TEHNOLOGIA GENERALA DE CULTIVARE A PLANTELOR LEGUMICOLE

TEHNOLOGIA GENERALA DE CULTIVARE A PLANTELOR LEGUMICOLE

Se refera la prezentarea aspectelor tehnologice ale plantelor legumicole in sistemele de cultura practicate.

1. FOLOSIREA RATIONALA SI INTENSIVA A TERENULUI

DE CULTURA SI A SOLULUI IN LEGUMICULTURA

1.1. Alegerea terenului si solului.

Pentru culturile legumicole se aleg cele mai bune terenuri si soluri.

La alegerea terenuluin se tine seama de:

. factorii climatici - temperatura, umiditatea atmosferica, nebulozitatea, precipitatiile, vanturile;

. caracteristicile terenurilor - plane, cu expozitie sudica, sud-estica sau sud-vestica, in apropierea sursei de apa pentru irigat, cu apa freatica la adancime, ferite de poluare si protejate de vant;

. caracteristicile solurilor - profunde, permeabile, cu fertilitate naturala ridicata, textura usoara, structura buna, capacitate mare pentru apa si aer;

. factorii social economici - apropierea de centrele de desfacere a productiei, de caile de comunicatie usor practicabile, asigurarea fortei de munca si in apropiere de centrele zootehnice pentru valorificarea productiei secundare.

1.2. Asolamentul si rotatia culturilor

Reprezinta forma rationala de exploatare si organizare a terenului in legumicultura.

. Asolamentul - reprezinta stabilirea structurii speciilor in cadrul unei ferme si modul de repartizare a acestora pe suprafata data.

. Rotatia - repartizarea speciilor din asolament pe aceeiasi suprafata de teren, timp de mai multi ani.

Cele doua aspecte presupun: asigurarea fertilitatii solurilor; sporirea productiilor; folosirea corespunzatoare a mijloacelor mecanice.

. Criterii de stabilire: folosirea celor mai productive specii, din familii botanice diferite, cu durata de vegetatie diferita, cu cerinte diferite fata de forta de munca manuala, cu epoci diferite de infiintare etc. Aceste aspecte sunt importante pentru: valorificarea corespunzatoare a ingrasamintelor, evitarea transmiterii agentilor patogeni, esalonarea productiilor si consumului, folosirea rationala a fortei de munca etc.

Se practica: - asolamente legumicole pure (tabelul 1.);

asolamente legumicole furajere;

asolamente legumicole cerealiere.

Tabelul 1.

Asolament legumicol

1.3. Culturi succesive de plante legumicole

Folosirea rationala a terenului in legumicultura presupune practicarea de culturi: succesive, asociate, asociat-anticipate si duble.

Obiective: obtinerea de productii ridicate la unitatea de suprafata; esalonarea corespunzatoare a productiei si consumului; folosirea eficienta a apei, hranei, mijloacelor mecanice si fortei de munca; obtinerea de venituri.

Succesiunea - reprezinta sistemul prin care pe aceiasi suprafata de teren, in timpul unui an, se pot efectua 2-3 culturi (fig. 1.- ).

Cultura de baza (principala) - este cea care are ponderea cea mai mare, ocupa terenul o durata mai mare de timp sau este infiintata in "ogor propriu".

Cultura succesiva (secundara) - are o pondere mai redusa si ocupa terenul o durata mai scurta de timp.

La culturile din camp

- varza timpurie (III-VI) + castraveti de toamna (VII-IX);

- mazare de gradina (II-VI) + varza de toamna (VII-XI);

- ceapa verde (X-IV) + tomate timpurii (IV-VIII) + salata (VIII-X).

. La culturile din sere:

- toamate CI (I-VII) + castraveti CII (VII-XI);

- castraveti CI (I-VI) + toamate CII (VII-XI).

. La culturile din solarii:

- tomate ciclul scurt (III-VII) + castraveti de toamna (VII-IX);

- varza timpurie (III-VI) + castraveti de toamna (VI-IX).

. Succesiunea anterioara (anticipata) se practica inaintea culturilor de baza.

. Succesiunea posterioara (urmatoare) se practica dupa culturile de baza.

La practicarea succesiuniilor se tine cont de: temperatura, durata de vegetatie, familia botanica, sistemul radicular al plantelor, cerintele fata de sol, metoda de udare, ierbicidele utilizate, forta de munca, sistemul de masini, gradul de specializare si destinatia productiilor, sistemul de cultura.

1. Culturi asociate si anticipat - asociate

Reprezinta sistemul de cultura a speciilor legumicole incat, pe aceeiasi suprafata de teren ( pe o durata scurta) sa se efectueze doua sau mai multe culturi (dar nu pe intreaga durata de vegetatie a culturii de baza).

