Sistemul de indicatori si metode de cercetare în diversificarea activitatilor unitatilor agricole pe orizonala si verticala

SISTEMUL DE INDICATORI SI METODE DE CERCETARE ÎN DIVERSIFICAREA ACTIVITATILOR UNITATILOR AGRICOLE PE ORIZONALA SI VERTICALA

Sistemul de indicatori de evaluare a rezultatelor tehnico-economice a exploatatiilor agricole sunt considerate elemente de cunoastere si evaluare a stadiilor circuitului economic care structureaza aprovizionarea, productia si vanzarea.

Pentru acest motiv in continutul capitolului sunt delimitate notiunile privind regionaliataea si regionarea. Totodata in acceptiunea semi-oficiala statutata prin documentul guvernamental denumit Cartea Verde a Politicii de Dezvoltare regionala in Romania (1997), regiunile dezvoltare repezinta agregate de judete si localitati subsumate lor, cu functia de facilitare a politicilor de dezvoltare regionala.

Elementele de interferenta specifice in activitatile agricol/neagricol contureaza caracteristicile unei noi noi dimensiuni socio-economice a comunitatii rurale.

În acest fel metodologia de identificare a zonelor de amplasare a exploatatiilor agricole, este legata de existenta la nivelul teritorial al comunitatilor rurale si a unui potential agricol/neagricol. Criteriile sunt utilizabile in identificarea si evaluarea rezultatelor tehnico-economice a exploatatiilor agricole, ceea ce echivaleaza cu identificarea unor noi produse ale exploatatiei agricole care, prin organizare si promovare, poate duce la diversificarea activitatilor in obtinerea de produse/servicii destinate pietei.

Indicatori ce caracterizeaza dimensiunile economice ale activitatilor agricole ale exploatatiei au o contigenta stransa cu totalitatea formelor de activitate desfasurate . Fenomenele cauza - efect sunt strans legate de latura tehnica a productiei, precum si de factorii agropedologici, motiv pentru care delimiteza indicatorii ce redau activitatile. S-a facut o structurare conform urmatoarelor laturi: indicatorii de analiza in dimensionarea productiei agricole si indicatori de venit din activtatea exploatatiei agricole.

Marja bruta standard, indicator de baza in evaluarea, fundamentarea si analiza activitatilor din productia agricola a exploatatiei agricole În concordanta cu tipurile de culturi si efectivele de animale din cadrul exploatatiei agricole, MBS se determina pentru fiecare exploatatie agricola.

În determinarea dimensiunii economice a exploatatiei egricole. MBS totala al exploatatiei agricole, exprimata in ESU, se obtine ca raport intre valoarea totala a MBS a exploatatiei agricole, exprimata in Euro, la coeficientul 1200. În acest fel exploatatia agricola se poate incadra in una din cele 10 clase de dimensiune economica.

Indicatorii activitatii neagricole din exploatatiile agricole, structurati cantitativ/calitativ s-au referit la urmatoarele grupe: idicatori fizici, indicatori ai rezultatelor economice ale activitatilor productiei neagricole/servicii din cadrul exploatatiei agricole, indicatorii productiei serviciilor de mecanizare a agriculturii, indicatorul marja bruta standard ( MBS ) in sectorul productiei neagricole /serviciilor

Structurati in mod diferentiat,indicatori ai activitatilor de agroturism desfasurate in unitatile agricole, prin specificul activitatilor au fost structurati in urmatoarele grupe: indicatorii circulatiei in turismul rural , indicatorii ofertei in agroturism, indicatorii cheltuielilor si rezultatelor valorice ale activitatilor de agroturism , impactul si efectul multiplicator, indicatorii calitatii activitatilor turistice in spatiul rural.

Filiera, prin concept si delimitare in diversificarea activitatilor unitatilor agricole, a avut in vedere cunoasterea cailor si metodelor de rentabilitate in diferitele forme de manifestare a pietei.

Circuitul si integrarea in filiera a avut in vedere caractersiticile diversificarii, care-i determina functionalitatea, cu referire la componente aferente circuitului cum sunt: dimensiunile si modalitatea de alcatuire a diferitelor circuite functionale; importanta relativa a subsectoarelor socio-economice si gradul de heterogenitate a filierei;

gradul de capitalizare a filierei din punct de vedere al activitatilor intermediarilor sau a subsectoarelor functionale care o compun; numarul mare al activtatilor de diversificare ce exista in cadrul filierei;coeficientul (procentul) de penetratie al capitalului strain in diferite puncte ale filierei, structura valorica a produsului/serviciului final raportata pentru fiecare etapa a filierei.

Integrarea in cadrul filierei a activitatilor desfasurate de unitatea agricola, a impus cunoasterea formelor diversificarii activitatilor prin intermediari, care     se pot desfasura intr-o multitudine de variante. Aceasta deoarece orice circuit este influentat de impulsurile pietei. Evolutia diferitelor forme de integrare a filierelor delimiteaza avantaje si inconveniente ale acestora legate de variatele sisteme manageriale adoptate si riscul de dominare a influentei in activitatile desfasurate.

În acest cadru au fost sintetizate metodologic conditiile reusitei unei filiere pentru variatele forme de diversificare a activitatilor agricole/neagricole care este conditionata de factori care privesc unitatea de loc si omogenitatea activitatilor desfasurate de agentii economici din cadrul filierei.

Ansamblul problemelor privind diversificarea activitatilor agricole/neagricole de catre unitatea agricola, impune cunoasterea foarte atenta a agentului economic intermediar si respectiv a activitatilor pe care le desfasoara. Printr-o analizaa sumara a acestor activitati desfasurate, agentul economic intermediar, amplifica ponderea costurilor de distributie in pretul de vanzare al produsele/serviciile obtinute. Este necesar deci a se cunoaste functiile acestuia care reies din contactul dintre furnizori si clienti si care pot fi grupate in functii tehnice si functii economice. De mentionat ca in desfasurarea activitatilor incadrate in functiile tehnice si economice de catre intermediari si in cadrul filierei produselor agroalimentare pot exista anumite dereglari ce pot genera fenomene perturbatorii care influenteaza atat activitatea producatorul dar si comportamentul consumatorului.

Problemele politicii de filiera in diversificarea activitatilor unitatii agricole, pot avea loc de-a lungul filierelor produselor/serviciilor obtinute de producatorul agricol, in traselul acestora de la unitatea agricola si pana la consumatorul final.

Politica filierelor activitatilor dintr-o unitate agricola permite sa-si creeze cele mai adecvate relatii cu diferiti agenti economici la nivel national si mondial - cu referire la legaturile dintre activitatile aferente functiilor tehnice si economice -, in scopul alegerii unei strategii optime. În acest sens OCDE foloseste un sistem specific de indicatori, privind sprijinul, sustinerea si protectia producatorilor, de sustinere al consumatorilor, al sustinerii serviciilor de interes general si in final al sustinerii totale.

Afacerea in diversificarea activitatilor desfasurate in cadrul filierei unitatii agricole, este legata de atractivitatea care este delimitata teritorial conform unor criterii stabilite. Cu exemplificare pentru servicii in general pot fi determinate diferentierile fizionomice si functionale pentru fiecare nivel de dezvoltare a exploatatiei agricole, intr-un anumit areal teritorial.

Indicatori utilizati in afaceri si cunoaszterea fezabilitatii unitatii agricole constituie o componenta a conceptului de management strategic considerat unul din instrumentele de prezentare a obiectivelor si modalitati de realizare a obiectivelor activitatii unitatii agricole. Se poate concluziona ca in prezent functionarea filierelor prin diversificarea activitatilor de productie/servicii, sunt din ce in ce mai dependente de 'marea distributie'. Dar acestea sunt supuse exigentelor, care sunt incadrate in actiuni strategice, directionate succesiv prin diferitele puncte ale filierei spre unitatea agricola.

Metodele de cercetare a rezultatelor tehnico-economice a exploatatiilor agricole pot fi structurate prin forme specifice ce incadreaza: analiza rezultatelor exploatatiei agricole, interpretarea si corelarea fenomenelor prin utilizarea sezonalitati si elasticitatii,     marja bruta standard, (care constituie o metoda de baza in delimitarea structurala a exploatatiei agricole )

Analiza SWOT, poate fi considerata o sinteza diagrostic a nivelului indicatorilor rezultati din activitatile desfasurate de unitatea agricola. Într-o acceptiune sintetico-analitica si in situatia diversificarilor activitatilor din cadrul unitatii agricole, diagnosticul rezultat din analiza SWOT are un caracter general, de ansamblu, vizand esenta situatiei constatate. Investigarea conform acestei metodologii, este efectuata in scopul reliefarii unei diagnosticari corespunzatoare, respectiv a cunoasterii cauzelor obiective si subiective cae au actionat asupra activitatilor supuse analizei. Prin aceasta metoda ,formele de orientare asupra diversitatii activitatilot pot fi prezentate la nivel macroeconomic ( prin coordonatele aferente asupra spatiului rural, care au influenta asupra exploatatiilor agricole ) si la nivelul exploatatiei agricole (legate de activitatea ce se desfasoara in aceste unitati, alaturi de strategii adecvate si modul in care se compara cu concurenta.).

Conform acestei metode se urmareste cunoasterea cadrului general al exploatatiei agricole, prin manifestarile structurale, existand posbibilitatea ca unele oportunitati si amenintari sa fie deduse din punctele tari si punctele slabe ale activitatilor exploatatiei si ale produselor/serviciilor sale.