare reviziilor tehnice si igienizarilor)

productie anuala potentiala = 100 tone / zi x 250 zile = 25.000 tone / an

Capacitatea de productie utilizata este de aproximativ 96 % din capacitatea potentiala a fabricii de nutreturi combinate. Graficul de productie al FNC-ului societatii este redat in tabelul de mai jos:

Materii prime care intra in componenta furajelor: cereale, verdeturi, saruri minerale, vitamine, aminoacizi - total cantitati materii prime furaje = total cantitati productie realizata = 24.000 tone/ an.

Sunt doua feluri de furaje realizate de societate:

Furaje pentru gainile ouatoare:

• porumb, orz, grau - aproximativ 75 % din concentratie
• sroturi - aproximativ 22 % din concentratie
• saruri, vitamine - aproximativ 2 % din concentratie
• faina proteica peste - aproximativ 1 % din concentratie

Furaje pentru puii de carne:

• porumb, orz, grau - aproximativ 67 % din concentratie
• sroturi - aproximativ 26 % din concentratie
• saruri, vitamine - aproximativ 6 % din concentratie
• faina proteica peste - aproximativ 1 % din concentratie

Pui carne:

• numar pui carne de o zi achizitionati - 25.000 capete pui carne / serie
• numar serii/ an = 5 serii
• numar total / an pui carne de o zi achizitionati - 125.000 capete pui carne / serie
• durata medie serie - 40 zile
• achizitia este realizata la inceputul fiecarei serii
• Varsta medie pui carne la achizitionare - 1 zi

Varsta medie pui carne la sacrificare - 40 zile

Costurile materiilor prime pentru productiile realizate de S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA:

Oua consum:

• Pret mediu achizitie cap pui gaina ouatoare = 1 euro/ cap sau 3,552 lei/ cap pui
• numar gaini ouatoare - 77.000 capete gaini ouatoare in medie / ciclu productie din care, luand in considerare mortalitatile, raman aproximativ 62.000 capete pasari la sacrificare
• cost mediu de achizitie gaini ouatoare = 1 euro/ cap x 77.000 capete gaini ouatoare in medie / ciclu productie = 77.000 euro x 3,552 lei = 273.504 lei
• achizitia este realizata la inceputul perioadei deci in trim. 1 al fiecarui an din doi in doi ani (pentru simplificare se considera un ciclu de 2 ani pentru gainile ouatoare in loc de 88 - 90 saptamani)

Furaje - nutreturi combinate:

cereale, verdeturi, saruri minerale, vitamine, aminoacizi - pret achizitie 220 Euro / tona

total valoare materii prime achizitionate pentru producerea furajelor = 220 Euro / tona x 24.000 tone/ an productie = 5.280.000 Euro x 3,552 lei = 18.754.560 lei

materia prima pentru producerea furajelor este achizitionata constant de-a lungul anului deci este repartizata uniform pe perioada anului

Sunt doua feluri de furaje realizate de societate:

Furaje pentru gainile ouatoare:

• porumb, orz, grau - 2700 lei/ kg sau aproximativ 0,08 Euro/ kg - aproximativ 75 % din concentratie
• sroturi - 8500 lei/kg sau aproximativ 0,24 Euro/ kg - aproximativ 22 % din concentratie
• saruri, vitamine - 28.000 lei / kg sau aproximativ 0,8 Euro/ kg - aproximativ 2 % din concentratie
• faina proteica peste - 30.000 lei /kg sau aproximativ 0,85 Euro/ kg - aproximativ 1 % din concentratie

Pret mediu furaj pentru gainile ouatoare - 4.800 lei sau 0,1373 Euro/ kg

Furaje pentru puii de carne:

• porumb, orz, grau - 2700 lei/ kg sau aproximativ 0,08 Euro/ kg - aproximativ 67 % din concentratie
• sroturi - 8500 lei/kg sau aproximativ 0,24 Euro/ kg - aproximativ 26 % din concentratie
• saruri, vitamine - 28.000 lei / kg sau aproximativ 0,8 Euro/ kg - aproximativ 6 % din concentratie
• faina proteica peste - 30.000 lei /kg sau aproximativ 0,85 Euro/ kg - aproximativ 1 % din concentratie

Pret mediu furaj pentru puii de carne - 6.000 lei sau 0,1725 Euro/ kg

Pui carne:

• Pret achizitie cap pui carne de o zi - 0,34 Euro /cap sau 1,19 lei/ cap pui carne
• numar pui carne - conform graficului de productie - aproximativ capete pui carne / an din care tinand cont de o mortalitate de aproximativ 5% rezulta un numar de pui carne la sacrificare de aproximativ 4.341.500 capete
• costuri achizitie pui carne = 1,19 lei /cap x 4.570.000 capete pui carne / an = lei/ an
• achizitia puilor pentru carne de la furnizorii de pui de o zi se realizeaza la inceputul fiecarei perioade (ciclu de productie) fiind corelata cu productia realizata

2.2 Principalii furnizori de materii prime si materiale auxiliare pentru anul 2005 sunt structurati in tabelul de mai jos:

Consumurile si costul materialelor auxiliare pentru halele de crestere a pasarilor si anume detergenti pentru dezinfectarea halelor de crestere a pasarilor atat pentru gainile ouatoare la reforma cat si pentru puii de carne au fost calculate pentru anul 2005 astfel:

• materiale igienizare hale gaini ouatoare - o data pe an - cantitate necesara - aproximativ 3.300 l = 22.000 lei
• materiale igienizare hale pui carne - dupa fiecare serie - cantitate necesara - aproximativ 280.000 l = 2.800.000 lei

Costurile totale ale materialelor auxiliare pentru igienizarea halelor de pasari ale S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA au fost pentru anul 2005 in valoare de aproximativ 2.822.000 lei.

S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA se aprovizioneaza cu materii prime si materiale auxiliare de la diversi furnizori astfel:

Oua consum:

Furaje - nutreturi combinate:

Pui carne:

Nu exista riscuri si dificultati in aprovizionarea cu materii prime si materiale si nici caracteristici de sezonalitate, societatea avand relatii foarte bune cu furnizorii de materii prime si materiale si achizitionandu-le doar in anumite perioade ale anului conform graficului de lucrari al societatii.

Servicii - Prestatii externe

Prestatiile externe se pot imparti in urmatoarele tipuri de servicii:

Servicii lucrari executate de terti

transport cadavre gaini la crematoriu autorizat

servicii transport (boabe, soia etc.)

servicii veterinare (vaccinari etc)

Servicii de asigurari a productiei realizate de societate - precum si a efectivelor de pasari si a activelor societatii.

Piata de desfacere

Produsele principale realizate de societate sunt produsele din carne de pasare obtinute prin abatorizarea pasarilor crescute in fermele de pasari ale societatii la abatorul de pasari din Slobozia al societatii.

Carne de pasare:

Principalii clienti ai S.C. AVICOLA SLOBOZIA S.A. sunt:

• Avicola Buzau - Buzau - 520 tone/ an
• Biota Com - Braila - 480 tone/ an
• Conspetrom Obor - Bucuresti - 510 tone/ an
• Duso - Galati - 625 tone / an
• Spring Caprice - Galati - 580 tone / an
• Total Aliment - Tulcea - 850 tone / an
• Fel Man - Slobozia - 420 tone / an
• Batory - Slobozia - 310 tone / an
• Simona Com - Calarasi - 250 tone/ an
• Comaliment - Tandarei - 180 tone/an
• Alcom - Galati - 320 tone / an
• Top Food - Slobozia - 620 tone/an
• Glitter - Braila - 740 tone/an
• Senzor - Fetesti - 140 tone/an
• Amara SA - Amara - 100 tone/an
• Diana Com - Braila - 250 tone / an
• Valter Com - Tandarei - 280 tone / an
• Comind SA - Slobozia - 190 tone / an
• Amelia - Harsova - 50 tone / an
• Nucet Com - Fetesti - 110 tone / an
• Camilla Paris - Slobozia - 150 tone / an
• Impex Elit - Galati - 280 tone / an
• Malkant - Galati - 170 tone / an

Total - 7870 tone / an. In medie solicitarile de produse realizate de S.C AVICOLA SLOBOZIA S.A. sunt aproximativ de 8.000 tone / an. Deci societatea are acoperita desfacerea intregii productii si de asemenea realizeaza desfacerea produselor proprii si prin magazinele proprii. In prezent abatorul produce o cantitate de aproximativ 6.000 tone / an la un regim de functionare de 8 ore/zi si 5 zile/ saptamana. In urma modernizarii abatorul va fi adus la standardele Uniunii Europene iar capacitatea abatorului va putea creste in functie si de capacitatile de productie ale S.C. AVICOLA SLOBOZIA S.A. prin amenajarea si extinderea fermelor de crestere pui carne. De asemenea va creste calitatea produselor din carne de pasare realizate.

Aprovizionarea cu materie prima (pasari vii) a abatorului societatii este realizata in intregime de catre Fermele S.C. AVICOLA SLOBOZIA S.A. Capacitatea acestor ferme de productie este de aproximativ 3,285 milioane capete pasari / an (estimat la nivelul productiei anului 2004) repartizata astfel pentru puii de carne:

• Ferma 2 BORA - pui carne - aproximativ 688 mii capete pasari / an
• Ferma 3 BORA - pui carne - aproximativ 905 mii capete pasari / an
• Ferma 4 ANDRASESTI - pui carne - aproximativ 317 mii capete pasari / an
• Ferma 5 GHEORGHE DOJA - pui carne - aproximativ 856 mii capete pasari / an
• Ferma 6 PERIETI - pui carne - aproximativ 396 mii capete pasari / an

In acelasi timp au fost sacrificate si gaini pentru reforma (puicute de reproductie ajunse la reformare - pentru sacrificare) astfel :

• Ferma 1 AMARA - 61 mii capete pasari / an
• Ferma 7 ION GHICA - 62 mii capete pasari / an

3.1 Piata furajelor:

Productia fabricilor de nutreturi combinate a scazut de patru ori in ultimii 15 ani. Aparitia gripei aviare a redus productia de furaje pentru pasari cu aproximativ 10%. Totusi per total productia de furaje a crescut cu 10% in 2005.

Productia de nutreturi combinate si concentrate proteice realizate in cele 82 de fabrici de profil (FNC) functionabile la sfarsitul anului 2005 a crescut cu 10% fata de cea obtinuta in 2004. "In ultimii cinci ani productia de furaje a cunoscut o evolutie pozitiva, ajungand la sfarsitul anulio 2005 sa depaseasca 1,8 milioane tone" conform d-lui Valeriu Maier, presedintele Asociatiei Patronale a Fabricilor de Nutreturi Combinate NUTRICOMB. Pe langa productia interna de furaje, lunar sunt importate aproximativ 35.000 - 40.000 tone de nutreturi din Ungaria. "Preturile usor mai mici decat ale furajelor autohtone a determinat ca unele firme romanesti sa apeleze la importuri" afirma dl. Traian Coica, director executiv NUTRICOMB.

Capacitatea de productie a FNC-urilor este de 7,4 milioane tone, dar din cauza desfiintarii CAP-urilor si a complexelor de crestere a animalelor, piata nutreturilor s-a redus dramatic. "Efectivele de animale din fostele IAS-uri s-au redus continuu, numarul acestora fiind de cinci ori mai mic decat in perioada anilor 60-90" adauga dl. Coica, deoarece "la acea vreme productia realizata de FNC-uri era situata constant in jurul a 8-9 milioane de tone. Un punct maxim al productiei interne a fost inregistrat la nivelul anului 1990, cand aceasta a atins 9,6 milioane de tone.

Desi productia este de cinci ori mai mica decat maximul inregistrat in urma cu 15 ani, industria nutreturilor combinate are cea mai mare productivitate pe cap de locuitor, apreciaza reprezentantii NUTRICOMB.

Dupa un declin accentuat, vanzarile fabricilor de nutreturi combinate au luat avant din anul 2001, pe masura ce declinul efectivelor de animale s-a oprit si micii producatori au inceput sa fie atenti la calitatea hranei pentru animalele performante.

Evolutia productiei de nutreturi combinate

Din tabelul de mai jos se poate observa evolutia ascendenta a productiei de nutreturi combinate intre anii 2001 - 2005 precum si valorile acesteia in fiecare an (in mii tone). Acest lucru se datoreaza revigorarii zootehniei romanesti in ultima perioada dupa regresul inregistrat in perioada 1990 - 2000. In urmatorii ani sunt de asemenea prognozate evolutii crescatoare atat in ceea ce priveste zootehnia romaneasca (cresterea pasarilor, a porcilor si a altor animale) ceea ce va implica de asemenea evolutia crescatoare a sectorului productiei nutreturilor combinate.

Potrivit statisticilor NUTRICOMB aproximativ 50% din retete sunt pentru cresterea porcilor, 40% pentru sectorul de crestere a pasarilor si restul de 10% sunt pentru taurine, ovine, dar si cerbi si alte animale salbatice din rezervatii si din ocolurile silvice.

Deoarece sectorul cresterii pasarilor in regim industrial a avut de suferit din cauza confirmarii existentei gripei aviare, productia de furaje destinate acestui sector a scazut cu aproximativ 10%. "Stocurile de furaje acumulate de complexele de pasari si faptul ca nu au mai fost populate fermele de pui iar efectivele de gaini ouatoare s-au redus, a dus la micsorarea productiei de furaje in cadrul anumitor FNC-uri" afirma dl Coica.

Aparitia de noi focare de gripa aviara ii determina pe reprezentantii NUTRICOMB sa fie prudenti in ceea ce priveste estimarile pentru anul acesta. "Speram sa depasim pragul a doua milioane de tone de furaje, sau, daca nu, sa mentinem productia realizata in 2005" adauga dl. Maier. In acelasi timp compania Smithfield, cel mai mare procesator mondial de carne de porc, anunta adata cu patrunderea pe piata romaneasca ca va pune in functiune patru FNC-uri.

Materia prima utilizata de FNC-uri provine din productia interna in ceea ce priveste cerealele (porumb, grau furajer, orz, ovaz) iar cu privire la srotul de soia, acesta este importat in proportie de 80% deoarece productia interna de soia nu poate acoperi cererea. Faina de peste si premixurile (complexe de minerale si vitamine) sunt importate in totalitate.

3.2 Piata produselor din carne de pasare

Peste tot in lume subventionarea de catre stat a produselor avicole este pe cale de disparitie. In tarile sarace pentru ca lipsesc resursele financiare ale statului. In tarile bogate (si cu avicultura avansata) pentru ca, de regula, acestea sunt exportatoare de produse avicole, iar subventia nu este privita cu ochi buni de catre tarile mai putin dezvoltate (fiind considerata concurenta neloiala) iar organismele mondiale care reglementeaza comertul mondial (OMC, GATT) fac eforturi sustinute pentru interzicerea treptata a acestor subventii. Probabil ca odata cu intrarea in Uniunea Europeana vor inceta si subventiile pentru carnea de pasare, care a determinat practic dublarea productiei in ultimii cinci ani. La oua nu s-au acordat niciodata subventii si probabil ca este una din cauzele stoparii acestei activitati care de cativa ani bate pasul pe loc ca dinamica a productiei.

Acordarea subventiei la carnea de pasare a ajutat specialistii in avicultura care, fiind mai putin mobilizati in privinta stoparii costurilor de productie, si-au putut indrepta atentia in special catre imbunatatirea performantelor tehnice, care, sunt in prezent printre cele mai bune din lume. Cu un Indice Economic European de 251,58, Romania se situeaza pe locul 4 in lume, dupa Olanda (293), Australia (272) si Germania (270) dar inaintea altor tari cu traditie ca SUA (242), Brazilia (241) sau Japonia (240,6), dupa ce in anul 2004 ne-am situat pe locul 8.

In ceea ce priveste cele mai bune performante inregistrate de societatile avicole romanesti au fost obtinute urmatoarele rezultate :

l. Carne de pasare

A.     Cei mai mari producatori de carne in viu :

TOTAL membri UCPR (Uniunea Crescatorilor de Pasari din Romania) : 235.546 tone carne - 100%

Agricola International Bacau : 27.453 tone - 12,3%

Agrisol, Prahova : 16.788 tone - 7,51%

Transavia, Alba : 16.184 tone - 7,24%

Avicola Calarasi : 12.972 tone - 5,8%

Avicola Buzau : 11.209 tone - 5,01%

Nota : Judetul Calarasi cu cele 12 societati avicole componente este cel mai mare producator de carne de pasare din tara, cu 32.930 tone produse, urmat de Bacau cu 28.937 tone si Alba cu 19.049 tone.

B.     Cele mai bune sporuri medii zilnice :

Societati avicole mari (peste 7.000 tone spor in greutate/ an) :

Transavia, Alba : 57,7 g/zi (55,73 g/zi in 2004)

Avicola Calarasi : 55,14 g/zi (54,87 g/zi in 2004)

Agricola International Bacau : 54,6 g/zi (54,29 g/zi in 2004)

Agrisol, Prahova : 53,63 g/zi (53,22 g/zi in 2004)

Avicola Crevedia : 51,29 g/zi (50,19 g/zi in 2004)

Societati avicole mijlocii (2.000 - 7.000 tone spor in greutate pe an) :

1. Dragos Voda, Calarasi : 59,70 g/zi (60,56 g/zi in 2004)
2. Prima Nova, Calarasi : 58,60 g/zi (54,91 g/zi in 2004)
3. Agronutrisco, Giurgiu : 56,90 g/zi (44,28 g / zi in 2004)
4. Nutricom, Calarasi : 54,75 g/zi (54,08 g/zi in 2004)
5. Avicola Ciocanesti, Calarasi : 53,01 g/zi (52,0 g/zi in 2004)

C.     Cele mai bune consumuri specifice :

Societati mari (peste 7.000 tone/ spor in greutate pe an) :

Transavia, Alba : 1,693 kg/ kg spor (1,700 kg/ kg spor in 2004)

Agricola International Bacau : 1,775 kg/ kg spor (1,764 kg/ kg spor in 2004)

Avicola Buzau : 1,811 kg/ kg spor (1,903 kg/ kg spor in 2004)

