Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
OPERATII CU TRANSFER DE IMPULS. APARATE SI UTILAJE SPECIFICE
1.Transportul fluidelor
Aparatele si utilajele din ansamblul instalatiilor industriale sunt legate intre ele cu conducte prin care se realizeaza transportul produselor (materii prime, materii auxiliare, produse intermediare) de la o instalatie la alta. Transportul fluidelor prin conducte se face prin cadere libera de la nivelele superioare la nivele inferioare, sau cu ajutorul pompelor, cand lichidul trebuie transportat de la niveluri inferioare spre cele superioare sau la acelasi nivel. Pompele realizeaza concomitent cu transportul si operatie de amestecare cand situatia o impune. În cazul numai de transport a fluidelor, prin pompare se asigura marirea energiei fluiduluiastfel sa permita ridicarea de la un nivel h1 la un nivel h2 (h2>h1), prin marirea presiunii de la p1 la p2 (p1>p2) pentru invingerea pierderilor prin frecare si locale; marirea energiei cinetice a fluidului astfel incat sa aiba la alimentare viteze mai mari fata de cazurile obisnuite, pentru a se reduce durata de alimentare a aparatelor. În scopul asigurarii debitului necesar de fluid, circulatia se face cu o anumita viteza pentru invingerea pierderilor liniare si locale de presiune.
Elemente caracteristice conductelor
În vederea fabricarii, utilizarii si a interschimbabilitatii, atat pentru conducte cat si pentru armaturi si fitinguri s-a impus standardizarea lor.
Tevile si armaturile sunt caracterizate prin diametrul nominal (Dn) si o presiune nominala (Pn). Aceste doua caracteristici impreuna cu indicatiile asupra materialului de constructie si lungimea, alcatuiesc elementele care se prescriu in comanda pentru livrare. La noi tara, dimensiunile nominale caracteristice tevilor se regasesc in STAS 2099-79.
Presiunile nominale pentru care se construiesc tevile sunt reglementate prin STAS 2250-78, si fac parte din categoria numerelor normale. Scarile de presiune maxima admisa, in functie de fluid sunt:
scara I: presiunea de lucru poate egala cu Pn,
iar temperatura fluidelor pana la 120
scara II : presiunea de lucru poate fi egala
cu 0,8 Pn si temperatura fluidului < 300
scara III : presiunea de lucru egala cu 0,64
Pn la temperaturi ale fluidului sub 400
Presiunile
de incercare ale conductelor sunt de 2 Pn pentru presiuni mai
mici de lucru sau 1,5 Pn pentru presiuni mai mari de 3·105
Pa. În cazul temperaturilor de lucru mai mari de 400
Calculul conductelor
Elementul de baza pentru o conducta sau o retea destinata transportului fluidelor este diametrul care trebuie sa corespunda ecuatiei continuitatii debitului si care se determina pe baza urmatoarelor principii:
a) pe baza vitezelor optime de circulatie a fluidelor;
b) tinand seama de pierderile de presiune egale pe ramificatiile retelei echivalente;
c) prin calcul economic, stabilindu-se diametrul la care exploatarea si intretinerea sunt economicoase;
a)
calculul diametrului pe baza
de viteze optime este acceptat pentru conductele cu lungimi de
pana la
(1)
Vitezele recomandate sunt prezentate in tabelul 1.:
Tab.1. Viteze recomandate la curgerea fluidelor
Fluidul |
Specificare |
Viteza (m/s) |
Apa |
Transport | |
Apa |
-alimentare cazane cu abur -pompe centrifuge -la alimentare -la refulare | |
Abur |
-evaporatoare -pentru incalzire p>3·105 Pa | |
Aer |
Ventilatoare -aspiratie -refulare |
Dupa obtinerea dcalc se stabileste viteza efectiva la dn si se determina pierderile de presiune.
b) calculul retelelor cu ramificatii : retelele pot fi prin refulare sau prin aspiratie. Pompele sau ventilatoarele asigura alimentarea retelei sau pierderile de presiune si se acopera prin scaderea treptata a presiunii fluidului pe parcursul traseului, si se caracterizeaza diferite puncte de evacuare sau racord unic aspirant, conform figurii 1.
Fig 1.Retea de alimentare cu apa prin aspiratie
Filtru 6
3
5 ventilator
2
1 4
Fig.Retea prin refulare
Conditia de debit: - fiecare punct de aspiratie sau refulare impune realizarea unui anumit debit volumic de fluid Qvi.
toate punctele de tip "i" pot functiona simultan cu conditia (2)|:
(2)
conditia de pierdere de energie prin frecare este:
(3)
c) calculul diametrului economic este exprimat prin functia de optimizare care reprezinta costul total (ct), functie de:
Ct = Am + In + Ex, (4)
in care Am-sunt cheltuieli anuale de amortisment, In-sunt cheltuieli anuale de intretinere iar Ex-sunt cheltuieli anuale de exploatare a retelei. Optimul este :.
Masurarea debitelor la fluide
Prin debit se intelege cantitatea de fluid transportata in raport cu unitatea de masura la una din marimile: masa, volum, greutate. Astfel se disting debite masice Gm ,Qm [kg/h sau s], volumetrice Gv Qv [m3/ h sau s], sau gravimetrice Gg ,Qg [N/h sau s]. Debitul volumic este:
Qv =A·w (5)
in care A- etse suprafata sectiunii [m2] iar w - viteza medie [m/s], iar debitul masic:
Qm = Gm ·g = Gv·r·g = Gv·g (6)
Pentru determinarea debitului trebuie cunoscute w si sectiunea de curgere. Metodele de determinarea a debitelor sunt gravimetrice (care evalueaza masa cursa in unitatea de timp), hidrodinamice (se fac prin diafragme, duze calibrate, tuburi Venturi si Pitot, cu rotametre, cu litometre), mecanice (cu contoare, anemometre si contoare rotative), hidromagnetice ( ce utilizeaza campuri magnetice in evaluarea debitului prin deplasarea unor traductori), rotametrice (cu izotopi radioactivi sau prin interferenta undelor) si termice (cu fir cald).
În afara de metodele hidrodinamice, celelalte metode necesita utilizarea de traductoare si etalonari.
Metoda hidrodinamica se bazeaza pe caderea de presiune la curgerea fluidelor peste obstacole (criteriul Euler-Eu):
, (7)
dar iar din relatia 7 , .Din egalarea celor doua rezulta
Eu = x (8)
Tot din relatia 7 valoarea vitezei este : , dupa inlocuirea lui Eu cu relatia 8.
În figura 3 este prezentat un cot si o diafragma cu efectul produs de curgerea lichidului prin acestea.
Fig.3.Efectul produs de curgerea lichidului printr-un cot si o diafragma
În figurile 4 este prezentat un tub Venturi iar in figura 5 un tub Pitot-Prandtl cu efectul produs de curgerea lichidului prin acestea.
Fig.4.Efectul produs de curgerea
lichidului printr-un tub Venturi
Fig.5.Efectul produs de curgerea lichidului printr-un tub Pitot-Prandtl
Ecuatia debitului la masurarea cu tub Venturi (in vedeea evitarii turbulentelor) este :
Cu tubul Pitot-Prandtl se determina:
; ; ;
Se gaseste W/Wmax in functie de Rmax din tabele si se determina Wmedie.
.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate