Controlul Paduchelui cenusiu (Dysaphis plantaginea P.) in Agicultura Biologica

In livezile de meri biologice, Paduchiul cenusiu este cel mai periculos dintre paduchi impreuna cu paduchiul lanigere(?). Prezenta sa devreme in sezon face dificila actiunea auxiliarilor iar fecunditatea sa mare antreneaza pagube care se pot dovedi foarte grave.

Protectia contra daunatorilor in Agricultura Biologica se face printr-o serie de tehnici:

adaptarea conduitei viei (specie, talie, fertilizare)

favorizarea auxiliarilor

aplicarea unor tratamente bine tintite (cu tinta precisa)

1 - Simptome si stricaciuni

Pe vlastare

Rasucire puternica a frunzelor si ingalbenire.

Exsudation de miellat(?) si formarea de fumagine(?) (aspect negriu al frunzelor)

Deformare accentuata si durabila a vlastarelor.

Pe fructe

Deformare a fructelor ca urmare a gaurilor mari.(?)

Diminuarea reintoarcerii florii in caz de atac foarte puternic.(?)

Per ansamblu, diminuare a vigorii livezii, foarte prejudiciabila mai ales in cazul pomilor tineri in curs de instalare.

2 - Descriere

Aptere(?)

2,1 pana la 2,4 mm, globulos, verde masliniu inchis sau rosu visiniu(?), acoperit de o pulverulence(?) alba pana la gri (cu exceptia indivizilor care tocmai au naparlit).

Cornicules(?) lungi si negre. Antene la fel de lungi ca si corpul. Coada foarte scurta, triunghiulara, larga la baza.

Cu aripi

1,8 pana la 2,4 mm, negre cu o pata stralucitoare in centrul abdomenului.

Antene lungi si inchise la culoare, cornicules(?) inchise la culoare.

Oua

Negre, ovale asezate pe copacii de 2-3 ani la nivelul mugurilor.

3 - Biologie

O femela partogenetica(?) poate da nastere la 80 de larve.

Proportia de inaripate creste progresiv in cadrul coloniilor. Aparitia inaripatelor este cu atat mai precoce cu cat poulatia este mai mare si hrana mai putin appetente(?).

Toamna are loc cel de-al doilea zbor care corespunde reintoarcerii inaripatelor patlaginei catre mar. Acest zbor se desfasoara de la mijlocul lui august pana la mijlocul lui noiembrie. Climatul este determinant: timpul rece din octombrie si decembrie poate fi nefasta pentru recolonizarea merilor si supravietuirea ulterioara a oualor hivernante.

Toamna, femelele depun fiecare in medie de la 4 pana la 5 oua care vor constitui inoculantul(?) pentru sezonul urmator.

4 - Controlul populatiilor

Observarea oualor hivernante destul de dificila. Confuzia cu ouale altor specii de paduchi este posibila (paduchiul verde de exemplu).

Identificarea larvelor este posibila incepand cu stadiul D. Controalele trebuie realizate asupra mugurilor cei mai dezvoltati.

Nu exista limita(?) de interventie in Agricultura Biologica:

nu exista tratamente posibile dupa inflorire deoarece produsele utilizabile au o eficacitate scazuta si exista riscul de toxicitate asupra auxiliarilor.

tratamente sistematice inainte de inflorire.

5 - Modalitatile de control ale Paduchelui cenusiu

A. Profilaxie

1. Alegerea speciei

In Agricultura Biologica, este esential sa secaute o rusticitate globala a speciilor. Criteriul de sensibilitate la paduchiul cenusiu este determinant. Exista diferente semnificative de sensibilitate:

- Specii foarte sensibile: Granny Smith, Baujade (+ rezistente la tavelure(?)), Idared, Topaz.

- Specii sensibile: Reine des Reinettes, Gala, Elstar, Golden, Braeburn, Delbard Estivale, Boskoop.

- Specii mediu sensibile in livada matura echilibrata: Reinette Grise, Belchard, Melrose.

- Specii putin sensibile: Florina, Goldrush (+rezistente la tavelure(?)).

Reziatenta la Paduchiul cenusiu este unul din criteriile de selectie a noilor specii(soiuri) la INRA din Angers.