Avicola Focsani : 1,838 kg/ kg spor (1,810 kg/ kg spor in 2004)

Avicola Calarasi : 1,856 kg/ kg spor (1,873 kg/ kg spor in 2004)

Societati mijlocii (2.000 - 7.000 tone spor in greutate pe an) :

1. Agronutrisco, Giurgiu : 1,702 kg/ kg spor (2,27 kg/ kg spor in 2004)
2. Avis Lipia Buzau : 1,743 kg/ kg spor (1,830 kg/ kg spor in 2004)
3. Prima Nova, Calarasi : 1,744 kg/ kg spor (1,776 kg/ kg spor in 2004)
4. Dragos Voda, Calarasi : 1,753 kg/ kg spor (1,815 kg/ kg spor in 2004)
5. Colini, Caras Severin : 1,822 kg/ kg spor (2,093 kg/ kg spor in 2004)

D.     Cele mai scazute pierderi prin mortalitate :

Societati mari (peste 7.000 tone spor in greutate pe an) :

Avicola Buzau : 2,69% (3,66% in anul 2004)

Agrisol, Prahova : 3,27% (3,78% in anul 2004)

Avicola Calarasi : 4,34% (3,52% in anul 2004)

Agricola International Bacau : 4,45% (5,19% in anul 2004)

Transavia, Alba : 4,66% (3,98% in anul 2004)

Societati mijlocii (intre 2.000 - 7.000 tone spor in greutate pe an) :

1. Dragos Voda, Calarasi : 3,62% (4,51% in anul 2004)
2. Avicola Iasi : 4,57% (5,50% in anul 2004)
3. Nutricom, Calarasi : 4,63% (4,29% in anul 2004)
4. Nutricod, Brasov : 5,22% (5,62% in anul 2004)
5. Colini, Caras : 5,23% (4,32 % in anul 2004)

E.      Cei mai buni Indici Economici Europeni :

Societati mari (peste 7.000 tone spor in greutate pe an) :

Transavia, Alba : 324,91 (315,10 in anul 2004)

Agricola International Bacau : 293,89 (291,26 in anul 2004)

Avicola Calarasi : 284,23 (282,64 in anul 2004)

Agrisol, Prahova : 276,85 (258,59 in anul 2004)

Avicola Buzau : 272,46 (224,40 in anul 2004)

Societati mijlocii (intre 2.000 - 7.000 tone spor in greutate pe an) :

1. Dragos Voda, Calarasi : 328,26 (318,64 in anul 2004)
2. Prima Nova, Calarasi : 318,45 (287,89 in anul 2004)
3. Agronutrisco, Giurgiu : 291,99 (184,39 in anul 2004)
4. Nutricom, Calarasi : 280,97 (272,15 in anul 2004)
5. Ave Impex, Satu Mare : 268,71 (243,45 in anul 2004)

ll. Gaini oua consum

A.     Cea mai mare productie totala de oua :

1. Agrimon Group, Braila : 228,7 mil. oua (195 mil. oua in 2004)
2. Toneli Group : 217,6 mil. oua (171,9 mil. oua in 2004)
3. Agricola International Bacau : 88,7 mil. oua (92 mil. oua in 2004)
4. Avis 3000 Deva : 44,8 mil. oua (46,5 mil. oua in 2004)
5. Avicola Bucuresti : 42,5 mil. oua (36,4 mil. oua in 2004)

B.     Cea mai buna productie medie de oua de gaina pe an :

Societati mari (peste 30 milioane oua pe an) :

1. Agricola International Bacau : 313,7 oua/ gaina (317,9 oua/ gaina in anul 2004)
2. Avicom Vaslui : 310 oua/ gaina (292,54 oua/ gaina in anul 2004)
3. Avicola Buftea : 309,31 oua/ gaina (301,84 oua/ gaina in anul 2004)
4. Sibavis Sibiu : 308,8 oua/ gaina (314,0 oua/ gaina in anul 2004)
5. Avi Agro Banat : 300,6 oua / gaina (293,77 oua/ gaina in anul 2004)

Societati mijlocii :

1. Drosera, Satu Mare : 313,3 oua/ gaina (306,47 oua / gaina in anul 2004)
2. Ave Impex, Satu Mare : 312,78 oua/ gaina (302,77 oua / gaina in anul 2004)
3. Nutricod, Brasov : 299,51 oua/ gaina (306,65 oua / gaina in anul 2004)
4. Avicola Oradea : 289,72 oua/ gaina (303,3 oua / gaina in anul 2004)
5. Salprod Cluj : 284,54 oua/ gaina (242,78 oua / gaina in anul 2004)

C.    Cele mai bune consumuri specifice :

Societati mari (peste 30 milioane oua pe an) :

1. Agricola International Bacau : 139,69 g/ ou (142,26 g/ ou in anul 2004)
2. Avicom Vaslui : 144,54 g/ ou (159,84 g/ ou in anul 2004)
3. Avicola Gaesti : 145,38 g/ ou (145,09 g/ ou in anul 2004)
4. Sibavis Sibiu : 148,01 g/ ou (147,98 g/ ou in anul 2004)
5. Agrimon Group : 150,11 g/ ou (148,75 g/ ou in anul 2004)

Societati mijlocii :

1. New Avirom : 131,2 g/ ou (155 g/ ou in anul 2004)
2. Drosera, Satu Mare : 132,70 g/ ou (141,76 g/ ou in anul 2004)
3. Safir, Vaslui : 147,70 g/ ou (159,84 g/ ou in anul 2004)
4. Nutricod, Brasov : 157,71 g/ ou (148,39 g/ ou in anul 2004)
5. Sivita, Galati : 161,08 g/ ou (173,28 g/ ou in anul 2004)

D.Cele mai scazute pierderi prin mortalitate :

Societati mari (peste 30 milioane oua pe an) :

1. Agricola International Bacau : 3,93% (4,42 % in anul 2004)
2. Sibavis Sibiu : 4,08 % (4,84 % in anul 2004)
3. Agrimon Group : 4,72 % (6,46 % in anul 2004)
4. Avicola Gaesti : 4,73% (4,16% in anul 2004)
5. Avis 3000 Deva : 6,10% (4,37% in anul 2004)