Cultura ce detine ponderea ca suprafata si cu o durata mai mare de vegetatie este "cultura de baza" (principala), iar cea cu care se asociaza este "cultura asociata" (intercalata).

Asocierea se practica mai mult la inceputul vegetatiei culturii de baza si mai rar la sfarsitul acesteia.

Se practica asocierea pe rand sau intre randurile culturii de baza.

Culturile "anticipat-asociate", reprezinta o combinatie intre culturile succesive si asociate.

Pentru practicarea acestor tipuri de culturi se tine cont de principiile mentionate in cadrul asolamentelor la care se adauga: habitusul plantelor, ritmul de crestere, dezvoltarea sistemului radicular, lucrarile aplicate la sol si plante.

Metoda se practica in special in cadrul culturilor fortate si protejate precum si in sistem gospodaresc, unde se foloseste mai multa forta de munca manuala ( fig. 5. - 6.).

"Culturi duble" - cultivarea plantelor legumicole dupa unele plante cerealiere sau furajere care se recolteaza vara devreme (secara, ovaz, rapita etc).

2. TEHNOLOGIA GENERALA DE PRODUCERE A

RASADURILOR DE PLANTE LEGUMICOLE

2.1. Importanta producerii rasadurilor

Rasadurile - sunt plante tinere, la inceputul vegetatiei lor, pana la o anumita varsta (25-90 zile) determinata de specie, soi, forma de cultura si conditiile asigurate in perioada producerii lor.

Rasadul reprezinta o faza a ciclului biologic al plantelor si o etapa a tehnologiei de cultura a speciilor legumicole si se practica la mai mult de jumatate dintre acestea.

Se cultiva prin rasad:

obligatoriu : telina, prazul, ardeiul, vinetele, varza alba, varza rosie, varza creata, varza de Bruxelles;

in proportie mai mare la tomate;

in functie de necesitate, determinata de forma de cultura: castraveti, salata, sfecla rosie, pepeni etc.

Avantaje

reducerea necesarului de seminte;

obtinerea de productii timpurii;

esalonarea productiei si consumului;

dirijarea mai buna a factorilor de vegetatie si a lucrarilor de intretinere;

reducerea consumului de energie, sortarea materialului de plantat, infiintarea de culturi incheiate etc.

Pentru culturile timpurii din camp, pentru cele fortate si protejate, la speciile la care se pot produce rasaduri, este obligatorie obtinerea acestora.

2.2. Constructii folosite pentru producerea rasadurilor

Pentru producere de rasaduri se folosesc urmatoarele posibilitati constructive:

. sere inmultitor - unde se produc rasaduri pentru sere, solarii, culturi timpurii si de vara in camp;

. soklarii cu protejare dubla (fig.7.) sau simpla, unde se produc rasaduri pentru solarii, culturi timpurii si de vara din camp;

. rasadnite cu incalzire biologica - unde se produc rasaduri pentru culturi timpurii si de vara din camp si uneori pentru solarii (fig.8. - 9.);

. brazde reci in camp - pentru culturile de toamna.

2.3. Pregatirea spatiilor de producere a rasadurilor

Serele - sunt spatii cu incalzire tehnica si se pregatesc prin urmatoarele lucrari:

evacuarea resturilor vegetale ale ciclului anterior;

verificarea constructiilor si instalatiilor si remedierea defectiunilor;

mobilizarea solului, maruntirea, dezinfectia si nivelarea sa;

tasarea solului pe travee si asezarea foliei;

asezarea si pregatirea patului germinativ in care se seamana sau a diferitelor tipuri de cuburi nutritive in vederea repicarii rasadurilor si uneori pentru semanat;

acoperirea patului nutritiv si a cuburilor nutritive cu folie de polietilena pana in momentul efectuarii lucrarilor respective;

semanatul si repicatul in functie de situatie.

Solariile - se pregatesc in linii generale in mod asemanator serelor, cu mentiunea ca acestea trebuie acoperite din vreme cu folie de polietilena. Daca au si incalzire organica, patul cald se pregateste ca in cazul rasadnitelor biologice.

Rasadnitele - sunt spatii cu incalzire biologica, iar pentru pregatire presupun:

- alegerea si amenajarea locului de amplasare a suprafetelor: adapostit, neted cu o usoara panta, apa freatica la 2 m, in apropierea centrului civic, a sursei de apa si sectorului zootehnic. Terenul trebuie protejat, curatat, nivelat etc;