2. Stabilirea si apoi mentinerea unui bun echilibru al pomului.

q        primavara: nu imprastiati prea mult gunoi(ingrasamant) deoarece aceasta poate avea ca efect puternice eliberari de azot primavara (aport masiv de gunoi animal, guano, gramezi(?) de ricin(?)). Daca se practica un ingrasamant verde de tipul leguminoasa, tineti cont de azotul aportat.

q        toamna: evitati vigorile(?) excesive la sfarsit de sezon provocate de o mineralizare tarzie a azotului. Este adesea cazul aporturilor de materie organica de tipul compostului cu eliberare tarzie, mai ales in cazul solurilor cu incalzire lenta (soluri grele, reci(?)). Numarul de oua depuse toamna (=inoculum) este proportional cu vigoarea pomului toamna. Evitati rasaririle tarzii ale vegetatiei care atrage paduchii in migratiune si le asigura o reproductie mai eficace.

q        in contra, evitati pomii prea putin vigurosi sau si cu lipsuri(??)

q        realizati o taiere(?) evitind formarea de gourmands(?) sau cresterii viguroase.

3. Amenajarea parcelei

Introducerea auxiliarilor nu a dat pentru moment rezultate satisfacatoare in livada. Trebuie deci favorizati la maxim auxiliarii prezenti in mod natural:

Syrphes(vezi poza?): adultii se hranesc cu polen sau nectar ale caror cantitati influenteaza numarul de oua. Ponta este depusa in apropierea focarului de paduchi. Larva carnivora foarte vorace (400 pana la 700 paduchi consumati in 10 zile) putand in acelasi timp sa consume si paduchi inaripati. Distrugerea cvasi sistematica a coloniilor de paduchi.

Avantaj(?):interventie precoce primavara.

Prezenta plantelor cu infloririi timpurii in mediul livezii favorizeaza instalarea si dezvoltarea lor.

Buburuze: buburuza cu 2 puncte, cu 14 puncte si cu 7 puncte. Larvele si adultii consuma de la 30 pana la 60 de paduchi pe zi. Mai putin precoce decat les syrphes(?).

Chrysopes(?): activitate pradatoare a larvelor, mai ales in peioada estivala. Hibernarea adultilor are loc in afara livezii (in hambare sau remize).

Cecidomyes(?): activitate pradatoare a larvelor, mai cu seama eficace vara si toamna.

Araignees(?): pradator polyphage(?). Punerea in evidenta a actiunii lor de diminuare a inaripatelor prin capturarea in panze s-a realizat in Elvetia.

Parasitoides(?): in special micro-himenopteres(?) din ordinul Aphidius, prezinta un interes mai ales primavara pentru les fondatrices(?) iesite din ouale de iarna si asupra primelor colonii.

Favorizati biodiversitatea vegetala din jurul livezii (garduri vii, benzi (straturi) florale, inierbare divesificata) pentru a putea permite sosirea cat mai rapida a auxiliarilor si instalarea lor.O flora diverificata este un factor indispensabil al acestei biodiversitati. O inierbare variata si putin cosita este foarte favorabila prezentei auxiliarilor.

Benzile (straturile) florale

Utilizarea de plante selectionate pe baza urmatoarelor criterii:

inflorire esalonata oferind hrana (polen si nectar) pentru pradatorii ca si syrphes(?).

specii care sa poata "propune" pradatorilor alti paduchi in timpul verii cand paduchii cenusii nu sunt prezenti in livada de meri.

capacitate de acoperire ridicata si adapost pentru auxiliari.

Semanarea speciilor selectionate in amestec pe benzi de latimi cuprinse intre 50 cm si 1 m antre randurile de meri (tot la 30 m) si pe marginea primului si ultimului rand. Intretinerea redusa strict la minim (fara taiere). Semanare naturala de la un an la altul. Distrugere si semanare din nou atunci cand proportia plantelor cu flori scade foarte mult in favoarea monocotiledonatelor de exemplu.

Rezultate foarte interesante primavara (cresterea numarului de pradatori si diminuarea numarului de paduchi) si toamna (cresterea numarului des araignees(?) si punerea in evidenta a rolului lor asupra diminuarii de l'inoculum(?) prin capturarea paduchilor cu aripi).