Societati mijlocii :

1. Drosera, Satu Mare : 2,42% (2,54% in anul 2004)
2. Avicola Slobozia : 2,61% (8,87% in anul 2004)
3. Ovo Plus, Satu Mare : 2,75% (1,92% in anul 2004)
4. Siamond, Cluj : 3,08% (2,83 % in anul 2004)
5. Safir, Vaslui : 5,58% (8,13% in anul 2004)

F.      Cei mai buni Indici Economici Europeni :

Societati mari (peste 30 milioane oua pe an) :

Agricola International Bacau : 215,31 (213,58 in anul 2004)

Sibavis Sibiu : 200,13 (201,58 in anul 2004)

Avicom Vaslui : 197,73 (161,40 in anul 2004)

Avicola Gaesti : 189,75 (202,11 in anul 2004)

Avicola Buftea : 188,71 (201,57 in anul 2004)

Societati mijlocii :

1. Drosera, Satu Mare : 230,18 (210,69 in anul 2004)
2. Nutricod, Brasov :176,22 (193,21 in anul 2004)
3. Ave Impex, Satu Mare : 169,05 (183,25 in anul 2004)
4. Salprod, Cluj : 166,37 (neclasificat in anul 2004)
5. Siamond, Cluj : 163,88 (neclasificat in anul 2004)

lll. Gaini de reproductie rase grele :

1. Cele mai mari productii anuale de oua (milioane bucati) :

Agricola International Bacau : 21,1 milioane bucati

Transavia, Alba : 13,4 milioane bucati

Avicola Calarasi : 12,5 milioane bucati

Avicola Brasov : 11,6 milioane bucati

Agrodevelopment Arges : 10,1 milioane bucati

2. Cele mai mari productii medii de oua :

Avicola Iasi : 271,94 oua/ gaina (257,78 oua/ gaina in anul 2004)

Avicola Focsani : 261,96 oua/ gaina (250, 96 oua/ gaina in anul 2004)

Agricola International Bacau : 259,27 oua/ gaina (255,37 oua/ gaina in anul 2004)

Avicola Calarasi : 258,45 oua/ gaina (243,36 oua/ gaina in anul 2004)

Avicola Buzau : 257,64 oua/ gaina (248,95 oua/ gaina in anul 2004)

Avicola Brasov : 257,44 oua/ gaina (214,22 oua/ gaina in anul 2004)

3. Cele mai scazute consumuri specifice :

Avicola Brasov : 243,12 g/ ou (288,28 g / ou in anul 2004)

Avicola Buzau : 252,14 g/ ou (263,46 g/ ou in anul 2004)

Avicola Calarasi : 252,57 g/ ou (265,82 g/ ou in anul 2004)

Agricola International Bacau : 254,04 g / ou (255,37 g/ ou in anul 2004)

Avicola Focsani : 257,86 g/ ou (250,96 g/ ou in anul 2004)

Avicola Iasi : 257,87 g/ ou (286,10 g/ ou in anul 2004)

4. Cele mai scazute pierderi prim mortalitate :

Agrodevelopment Arges : 1,65% (3,16% in anul 2004)

Avicola Iasi : 1,86% (5,70% in anul 2004)

Transavia, Alba : 3,04% (2,73% in anul 2004)

Agricola International Bacau : 3,23% (3,42% in anul 2004)

Avicola Buzau : 3,28% (4,23 % in anul 2004)

Piata de desfacere a produselor realizate de S.C. AVICOLA S.A. Slobozia

Pentru produsele realizate in cadrul activitatii de productie desfasurate in fermele de pasari ale S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA si anume pui de carne si gaini ouatoare la reforma se procedeaza la abatorizarea pasarilor pentru obtinerea produselor din carne de pasare pentru care societatea are cererea asigurata integral din partea unor distribuitori importanti - societati cu putere financiara mare si cu o pozitie solida pe piata. De asemenea o parte din produsele obtinute sunt distribuite prin magazinele societatii.

Produsele din carne de pasare realizate in cadrul abatorului de pasari al societatii sunt achizitionate cu plata pe loc in majoritatea cazurilor sau imediat la livrare sau pe baza de comanda din partea distribuitorilor societatii.

Ouale sunt distribuite ca si produsele din carne de pasare de o parte din aceiasi clienti precum si prin intermediul magazinelor proprii ale societatii.

Beneficiarii produselor obtinute de S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA sunt:

Carne de pasare:

o        Clienti mari - distribuitori care se aprovizioneaza cu carne de pasare de la poarta abatorului cu masinile de transport proprii sau clienti care primesc produse din carne de pasare in locatia unde isi desfasoara activitatea (de exemplu MITTAL STEEL Galati - fostul SIDEX, cu care societatea a incheiat un contract de aprovizionare cu carne de pasare), aceste produse fiind transportate cu mijloacele de transport ale societatii de la abator la punctele de desfacere    

o        Beneficiari privati - companii mai mici, care achizitioneaza carnea de pasare pentru activitatea proprie (in special companii din industria serviciilor alimentare - HORECA) direct de la poarta abatorului

o        Companii de distributie care achizitioneaza carne de pasare pentru vanzarea cu amanuntul catre populatie prin reteaua proprie de distributie (magazine proprii) sau prin retele ale partenerilor de afaceri

o        Populatie - care achizitoneaza in cantitati mici direct de la magazinele proprii ale societatii

Valoarea totala a achizitiilor realizate de clientii S.C. AVICOLA S.A. Slobozia este structurata aproximativ in urmatoarele tabele

Produse din carne de pasare:

Descrierea canalelor de distributie:

Societatea isi realizeaza distributia de produse din carne de pasare atat prin intermediari (distribuitori) cat si direct beneficiarilor mentionati mai sus (clienti care achizitioneaza cantitati mari de produse ale societatii) precum si prin intermediul magazinelor proprii. Deci achizitia produselor realizate de societate se poate face astfel:

Prin distribuitori ai produselor realizate de societate

o        Firme de distributie

o        Retele de magazine

Direct catre clientii mari (care achizitioneaza in cantitati mari produse ale societatii)

o        Cu mijloacele de transport proprii ale societatii

o        Direct de la poarta abatorului de unde sunt receptionate si transportate cu mijloacele de transport proprii ale clientilor societatii:

Clienti mari

Firme de distributie catre retele de distributie

Firme de distributie care au retele de distributie (magazine etc.)

Societatea incaseaza contravaloarea productiei vandute astfel:

oua consum

vanzare directa din depozit - plata pe loc sau cu bilet la ordin la 7 zile de la livrarea marfii pana la 30 zile de la livrarea marfii - 30% din volumul vanzarilor

livrare directa la unitatile cu licitatii (intreprinderi mari (gen MITTAL STEEL Galati, UM, spitale etc.) - plata pana la 30 zile cu bilete la ordin - 10% din volumul vanzarilor

vanzare directa si livrari prin preluare de catre diversi distribuitori mari sau retele de distributie (Metro, Billa, Selgros etc.) - 60% din volumul vanzarilor

furaje

nu este cazul

produse din carne de pasare

vanzare directa de la poarta abatorului - plata pe loc sau in functie de negocieri prin bilete la ordin sau cecuri de la 7 zile de la livrarea marfii pana la 30 zile de la livrarea marfii - 95% din volumul vanzarilor

distributie catre alti clienti - plata pe loc sau prin bilete la ordin sau cecuri de la 7 zile de la livrarea marfii pana la 30 zile de la livrarea marfii - 5 % din volumul vanzarilor

3.3 Principalele riscuri si dificultati in privinta desfacerii produselor:

Nu se poate spune ca exista riscuri majore pentru S.C. AVICOLA S.A. SLOBOZIA in privinta desfacerii produselor, singurul risc major fiind reprezentat de calitatea productiei obtinuta de societate.

Evident pentru fiecare tip de produse realizate de societate exista riscuri mai mari sau mai mici in functie de mai multe criterii astfel:

Virusul gripei aviare - pentru produse din carne de pasare in ultima perioada vanzarile atat ale societatii cat si ale altor producatori au fost afectate de aparitia si raspandirea virusului gripei aviare

Importurile sunt un alt factor de risc sau un factor de dificultate in privinta desfacerii produselor. Din import sunt aduse atat cantitati mari de oua cat si de carne de pasare la preturi inferioare celor ale producatorilor romani de oua si de carne de pasare. Desi calitatea produselor din import este sensibil mai scazuta decat cea a produselor romanesti totusi produsele din import sunt preferate celor din Romania datorita preturilor mai scazute ale produselor din import.

Puterea de cumparare scazuta a populatiei face ca vanzarile de produse avicole sa fie reduse. Acest lucru poate fi insa si un avantaj deoarece produsele din carne de pasare sunt mai accesibile ca pret decat produsele din carne de porc, vita sau peste ceea ce face ca populatia sa cumpere in primul rand produse cu un pret mai accesibil.

Perisabilitatea mare in special pentru oua face ca produsele avicole sa aiba nevoie de o distributie eficienta si rapida. Daca pentru carnea de pasare solutia ar fi congelarea si implicit marirea timpului de conservare, pentru oua acest timp de conservare nu poate fi prelungit foarte mult (solutia ar putea fi productia prafului de oua insa comercializarea acestuia este foarte dificila deoarece nu este formata piata pentru praful de oua).

Conditii climatice improprii - in situatii cum a fost cea din cursul anului 2005 in care o mare parte din productia agricola (si pentru produsele din care se realizeaza furaje) a fost calamitata, iar calitatea productiei obtinute nu a fost foarte mare procesatorii de materii prime agricole s-au orientat mai mult catre importuri. Riscul major legat de calitatea productiei realizate este ca aceasta sa nu mai fie vanduta ca productie de o calitate superioara si in consecinta cu un pret mai mare ci sa fie vanduta ca productie furajera de o calitate mai redusa si in consecinta cu un pret mai mic.

Proiectii financiare si indicatori financiari

4.1 Veniturile S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - categorii de produse:

A. Oua consum:

Productia de oua pentru consum este realizata in ferma nr. 7 din localitatea ION GHICA, judetul Ialomita. In halele de crestere a pasarilor din cadrul fermei nr. 7 sunt in medie aproximativ 77.000 capete la inceperea ciclului de productie si aproximativ 62.000 capete gaini ouatoare/ serie la finalizarea ciclului de productie, deci a fost luat in calcul un procent de aproximativ 20% mortalitate .

Pasarile sunt achizitionate de societate la ca pui de o zi si sunt tinute in conditii speciale de hranire in halele de crestere a pasarilor, varsta la care incep sa se oua pana la varsta de 88-90 saptamani cand sunt trimise la abatorizare ca gaini pentru reforma si au o greutate medie de aproximativ 2 kg/ cap pasare. La varsta de 14-16 saptamani sunt transferate in alte hale de crestere unde sunt exploatate pentru procesul de ouare si unde sunt tinute pana la sacrificare. Varsta demararii procesului de ouat este la aproximativ 17 saptamani.

Dupa transferul tineretului de inlocuire (pui gaini ouatoare) din halele societatii are loc o pauza de 1 luna pentru igienizare dupa care populate cu pui pentru carne pana la urmatoarea serie de tineret inlocuire gaini ouatoare.

Similar, dupa schimbarea gainilor ouatoare din halele fermei nr. 7 la sacrificare are loc o pauza de 3 luni pentru igienizare dupa care sunt aduse alte gaini ouatoare cu varsta de 14-16 saptamani din celelalte hale unde sunt exploatate pentru ouare pana la sacrificare si ciclul se continua din nou. De la varsta de 17 saptamani la varsta de 88-90 saptamani randamentul de ouat al gainilor evolueaza sub forma unui clopot cu varful in sus astfel:

• la varsta de 20 de saptamani procentul zilnic de ouat al pasarilor (randamentul) este de aproximativ 65% (adica 65% din pasari oua zilnic)
• acest procent creste de la 65% la varsta de 20 saptamani la 90-95% la varsta de 27 saptamani
• de la varsta de 70 saptamani acest randament scade pana la aproximativ 70%.

Durata medie a unui ciclu pentru gainile ouatoare = 68-70 saptamani cu un randament de aproximativ 330-350 oua/gaina pe durata ciclului de productie.