- procurarea, pastrarea si pregatirea gunoiului de grajd (material organic termogen) care este constituit din gunoi de grajd (bovine, cabaline, porcine, ovine) si gunoi artificial (paie, pleava, deseuri textile, deseuri organice menajere), in vederea utilizarii presupune amenajarea platformelor:

de pastrare - cu dimensiuni de 2 - 2,5 m latime, 1,6 - 1,8 m inaltime si lungime variabila in functie de posibilitati, in care gunoiul nu trebuie sa fermenteze si ca atare trebuie pastrat in lipsa aerului (prin presare), a apei (prin uscare) si a caldurii (inghetare);

de preincalzire - prin asezarea in straturi alternative de 20-25 cm de gunoi proaspat si gunoi pastrat, realizandu-se dimensiuni de 2,0 m latime, 1,5-1,8 m inaltime. Pentru ajutarea inceperii fermentarii se adauga in platforma apa calda, urina de grajd, pietre incinse, incat uniformizarea incalzirii sa se realizeze in 7-10 zile de la instalare.

de rasadnite (pat cald) - reprezinta suprafetele de gunoi amenajate pe care se instaleaza rasadnitele propriu-zise. Suprafata este variabila in functie de necesitati, iar grosimea patului cald este de 40-80 cm, in functie de momentul instalarii, specia pentru care se produc rasaduri si scop (semanat sau repicat). Pe platforma se aseaza imediat tocurile de rasadnite clasice ( L = 20-24 m, l =1,5 m) la distante de 0,5 m intre ele si spre extremitati, peste care se pun ramele acoperite cu sticla sau folie. Dupa 4-5 zile in interiorul tocurilor se presara un praf de var, peste care se aseaza amestecul de pamant in vederea semanatului sau repicatului (patul nutritiv) sau ghivece in vederea repicatului. Dupa alte 3-5 zile, cand amestecul s-a incalzit, se trece la efectuarea lucrarilor de semanat sau repicat.

2. Amestecurile de pamanturi folosite pentru producerea

rasadurilor

Amestecurile folosite trebuie sa fie: permeabile, cu capacitate mare de retinere a apei, bogate in elemente nutritive, pH-corespunzator, culoare inchisa si lipsite de agenti patogeni (tab. 2.- 3.).

. Mranita - gunoi de grajd bine fermentat (putrezit), intruneste calitatile mentionate anterior, dar prezinta o mare rezerva de agenti patogeni (trebuie dezinfectata) si seminte de buruieni (trebuie distruse).

. Pamantul de telina - se obtine din terenuri intelenite (inierbate), prin dislocarea stratului superficial (10-12 cm) si asezarea in platforme pentru fermentare, sau din "trifoisti"

Prezinta in general insusirile prezentate anterior, in functie de textura si structura solului de unde au fost recoltate.

. Turba - prezinta insusirile cerute, dar este saraca in elemente nutritive si are o reactie acida (pH = 3,5 - 5,0). Se foloseste in special turba rosie, dar trebuie corectata aciditatea (la pH = 6,5 - 7,0).

. Pamantul de gradina - se obtine din terenurile cultivate cu plante legumicole (in special cu leguminoase), fertile si neinfestate.

. Nisipul - in special cel grosier (spalat) cu particule de 0,6 - 0,8 mm, folosit pentru a realiza o buna permeabilitate a amestecului.

Tabelul 2.

Exemple de amestecuri de pamanturi folosite pentru producerea rasadurilor destinate culturilor din camp si solarii

M - mranita; T - pamant de telina; t - turba; N- nisip; B - balega de bovine

Tabelul 3.

Amestecuri de pamanturi folosite pentru producerea

rasadurilor destinate culturilor din sere

M- mranita; T- pamant de telina; t- turba; N-nisip.

. Ingrasamintele chimice - se utilizeaza pentru completarea fertilitatii amestecului, iar amendamentele - pentru corectarea reactiei sale.

Pregatirea amestecurilor: maruntire, cernere, stabilirea proportiilor, amestecarea lor, dezinfectia si pastrarea in platforme. Proportiile pentru amestec se stabilesc in volume, in functie de specie si scop (semanat sau repicat).

Amestecurile, in momentul folosirii, se aseaza pe folie de polietilena (in sere si solarii) si pe un strat de paie sau nisip (rasadnite), in vederea semanatului, in grosime de 8-10 cm, pentru repicat (10-14 cm) sau se folosesc pentru umplerea ghivecelor sau confectionarea cuburilor nutritive, utilizate in aceleasi scopuri.

2.5. Semanatul in vederea producerii rasadurilor

Se respecta urmatoarele secvente tehnologice:

. pregatirea semintelor;

. epoca de semanat - se stabileste in functie de epoca de plantat a speciei, tinand cont de varsta rasadurilor;

. semanatul se executa manual, in randuri sau prin imprastiere, pe suprafata de 40-60 m² in cazurile cand se repica si 120-200 m² cand nu se repica. Semanaturile se acopera cu un strat subtire (0,5-1,0 cm) amestec de pamant sau nisip, iar pentru sere si cu o folie de polietilena pana incepe germinarea lor. Lucrarea se mai poate face in ladite sau chiar direct in ghivece;

. cantitatea de seminte difera in raport de specie si de valoarea culturala a lor, iar pentru a produce rasad in vederea plantarii unui hectar de cultura sunt necesare urmatoarele cantitati: 0,200 kg pentru telina; 0,250 kg pentru tomate, salata, cicoare; 0,300-0,400 kg pentru varzoase; 0,600-0,800 kg pentru ardei, vinete, castraveti; 3,0-4,0 kg pentru ceapa de apa si praz.

2.6. Lucrarile de ingrijire aplicate rasadurilor

Repicatul - lucrarea de transplantare a rasadurilor din semanatura deasa, la distante mai mari, cu scopul asigurarii unui spatiu de nutritie corespunzator si o iluminare mai buna. Se executa manual, in faza cotiledonala sau la primele frunze adevarate. Lucrarea este obligatorie pentru toate culturile fortate si timpurii din camp.

Plantele din semanatura se scot in grup, se fasoneaza la nivelul radacinilor si se repica cu ajutorul plantatoarelor.

Pentru repicat se folosesc:

- cuburi nutritive din amestecuri de pamanturi, confectionate manual sau mecanizat cu prese speciale (fig.10. - 11.);

- ghivecele din material plastic rigid, din folie de polietilena, pahare din plastic (fig.12) sau ghivece din turba - Jiffy-pots; Jiffy-strips; Jiffy-7; papier-pots (fig.13);

- patul nutritiv sau stratul nutritiv.

Dirijarea factorilor de vegetatie

Asigurarea factorilor de vegetatie se face in limitele cerute de specie, etapele fazei de rasad, in limitele posibile si in corelatie cu ceilalti factori.

. Lumina - se asigura prin curatirea materialelor de acoperire, repicatul la timp si la distante stabilite, raritul ghivecelor in sere, distrugerea buruienilor, folosirea retardantilor etc.

. Temperatura - se mentine intre limitele cerute de particularitatile biologice ale speciei, pe faze de vegetatie. Se asigura prin etanseizarea spatiilor, protejarea suplimentara si sursa de incalzire.

. Aerisirea - dirijeaza temperatura si umiditatea din spatiile de producere a rasadurilor.

. Regimul de umiditate - realizand 65-90% din I.U.A., in functie de specie si faza de vegetatie si se asigura prin udari cu furtunul cu sita sau stropitoarea. Dupa udarea rasadurilor spatiile se aerisesc.

. Regimul de nutritie - se asigura prin fertilizari suplimentare, folosind fertilizanti chimici, simpli sau complecsi, intotdeuna sub forma de solutie, in concentratii de 0,2-1,0%, in functie de tipul de ingrasamant, specie, faza de vegetatie. Se foloseste o cantitate de 4-5 l solutie/m² suprafata.

. Combaterea bolilor si daunatorilor - cu produse insecto-fungicide specifice, in cantitati si concentratii bine stabilite.

. Rarirea ghivecelor - la ciclul I in sere.

. Tratamentul cu retardanti, folosindu-se Cycocel-ul, 0,1-0,15%, 10 litri solutie/100 m² suprafata repicata, in faza de 3-4 frunze adevarate, prin aplicare extraradiculara (pe frunze).

. Calirea rasadurilor si definitivarea acesteia - se realizeaza prin aplicarea si dirijarea corespunzatoare a tuturor factorilor de vegetatie, de la semanat si pana la plantare, cu masuri speciale aplicate inainte de plantare.

. Producerea rasadurilor pe brazde reci in camp - se realizeaza pentru culturile de toamna (varzoase, salata), pregatite corespunzator. Se seamana mai rar, fara repicare, iar lucrarile de intretinere sunt asemanatoare cu cele prezentate anterior.

2.7. Calitatea rasadurilor si pregatirea pentru plantare

Aprecierea calitativa a rasadurilor se face in functie de caracterele lor morfologice: inaltimea 15-20 cm; diametrul 5-8 mm; numar de frunze 5-12; culoarea frunzelor verde-violacee, prezenta butonilor florali la solanaceae.

Pregatirea rasadurilor, sub aspect general, consta in udarea acestora cu 24 ore inainte de plantare.

Rasadurile repicate: cuburile sau ghivecele se aseaza in ladite cu care ocazie se executa sortarea si se dezinfecteaza. Laditele se aseaza pe stelaje in remorci si se transporta la locul de plantare.

Rasadurile nerepicate se scot prin dislocare, se fasoneaza la nivelul radacinilor, iar la speciile cu frunze in rozeta (varzoase, frunzoase, ceapa de apa, praz, telina) si la nivelul acestora, reducandu-se 1/3 - 1/2 din suprafata lor. Se aseaza in ladite in pozitie orizontala si se transporta la locul de plantare.

