Producerea si plantarea
rasadurilor
Rasadurile sunt pl
tinere de o anumita varsta produse in sere solarii, rasadnite, adaposturi sau
teren neprotejat si care at cand conditiile permit se planteaza la locul
definitiv de cultura in teren protejat sau neprotejat. In aceste spatii se
creaza conditii mai bune de temp, umiditate si fertilitate pt cresterea pl
intr-o perioada cand conditiile naturale extreme nu le pot asigura in aceasi
masura. Producerea de rasaduri este necesara in conditiile climatului nostru pt
legumele pretentioase la caldura si cu o perioada lunga de veg precum si la
legumele timpurii pt ca permite semnanatul acestora cu 1- 2 luni inainte ca
semanatul sa fie posibil in camp liber. Pt unele specii cum este de exemplu
telina de radacina producerea si folosirea rasadului la infiintarea culturilor
constituie o necesitate deoarece soiurile aflate in cultura au o perioada de
veg lunga semintele germineaza cu mare intarziere la temperaturi scazute iar in
faza tanara pl pot vernaliza la temp relativ ridicate 5-14C care sunt frecvente
in luna aprilie. La unele culturi tarzii de legume (ceapa, conopida, varza,
gulie) producerea de rasad are
rostul de a economisii spatiu de cultura si lucrarile costisitoare de
intretinere si protectie a plantelor deoarece rasadurile ocupa timp de 6-8 sapt
o suprafata restransa de teren. In acest timp suprafata destinata culturii
poate fi ocuapata de o cultura anterioara exploatand mai intensiv terenurile
fertile de gradina. Producerea de rasad are si unele dezavantaje: prin
transplantarea de rasaduri se distruge radacina pivotanta a pl, radacina capata
fizionomia unui sist radicular fasciculat care nu patrunde atat de adanc in sol
astfel ca plantele provenite din rasaaduri sunt mai pretentioase fata de apa si
fertilitatea solului. Cel mai imp dezavantaj al producerii de rasaduri este de
natura economica. Necesita cheltuieli suplimentare de forta de munca si
materiale fata de cultura prinsa manual direct si in felul acesta pretul de
cost al produselor obtinute este mai ridicat insa valoarea si beneficiul
realizat sunt mai mari datorita precocitatii si calitatii sup a produselor. se
folosesc doua sisteme de producere a rasadurilor: - sistemul clasic de producerea a rasadurilor in rasadnite folosit
doar de catre micii producatori particulari; - sistemul industrial de producere a rasadurilor in complexe sau
centre formate din sere inmultitor si solarii incalzite sau neincalzite; Rasadnitele incalzite cu biocombustibil sunt
formate dintr-un inventar simplu si fiind incalzite, de obicei, cu gunoi de
grajd sunt la incemana oricarui producator. Ele prezinta avantajul ca fiind
incalzite cu gunoi de grajd acesta asigura in timpul fermentarii o umiditate
constanta in pamantul de rasadnita, o cant mai mare CO2, si chiar subst
fertilizante, in special azotul amoniacal. Un alt avantaj il constituie faptul
ca materialele folosite ca biocombustibil sunt relativ ieftine si ca prin
descoperirea lor se poate realiza o
calire mai buna a plantelor comparativ cu cele produse in sere sau solarii. Rasadnitele
prezinta insa si o serie de dezavantaje: - pt suprafete mai mari de rasadnite
biocombustibilul nu poate fi asigurat intotdeauna in cantitatea si calit
necesare de productia locala; - rasadnitele incalzite cu biocombustibil au o
durata de folosire scurta 50-60 zile si necesita astfel instralarea si
desfiintarea lor anuala; - conditiile de mediu din interiorul rasadnitelor sunt
puternic influentate de variatia elementelor climatice exterioare; - lucrarile
manuale la instalarea rasadnitelor pregatirea substraturilor, semanatul si
lucrarii de ingrijire a rasadurilor se executa de catre muncitori din exterior
prin deschiderea rasadnitelor. Producerea rasadurilor este o activitate
laborioasa ce presupune organizarea perfecta tehnologii de inalta clasificare,
unitati moderne si competenta profesionala astfel ca unitatile specializate in
acest domeniu urmeaza sa fie organizate si utilizate in continuare sub forma
unor firme private de service de relatii comerciale cu beneficiarii. Solariile
neincalzite se util pt producerea rasadurilor mai ales pt repicatul sau pt
semanatul unor legume destinate unor culturi de vara-toamna incepand cu ultima
decada a lunii februarie si inceputul lunii martie. Pt extinderea perioadei de
utilizare a acestor spatii mai ales pt speciile pretentioase la caldura se
recomanda incalzirea cu gunoi de grajd, protejarea rasadurilor, prin folosirea
solariilor arderilor cu folie dubla sau protejare cu tunele joase sau tocuri de
rasdnite montate in interior. In solariile cu strat de biocombustibil pt
producerea rasadurilor tre asigurat o ventilatie energica pt eliminarea CO2 si
amoniacului care se degaja in timpul fermentarii gunoiului de grajd. Metodele de producere a rasadurilor de
legume: - Rasadul nerepicat -
se obtine prin semanatul in sere, solarii sau rasadnite si cresterea
plantelor pe acelasi loc pana la plantarea pe locul definitiv de cultura.