Se porneste de la ipoteza ca fiecare gaina face zilnic cate un ou deci considerand productia de oua zilnica maxima de 62.000 bucati oua/zi cu variatiile mentionate mai sus si cu faptul ca o mica parte din oua se sparg in timpul recoltarii, se poate considera in final o medie zilnica de 54.746 bucati oua/zi pe toata perioada de viata a gainilor ouatoare (adica un randament mediu de 88,3%). Pentru simplificare se considera urmatoarele valori:

• numar mediu oua zilnic - 62.000 bucati oua
• numar mediu zilnic/ serie gaini ouatoare = 54.746 bucati oua
• numar oua / an - 31.980 x 365 zile/an = 19.982.290 bucati oua / an

Rezulta pentru comercializare aproximativ - 20.000.000 bucati oua / an pentru comercializare.

Se considera un pret mediu de livrare catre distribuitori de aproximativ 0,06 centi/ ou sau (0,21 lei/ou) deci o valoare totala a vanzarilor anuale de 20.000.000 bucati oua / an x 0,06 centi/ ou = 1.200.000 euro/ an sau 20.000.000 bucati oua / an x 0,21312 lei/ ou = 4.262.400 lei/ an.

Pentru simplificare se fac urmatoarele ipoteze:

• numarul de oua recoltate zilnic este constant pe tot parcursul anului (la fel si gradul de ecloziune si pierderile)
• pierderile (rezultate din spargerea oualelor in timpul recoltarii si ambalarii) sunt considerate constante pe perioada intregului an si sunt incluse in cifrele considerate mai sus
• se considera ca in luna 1 - anul 1 al implementarii proiectului exista un stoc de 700.000 bucati oua
• ponderea vanzarilor iarna si in jurul sarbatorilor religioase (in special Pastele) fata de valoarea medie zilnica (54.800) si respectiv lunara (1.698.000) este redata de urmatorul tabel:

Prognoza veniturilor se calculeaza astfel:

Se considera o productie uniforma de oua pe parcursul anului deci productia trimestriala va fi:

20.000.000 bucati oua /an / 4 = 5.000.000 bucati oua/ trimestru

5.000.000 bucati oua/ trimestru x 0,21312 lei = 1.065.600 lei/ trimestru

Vanzarile estimate trimestrial pe parcursul anului sunt urmatoarele:

Furaje - nutreturi combinate

Capacitate de productie preconizata pentru FNC (tone/an):

capacitate de productie FNC - 10 t/ora

timp de lucru zilnic - 10 ore/zi

productie zilnica - 10 tone/ ora x 10 ore/ zi = 100 tone/ zi

numar zile productie / an - 250 zile (se scad zilele de sambata si duminica, sarbatorile si zilele necesare reviziilor tehnice si igienizarilor)

productie anuala potentiala = 100 tone / zi x 250 zile = 25.000 tone / an

Productia realizata intra la alimentatia pasarilor din fermele proprii ale societatii. Prin modernizarea fabricii de nutreturi combinate a societatii se vor reduce costurile de aprovizionare cu materii prime si va creste calitatea hranei pentru pasari obtinuta de societate.

B. Produse din carne de pasare

Pentru puii de carne societatea se aprovizioneaza in prezent cu pui de o zi pe care ii creste pana la greutatea de aproximativ 2 kg/ cap si pe care ii sacrifica in la abatorul propriu din localitatea Slobozia. Timpul necesar puiului de o zi pentru a ajunge la greutatea de 2 kg/ cap este de 40 zile. In continuare societatea isi va dezvolta aceasta activitate de crestere a puilor de carne prin realizarea de lucrari de amenajare a fermelor de crestere a puilor de carne prin proiecte cu resurse nerambursabile sau cu fonduri proprii pentru a indeplini planul de productie.

In concluzie vom avea urmatoarele ipoteze de lucru:

numar de serii - 5,7 serii/ an

durata medie serie - 40 zile

total zile crestere pui carne - 228 zile/ an

perioada igienizare intre seriile de crestere a puilor de carne - 24 zile

greutate medie pui carne livrat la abator - 2 kg/ cap

productie medie anuala = conform planului de productie al societatii.

De asemenea pentru gainile ouatoare ajunse la reforma la varsta de sacrificare avem o greutate medie de aproximativ 2 kg/ cap gaina. Considerand un procent de mortalitate pe perioada cresterii gainilor ouatoare de 5 -7 % la un numar de aproximativ 70.000 capete pui achizitionate rezulta un numar de 65.000 capete deci o cantitate de 65.000 x 2 kg = 130 tone.

Structura sintetica a sacrificarilor in cadrul fermelor de pasari ale S.C. AVICOLA SLOBOZIA S.A. conform planului de productie stabilit este redata in tabelul de mai jos:

Se porneste de la urmatoarele ipoteze:

• Greutate medie pui viu pentru sacrificare = 1,925 kg/cap
• Greutate medie gaina ouatoare vie pentru sacrificare = 2 kg/cap
• Randamentul productiei (procente) = 81%
• Randamentul productiei (kg/cap pui viu) = 1.925 kg x 81% = 1,55925 kg produs din carne de pasare

Produsele din carne de pasare obtinute de societate sunt:

Pretul mediu productie / tona a fost mentionat mai sus atat in Euro cat si in RON.

Capacitatea de productie rezultata precum si productia realizata sunt redate in tabelul de mai jos:

Pentru puii de carne sau gainile la reforma obtinute in halele de crestere a pasarilor din fermele societatii nu a fost nevoie de precontracte deoarece productia de pui carne sau gainile pentru reforma merg integral la sacrificare la abatorul de pasari al societatii unde sunt realizate produsele din carne de pasare.