3. TEHNOLOGIA GENERALA DE CULTIVARE A

PLANTELOR LEGUMICOLE IN CAMP NEPROTEJAT

3.1. Pregatirea terenului si solului

Are drept scop asigurarea conditiilor optime pentru cresterea si dezvoltarea plantelor legumicole.

. Defrisarea culturilor anterioare - consta in tocarea vrejurilor cu ajutorul discului sau scoaterea din teren daca sunt afectate de agenti patogeni. Resturile vegetale ce se pot utiliza in zootehnie, se composteaza sau se folosesc imediat.

. Nivelarea de exploatare - se executa anual, inainte de aratura adanca si vara inainte de aratura superficiala, folosindu-se NT-2,8 sau NM - 3-2, prin 1-2 treceri.

. Fertilizarea de baza - se executa toamna, prin aplicarea ingrasamintelor organice (20-40 t/ha), folosindu-se MIG-5 si ingrasa-minte chimice greu solubile pe baza de fosfor si potasiu, 2/3 din canti-tatea stabilita prin calcule in functie de specie, cu ajutorul MA-3,5.

Pentru a corecta reactia solului, se aplica si amendamente.

. Subsolajul - lucrarea solului la 40-50 cm, ce se executa o data la 3-4 ani, pentru a distruge stratul impermeabil de la adancime (talpa plugului). Se executa cu subsolierul.

. Aratura adanca - (de toamna, de baza) se executa toamna, pentru culturile infiintate in toamna sau primavara, la adancimea de 28-30 cm, sau vara pentru culturile de succesiune (aratura superficiala) la 18-20 cm. Se executa mecanizat cu : P.P. 4-30; P.P. 3-30; P.P.U. 3 -30.

Trebuie executata corect, asigurand:

- aerisirea solului;

- retinerea unei cantitati mai mari de apa;

- incorporarea la adancime mai mare a ingrasamintelor, resturilor vegetale, semintelor de buruieni si sporilor de rezistenta a unor agenti patogeni.

Daca solurile sunt prea uscate, se executa in prealabil o irigare de aprovizionare cu 200-300 m³ apa/ha.

Aratura se lasa negrapata (in brazda cruda) - pentru culturile infiintate primavara tarziu, sau se grapeaza pentru culturile infiintate toamna sau primavara devreme.

. Graparea - este lucrarea de maruntire a solului, se aplica inaintea modelarii cu GD 3,2 sau Combinatorul CPS-6; CPU-8.

. Completarea fertilizarii de baza, inainte de infiintarea culturilor in primavara, cu ingrasaminte pe baza de azot.

Se erbicideaza "ppi" cu ierbicidul specific fiecarei specii, cu cateva zile inainte de infiintarea culturilor.

. Modelarea solului - reprezinta lucrarea de efectuare a straturilor inaltate pe care se infiinteaza culturile legumicole si a rigolelor de udare, permitand o irigare corespunzatoare si o mecanizare complexa.

Primavara, straturile inaltate se zvanta mai repede, permitand infiintarea mai timpurie a culturilor, excesul de apa de pe straturile inaltate se scurge in brazdele de udare, se usureaza efectuarea lucrarilor de intretinere a culturilor, inclusiv recoltarea.

Lucrarea se executa mecanizat cu MMS-4,5 sau AMFS-4,5 (figura 1).

3.2. Infiintarea culturilor legumicole in camp neprotejat

Infiintarea culturilor legumicole in camp neprotejat se face prin: semanat direct si prin plantare (rasaduri sau organe vegetative).

Semanatul direct presupune folosirea semintelor si se utilizeaza la morcov, patrunjel, pastarnac, ridichi, sfecla rosie, ceapa ceaclama, salata, spanac, loboda, cicoare, mazare, fasole de gradina, bob, bame, castraveti, dovleci, pepeni verzi, pepeni galbeni, marar, cimbru, busuioc, tomate de toamna etc.

Plantarea se practica la speciile cultivate prin rasad: tomate, ardei, vinete, castraveti, salata, ceapa de apa, praz, telina, varza alba, varza rosie, varza creata, conopida, gulie, varza de Bruxelles, sfecla rosie etc, sau prin organe vegetative: anghinare, leustean, macris, stevie, tarhon, cardon, cartof timpuriu, ceapa esalota, usturoi etc.

3.2.1. Infiintarea culturilor legumicole in camp neprotejat

prin semanat direct

Elementele tehnologice specifice pentru infiintarea culturilor prin semanat direct se refera la: epoca, norma de semanat, adancime, scheme si mijloace.

. Epoca de semanat se stabileste in functie de : specificul biologic al plantelor, zona de cultura, durata de vegetatie, esalonarea productiilor.