Rasadul fiind mai des se produce mai ieftin, pl sunt insa mai firave cu
radacini putine. Daca semanatura a rasarit prea des se poate rarii iar pl
rezultate se repica. - Rasadul repicat se
obtine prin translatarea rasadurilor pt a le asigura un spatiu de nutritie mai
mare si pt a obtine rasaduri bine dezvoltate. Repicatul rasadului se justifica
din pct de vedere economic prin faptul ca in prima parte a perioadei de
producere se face o economie de spatiu, fata de situatia in care se obt rasad
nerepicat. La repicat pl bolnave, slabe pot fi inlaturate, iar ruperea varfului
radacinii determina o ramificare mai puternica, aceasta metoda se practica mai
ales la tomate,vinete, ardei, varza si conopida timpurii. Rasadul produs in ghivece sau cuburi se obtine prin semanatul
direct in ghivece sau in cuburi in vederea plantarii lor la locul definitiv cu
pamant cu tot. Fata de celelalte metode, in cazul folosirii ghivecelor
procentul de pierdere a radacinilor se reduce f mult. In pamantul din ghivece
se realizeaza conditii mai bune de nutritie, rezerve de apa si hrana care
asigura prinderea rasadurilor si pe timp secetos. In vederea simplificarii si
ieftinirii producerii rasadului se preconizeaza semanantul direct in ghivece
sau cuburi a semintelor granulate cu ajutorul unor masini speciale. Avantajele
folosirii rasadului din ghivece sau cuburi: - se reduc cheltuielile cu forta de
munca; - se evita o dezv mai slaba a pl; - se reduce perioada de producere a
rasadurilor cu circa 2 sapt; - pivotul radacinii nu se rupe usurandu-se in
acest fel aprovizionarea cu apa si subst minerale.
Varsta si calitatea
rasadurilor: -
calitatea rasadurilor de legume are o influenta tot mai mare asupra productiei
ca si calitatea semintelor, rasadul de calitate este: - normal dezvoltat cu radacini bogate si sanatoase cu
tulpini scurte, cu frunze de culoare verde inchis; - este calit insa fara sa fi
stagnat in crestere din cauza conditiilor nefavorabile; - este sanatos, fara
pete pe frunze si tulpini si fara daunatori. Continutul notiunii de calit
superioara al rasadului se refera la 2 aspecte: plante viguroase, bine
dezvoltate, capabile sa valorifice la maximum conditiile ce li se asigura la
plantare si sa reziste la conditiile de cultura, varsta rasadurilor in momentul
plantarii reprez un factor imp care poate influenta nivelul de precocitate al
productiei. Un rasad prea tanar atrage prelungirea perioadei pana la obtinerea
primei recolte iar unui rasad imbatranit productia va fi simtitor micsorata
deoarece se prinde greu si porneste tarziu in crestere. Stabilirea epocii de
semanat pt producerea rasadurilor se face dupa anumiti factori: - pozitia
geografica si conditiile climatice ale zonei, tipul de constructie si perioada
in care se produce rasadu, metoda de producere a rasadului. Intre varsta
rasadului si spatiul necesar pt obtinerea acestuia exista o corelatie directa
astfel cu cat creste varsta rasadului acesta necesita o supraf de nutritie mai
mare