4.2 Cheltuielile S.C. AVICOLA S.A. Slobozia

A. Cheltuielile cu materiile prime

1. Oua consum:

Se va tine cont de urmatoarele ipoteze:

• Pret mediu achizitie cap pui gaina ouatoare = 3 euro/ cap
• numar gaini ouatoare - 77.000 capete gaini ouatoare in medie / ciclu productie
• cantitate necesara furaje / zi = 130 g/ cap / zi x 77.000 capete = 10.010 kg furaje / zi
• cantitate necesara furaje / an = 10.010 kg furaje / zi x 365 zile = 3.653,65 tone/an
• se considera ca hrana consumata de gaini este constanta de-a lungul anului
• rezulta un cost mediu anual pentru furaje de aproximativ 3.653,65 tone/an x 220 euro/ tona = 803.803 euro x 3,552 lei = 2.855.108,25 lei/ an   
• rezulta un cost mediu de achizitie gaini ouatoare = 3 euro/ cap x 77.000 capete gaini ouatoare in medie / ciclu productie = 231.000 euro x 3,552 lei = 820.512 lei
• achizitia este realizata la inceputul perioadei deci in trim. 1 al fiecarui an pentru un ciclu de aproximativ 2 ani

2. Furaje - nutreturi combinate:

Se va tine cont de urmatoarele ipoteze:

• cereale, verdeturi, saruri minerale, vitamine, aminoacizi - 220 Euro / tona
• total valoare materii prime achizitionate pentru producerea furajelor = 220 Euro / tona x 25.000 tone/ an productie = 5.500.000 Euro x 3,552 lei = 19.536.000 lei
• materia prima pentru producerea furajelor este achizitionata constant de-a lungul anului deci este repartizata uniform pe perioada anului

Reteta medie a furajelor pentru gainile ouatoare este urmatoarea:

• porumb, orz, grau - 2700 lei/ kg sau aproximativ 0,08 Euro/ kg - aproximativ 75 % din concentratie
• sroturi - 8500 lei/kg sau aproximativ 0,24 Euro/ kg     - aproximativ 22 % din concentratie
• saruri, vitamine - 28.000 lei / kg sau aproximativ 0,8 Euro/ kg - aproximativ 2 % din concentratie
• faina proteica peste - 30.000 lei /kg sau aproximativ 0,85 Euro/ kg - aproximativ 1 % din concentratie

Pret mediu furaj pentru gainile ouatoare - 4.800 lei sau 0,1373 Euro/ kg

Reteta medie a furajelor pentru puii de carne este urmatoarea:

• porumb, orz, grau - 2700 lei/ kg sau aproximativ 0,08 Euro/ kg - aproximativ 67 % din concentratie
• sroturi - 8500 lei/kg sau aproximativ 0,24 Euro/ kg - aproximativ 26 % din concentratie
• saruri, vitamine - 28.000 lei / kg sau aproximativ 0,8 Euro/ kg - aproximativ 6 % din concentratie
• faina proteica peste - 30.000 lei /kg sau aproximativ 0,85 Euro/ kg - aproximativ 1 % din concentratie

Pret mediu furaj pentru puii de carne - 6.000 lei sau 0,1725 Euro/ kg

3. Pui carne

Se va tine cont de urmatoarele ipoteze:

• Pret achizitie cap pui - 0,34 Euro /cap
• numar pui carne - 4.570.000 capete pui carne / an
• consum specific de furaje / cap pui/ serie = 2 kg/ kg spor x 2 kg / cap pui x 4.570.000 capete pui = 18.280 tone furaje / an
• rezulta un cost mediu anual pentru furaje de aproximativ 18.280 tone /an x 220 euro/ tona = 4.021.600 euro
• costuri achizitie pui carne = 0,34 Euro /cap x 4.570.000 capete pui carne / an = 1.553.800 Euro x 3,552 lei = 5.519.097 lei/ an
• achizitia puilor pentru carne de la furnizorii de pui de o zi se realizeaza la inceputul fiecarei perioade (ciclu de productie) fiind corelata cu productia realizata

Sintetizat costurile de achizitie a materiei prime sunt redate in tabelul de mai jos:

Cheltuielile cu materialele consumabile (materiale igienizare hale pasari etc.) sunt estimate la 1% din valoarea cheltuielilor cu materiile prime astfel:

Alte cheltuieli materiale sunt estimate la aproximativ 2 % din valoarea cheltuielilor cu materiile prime astfel:

Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa) sunt estimate la aproximativ 7% din valoarea cheltuielilor cu materiile prime astfel:

Cheltuielile privind marfurile - se considera ca societatea aplica un adaos comercial de 5% deci aceste cheltuieli vor fi de 95% din valoarea marfurilor vandute.

Cheltuieli cu personalul angajat sunt estimate la aproximativ 7% din valoarea cheltuielilor cu materiile prime astfel:

B. Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala:

Sunt estimate la un procent de 30,76% din valoarea cheltuielilor cu personalul angajat si reprezinta cheltuielile cu CAS, CASS, somaj si alte comisioane.

Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala se determina astfel:

C. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele:

Considerand valoarea amortizarii anuale a cladirilor si a utilajelor aflate in prezent in patrimoniul societatii astfel:

• cladiri - 277.968 lei
• utilaje - 859.740 lei

si valoarea de amortizare anuala a cladirilor si a utilajelor noi ce sunt achizitionate astfel:

• cladiri - 0 lei
• utilaje - lei

rezulta cheltuielile cu amortizarile si provizioanele astfel:

• cladiri - 277.968 lei
• utilaje - 1.373.004 lei

D. Cheltuieli privind prestatiile externe:

Prestatiile externe se pot imparti in urmatoarele:

• Servicii lucrari executate de terti - estimate la aproximativ 1% din valoarea veniturilor din vanzarea produselor estimate astfel:

Cheltuielile privind prestatiile externe sunt compuse din:

• servicii executate de terti (in special servicii veterinare - vaccinuri pasari etc.)
• servicii de asigurari

E. Alte cheltuieli de exploatare:

Se considera aici cota de intretinere anuala a activelor existente ale societatii astfel:

• cladiri - 157.865 lei
• utilaje - lei

precum si pentru activele ce urmeaza a fi achizitionate in cadrul proiectului astfel:

• cladiri - 0 lei - investitiile in lucrari de amenajare atat la cladirile existente cat si celelalte lucrari de constructii prevazute in cadrul proiectului - pentru simplificare se presupune ca intra pe cheltuiala
• utilaje - lei

Rezulta o cota de intretinere anuala in valoare de:

• cladiri - 157.865 lei
• utilaje - 138.245,68 lei