Culturile legumicole se infiinteaza:

toamna devreme (IX-X), incat pana la venirea iernii plantele sa inradacineze si sa formeze frunze (spanac);

toamna tarziu (X-XI) - in prejma iernii, plantele ierneaza sub forma samanta negerminata (salata, spanac, patrunjel, pastarnac, ceapa ceaclama, mazare etc);

primavara devreme (III-IV) - speciile mentionate anterior, la care se adauga ridichea de luna, morcov, marar, sfecla rosie etc.;

primavara tarziu (IV-V) - tomate de toamna, fasole, dovlecei, castraveti, pepeni verzi si galbeni, bame etc.;

vara - pentru culturile de succesiune (VII-VIII)- morcov, dovlecel, fasole, spanac, salata etc.

In functie de zona de cultura, pentru aceeasi specie, epoca de semanat este decalata cu 2-3 saptamani.

Durata de vegetatie este corelata cu modul de esalonare a culturii.

. Adancimea de semanat - conditioneaza uniformitatea rasaririi si asigurarea desimii optime si se stabileste in functie de marimea semintelor, fiind de 8-10 ori diametrul sau latura ingusta a acestora.

. Norma de semanat (Q samanta) se stabileste in functie de valoarea culturala si M.M.B., in vederea asigurarii desimii si difera in functie de specie, epoca de semanat, pregatirea solului etc: 1,2 - 1,5 kg/ha -tomate pentru industrializare; 2-3 kg/ha - salata, andive; 4-6 kg/ha - radacinoase, cucurbitaceae; 10-14 kg/ha - ridichi, sfecla; 15-25 kg/ha - spanac; 50 kg/ha - bame; 120-150 kg/ha - fasole; 180-200 kg/ha mazare.

. Schemele si distantele de semanat se stabilesc in functie de: habitusul plantelor, metoda de udare, mecanizarea lucrarilor, asigurarea desimii (tabelul ).

Semanatul se executa in randuri, pe teren modelat sau nemodelat (figura 15.).

Tabelul

Date tehnice specifice infiintarii culturilor legumicole prin semanat direct in camp neprotejat

* semanat pe schema de modelare cu coronamentul de 104 cm

. Mijloacele de semanat - mecanizat si semimecanizat, pentru suprafete mari, cu SUP-21 si SU-29 - pentru seminte mici si SPC-6 pentru seminte mari, iar manual, pentru suprafete mici.

3.2.2. Infiintarea culturilor legumicole in camp neprotejat

prin plantare

Se planteaza rasaduri cat si organe vegetative in functie de specie.

Elementele tehnologice: epoca, adancime, scheme, distante, mijloace.

. Epoca de plantare (aceleasi criterii ca la semanat):

toamna devreme (IX-X) - salata, ceapa si usturoi verde;

primavara devreme (III-IV) - salata, varza timpurie, conopida timpurie, gulioare, ceapa din arpagic, usturoi, specii perene etc;

primavara tarziu (IV-V) - tomate timpurii, tomate de vara, ardei, vinete, castraveti timpurii, pepeni;

vara - pentru culturile de succesiune (VI-VII)- varzoase de toamna, salata (VIII).

. Adancimea de plantare - este in general aceiasi la care rasadurile au fost obtinute in spatiile de producere. Se pot planta mai adanc speciile ce emit radacini adventive (tomate, varza), dar niciodata la salata si telina.

Organele vegetative se planteaza la adancimi determinate de dimensiunile lor.

. Schemele si distantele de plantare (tabelul 5.) - se stabilesc in functie de aceleasi aspecte ca la semanat, plantandu-se in randuri echidistante sau in benzi de 2-4 randuri, in teren modelat sau nemodelat (figura 16 - 17.).

Tabelul 5.

Date tehnice specifice infiintarii culturilor legumicole,

prin plantare in camp neprotejat

* plantare pe schema de modelare cu coronament de 104 cm

** kg bulbi/ha;

*** mii butasi realizati din 500-1800 kg radacini, in functie de tipul de butasi si materialul din care provin

. Mijloace de plantare:

- manual, pe suprafete mici, cu plantatorul pentru rasaduri nerepicate si unele parti vegetative (butasi) sau in gropi - pentru rasadurile repicate si parti vegetative mai voluminoase;

- semimecanizat - deschizand rigole mecanizat iar plantarea se face manual;

- mecanizat- cu MPR-8 (rasaduri), MPB (arpagic, usturoi), 4 SaBP-70 pentru cartofi neancoltiti etc.

3.3. Lucrari de intretinere aplicate culturilor legumicole in

camp

◙ Lucrari cu caracter general

. Afanarea solului si combaterea crustei - asigura regimul de umiditate, aer, temperatura, rasarirea uniforma a plantelor etc.

Se realizeaza prin prasile manuale si mecanice cu FPP - 1,3; FP-4; CL-4,5-M, in numar de 2-4, la adancimi diferite in functie de sistemul radicular.