B. Interventii de inceput de vegetare

Tratamentele asupra fondatrices(?) inainte de inflorire trebuie sa fie efectuate riguros pentru ca este singura metoda de lupta directa eficienta. In continuare auxiliarii isi intra in rol.

Produsele utilizate sunt uleiuri minerale (uleiuri albe) sau vegetale (in curs de experimentare) la doza de 1 pana la 1,5 l/hl de apa. Uleiurile albe omologate nu prezinta diferente semnificative de eficacitate.

Evitati efectuarea vreunui tratament daca o perioada de inghet este anuntata (risc de fitotoxicitate). Este recomandata tratarea cu solutii puternic diluate pentru a atinge un maxim de oua si de larve, marind volumul / ha la1500 L.

Eficacitatea uleiurilor creste cu temperatura; nu efectuati tratamentul decat daca temperatura este mai mare de 10s C si adaptati doza la temperatura.

Tratamentele intervin din stadiul B/C pana la E2. Obiectivul repetitiei tratamentelor este de a atinge oua in curs de ecloziune si tinere fondatrices(?).

Este posibil de a adauga la ulei insecticide vegetale in 1 pana la 2 tratamente (stadiile D si E). Aceste tratamente vizeaza les fondatrices(?) mai in varsta care nu au fost atinse de uleiuri.

Canvas(?) indicativ de tratament pre-floral

cel putin 3 tratamente pre-florale pentru a acoperi ecloziunile

Insecticidele vegetale utilizate sunt pe baza de piretru si rotenona. Sunt produse putin remanente (24 pana la 48h) care actioneaza prin contact. Efectul lor este vizibil pe termen scurt pentru piretru (actiune soc) si pe termen mai lung (4 pana la 5 zile) pentru rotenona (actiune regulatoare a cresterii(?)). Principiile active fiind foarte fotodegradabile, tratati in special seara.

Exista mai multe produse comerciale pe baza de piretru sau rotenona singure sau in amestec. Putine din aceste produse poseda astazi o omologare asupra paduchiului cenusiu al marului dar este in curs de desfasurare o actiune de inlaturare a acestui vid de omologare (prin activitatea grupului coordonat de Protectia Vegetalelor).

Aceste produse sunt putin selective. Utilizarea lor in sezon nu este recomandata (efect nefast asupra auxiliarilor, actiune insuficienta asupra paduchiului cenusiu dupa inflorire).

De remarcat ca, an functie de stadiul lor de aplicare, aceste tratamente au o actiune secundara altor daunatori ai livezii (acarieni, viespi(?), anthonomes(?)).

GRAB(Grupul de cercetare in agricultura biologica) lucreaza in prezent la un alt insecticid vegetal, Neem, extras din semintele arborelui Azadirachta indica (foarte raspandit in India(?)). In Elvetia, unde acest produs este omologat, rezultatele sunt foarte satisfacatoare cu un singur tratament in stadiul mugure roz.

C. Interventii dupa inflorire

La aceasta data, nu se mai poate face nimic; cu exceptia limitarii pagubelor.

Eliminarea focarelor cu le secateur(?). Efectuati eventual un tratament cu ulei suplimentar la caderea petalelor in caz de ecloziune tardiva. In acest caz, utilizati un ulei de vara.

Nu utilizati insecticide vegetale in sezon. Ele nu sunt eficiente impotriva rasucirii (produs actionand prin contact) si intarzie aparitia auxiliarilor.

Incercati sa limitati numarul furnicilor(?) care favorizeaza dezvoltare paduchilor prin asezarea de benzi engluees(?) in jurul trunchiului sau de sulf la baza pomului imediat ce observam prezenta auxiliarilor pe pom sau in apropierea acestuia.

PUNCTE CHEIE ALE LUPTEI CONTRA PADUCHELUI CENUSIU IN AGRICULTURA BIOLOGICA

- controlul starii vegetative a pomului.

- crearea sau favorizarea unui mediu propice aparitiei precoce a auxiliarilor si instalarii lor.

- cunoasterea biologiei.

- buna pozitionare a tratamentelor.

- asigurarea unei supravegheri permanente in sezon permitand interventiile manuale precoce.