CIMBRU Satureja hortensis
Importanta
culturii. Cimbrul se utilizeaza pentru aromatizarea unor preparate culinare
si la fabricarea mezelurilor si a muraturilor. Plantele
contin uleiuri volatile care au in organism, actiune
bactericida, spasmolitica, diuretica si sudorifica,
fiind utilizat si ca planta medicinala. Originea si raspandirea
culturii. Cimbrul este originar din sudul Europei, fiind utilizat in
alimentatie si ca planta medicinala inca din
antichitate. In prezent se cultiva in toate
tarile. Particularitati
biologice. Cimbrul este o planta anuala, erbacee. Radacina este
pivotanta, ramificata in stratul superficial de sol. Tulpina este ramificata,
formand o tufa de 40-60 cm. Frunzele sunt liniar lanceolate, ascutite la vf, cu
suprafata neteda, de culoare verde inchis. Florile sunt mici, de culoare violacee, roz sau albe, grupate cate 3-6
la un loc. Inflorirea incepe din iulie si dureaza pana
in octombrie. Fructele sunt mici, ovale, de cul verde cenusiu
sau cafeniu inchis. Soiuri. De Moldova.
Relatiile cu factorii
de vegetatie. Cimbrul are
cerinte reduse fata de factorii de vegetatie. Plantele
rezista la temperaturi scazute, dar prefera locurile insorite. Nu are
cerinte mari fata de umiditatea solului, excesul de
apa determinand acumularea unor cantitati mai reduse de uleiuri volatile.
TEHNOLOGIA
DE CULTURA. Cimbrul se cultiva in camp, in cultura pura sau
asociat cu alte specii. Pregatirea terenului se
executa ca pentru marar. Cultura se infiinteaza
primavara, din luna aprilie. Se
seamana, cate trei randuri pe un strat, la
35-40 cm, urmand ca dupa rasarire sa se rareasca
la 20-25 cm intre~plante pe rand. Se folosesc 4-5 kg sem/ha.
Cultura se poate infiinta si prin rasad care se produce in
rasadnite semicalde. Se seamana in luna martie cate 3-5 g
samanta/m2. Plantarea rasadurilor are loc in mai. Lucrarile de intretinere constau in raritul
plantelor pe rand sau completarea golurilor in functie de modul de
infiintare a culturii, prasile pentru combaterea buruienilor,
udari in perioadele secetoase. Recoltarea se face in perioada
infloritului. Se pot rupe lastarii de pe planta,
esalonat sau se taie plantele de la baza, apoi se usuca la
umbra. Productia este de 10-15 t/ha
plante verzi sau 3-4 t/ha plante uscate.
PRODUCEREA
SEMINTELOR se realizeaza in mod obisnuit. Din cultura
semincera nu se fac recoltari in perioadele de vegetatie. Se
elimina plantele slab dezvoltate, cele atacate de boli si
daunatori. Plantele semincere se recolteaza la
maturitatea fiziologica, se lasa la uscat si se treiera.
Productia de seminte este de 150-200 kg/ha.