Crusta se poate preveni prin folosirea unor produse specifice incorporate in sol.

. Prevenirea aparitiei si combaterea buruienilor :

masuri preventive : aratura adanca, distrugerea buruienilor din culturile anterioare inainte de formarea semintelor, rotatia rationala a culturilor, evitarea folosirii materialelor organice cu un continut ridicat de seminte de buruieni.

masuri curative

prasile - cand buruienile sunt mici;

plivit - manual, cand buruienile sunt mici, iar solul trebuie sa fie reavan;

combaterea chimica sau "plivitul chimic" prin folosirea de erbicide, ce se administreaza "ppi", ""pre" sau "post" in functie de specie si scopul urmarit;

. Verificarea si completarea golurilor - se practica prin plantare de rasaduri, organe vegetative sau prin seminte preancoltite in functie de specie.

. Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor :

- masuri preventive : soiuri rezistente, seminte si material de plantat sanatoase, dezinfectia inainte de folosire, respectarea rotatiei, strangerea resturilor vegetale atacate si arderea lor etc;

- masuri curative - prin tratamente aplicate in culturi, folosindu-se substante insecto-fungicide specifice si chiar combaterea biologica, corespunzator recomandarilor facute de fitopatologie si entomologie.

. Fertilizarea faziala - cu scopul mentinerii fertilitatii solului, pentru a pune la dispozitia plantelor elementele necesare desfasurarii metabolismului. Se face diferentiat in functie de specie si faza de vegetatie.

. Irigarea culturilor - pentru a asigura necesarul de apa pentru plante, toate culturile legumicole se iriga, iar normele, momentul si numarul udarilor se stabilesc in functie de specie, durata de vegetatie, anotimp, productii etc.

◙ Lucrari cu caracter special (particular)

. Raritul - lucrare aplicata la culturile legumicole infiintate prin semanat direct si consta in indepartarea surplusului de plante, asigurandu-se distanta optima pe rand. Se executa manual, cand plantele sunt mici. La speciile de la care plantele obtinute prin rarit se pot folosi, lucrarea se executa mai tarziu incat organele comestibile sa aiba insusiri comerciale (morcov, patrunjel, pastarnac, ceapa). Din raritura se pot completa goluri (tomate, salata).

. Bilonatul si musuroitul - lucrarile in cadrul carora , prin folosirea solului, sunt favorizate : emiterea de radacini adventive (tomate, castraveti), tuberizarea (cartofi), rezistenta sporita la actiunea vanturilor (seminceri), inalbirea partilor comestibile (sparanghel, cicoare, praz etc).

Bilonatul se executa manual sau mecanizat, iar musuroitul numai manual.

. Inalbirea sau etiolarea - se obtine prin mai multe mijloace: solul - pentru bilonare si musuroire (sparanghel, cicoare, praz, telina de petiol, cardon, fenicul; legarea frunzelor peste organele comestibile (conopida); acoperirea cu paie, iarba, frunze (cicoare, telina pentru petioli, conopida etc). Aceasta protejare se realizeaza in vederea obtinerii de parti comestibile mai fragede, mai gustoase si mai suculente.

. Protejarea culturilor impotriva brumelor - se aplica in culturile cu sensibilitate la frig (solanaceae, cucurbitaceae), pentru a le proteja impotriva brumelor tarzii din primavara si timpurii din toamna.

Se urmareste producerea perdelelor de fum, prin arderea de materiale organice, brichete fumigene, lumanari fumigene sau prin irigarea culturilor prin aspersiune.

. Combaterea grindinei - cuprinde un ansamblu de masuri care au drept scop protejarea plantelor cat si impiedicarea actiunii prin caderea grindinei.

Se utilizeaza: plase din material plastic cu ochiuri mici sau se lanseaza proiectile sau rachete mici ce contin substante chimice si care prin explozii in zona norilor impiedica formarea grindinei.

Refacerea culturilor dupa inghet si grindina: inlaturarea partilor de planta afectate, stropirea plantelor cu zeama bordeleza 1% sau alt fungicid cupric, fertilizare cu azot, mentinerea solului umed si afanat.

. Sustinerea plantelor - se aplica la specii cu port inalt si care nu se pot mentine in pozitie erecta (tomate, fasole, castraveti). Se asigura prin araci din lemn de care se leaga plantele sau spalieri de sarma, de care plantele se leaga cu ajutorul sforilor.

. Copilitul - lucrarea prin care se indeparteaza lastarii de pe plante (tomate cu port inalt, ardei si vinete). La tomate se face radical (indepartand toti copilii la tomatele timpurii) sau partial ( se lasa 1-3 copili la tomatele de vara-toamna). Soiurile cu crestere determinata nu se copilesc.

La ardei si vinete se face un copilit partial.

Lastarii se indeparteaza cand sunt mici (5-10 cm) prin rupere sau taiere, pentru a nu consuma inutil.

. Carnitul - lucrarea prin care se indeparteaza varful tulpinii principale la speciile legumicole cu port inalt, in scopul sistarii cresterii si limitarii numarului de inflorescente sau flori, favorizand o dezvoltare mai buna si o coacere mai timpurie a fructelor.

Tomatele timpurii se carnesc dupa 3-5 inflorescente, cele de vara-toamna dupa 8-12 inflorescente, iar cele de toamna cu 2-3 saptamani inaintea caderii brumelor. Lucrarea se executa manual, lasandu-se 1-2 frunze dupa ultima inflorescenta. La varza de Bruxelles, lucrarea de carnit se aplica la sfarsitul lunii august, pentru a favoriza cresterea verzisoarelor.

Se aplica si la unele soiuri sau hibrizi de castraveti, prin ruperea varfului tulpinii in faza de 3-5 frunze adevarate.

Lucrarea se poate aplica si la semincerii de plante legumicole.

. Ciupitul - lucrarea ce se aplica plantelor legumicole cucurbitaceae si consta in indepartarea repetata a varfului lastarilor, favorizand aparitia ramificatiilor de ordin superior, pe care apar mai multe flori femeiesti, influentand productia.

. Tratarea plantelor cu substante bioactive - are drept scop influentarea cresterii si fructificarii plantelor legumicole. Se folosesc produse de sinteza cu actiune specifica asupra unor procese din plante (auxine, gibereline, retardanti, produse fertilo-stimulatoare) cu denumiri comerciale diferite, dar de mare eficienta. Se aplica unul sau mai multe tratamente in functie de prospectul insotitor.

TEHNOLOGIA GENERALA DE CULTIVARE A

PLANTELOR LEGUMICOLE IN ADAPOSTURI

ACOPERITE CU MASE PLASTICE

1. Generalitati

Realizarea de culturi in cadrul acestui sector prezinta urmatoarele avantaje:

- obtinerea de culturi timpurii, extratimpurii, precum si tarzii;

- siguranta realizarii productiilor prin evitarea pericolelor de grindina, ploi torentiale, ingheturi, brume tarzii de primavara si timpurii de toamna;

- realizarea de productii esalonate si la niveluri mai ridicate.

2. Tipuri de adaposturi folosite:

- adaposturi inalte : solarii: - individuale

- bloc

- adaposturi joase : - colective (tunele);

- individuale.

● Solariile sunt constructii inalte, de obicei individuale, formate dintr-un schelet metalic sau din lemn si acoperite cu folie de polietilena in grosime de 0,15 - 0,20 mm.

Cele tip "VIDRA" au dimensiuni de 60-64/5,4/2,7 m (L/l/h) si sunt cele mai utilizate (fig. 18).   

● Tunelele sunt adaposturi joase, construite dintr-un schelet din arce de P.V.C., fier beton sau nuiele flexibile, acoperite cu folie de polietilena groasa de 0,07-0,10 mm iar dimensiunile sunt de 12-15/0,7-0,8/0,4 m (figura 19.).

Fig. 19. Adaposturi joase tip tunel

● Adaposturile individuale sunt construite dintr-un schelet de metal sau nuiele, ce protejeaza fiecare planta si se acopera cu folie "tip manson" (fig. 20.).

Figura 20. Adaposturi individuale tip manson

3. Cultivarea speciilor de plante legumicole in solarii

Implica mai multe etape tehnologice: pregatirea solariilor si lucrarile solului; producerea rasadurilor; infiintarea culturilor; lucrarile de intretinere.

3.1. Pregatirea solariilor si lucrarile solului

● Lucrari executate toamna :

strangerea si evacuarea obligatorie a resturilor vegetale ale culturii anterioare;

verificarea scheletului si remedierea defectiunilor;

discuirea pentru afanarea solului;

nivelarea de intretinere;

fertilizarea de baza, organica (50-70 t/ha- gunoi de grajd bine descompus) si chimica (70-90 kg s.a./ha superfosfat, 80-120 kg. s.a./ha sulfat de potasiu);

aratura adanca, la 28-30 cm adancime, cu MSS-1,4 sau PCV-1,2 + V445;

graparea si modelarea solului daca se infiinteaza culturile din toamna sau primavara devreme.

● Lucrari executate primavara

completarea fertilizarii cu 60-100 kg s.a./ha azotat de amoniu;

dezinfectia solului si a scheletului cu produse specifice;

erbicidarea cu 8-10 zile inainte de infiintarea culturilor;

acoperirea solarului cu 8-10 zile mai devreme de momentul infiintarii culturilor;

maruntirea solului cu freza, la 15-18 cm, nivelarea si modelarea cu MMS - modificata sau manual.

Solariile din sistemul gospodaresc, de dimensiuni mai reduse se pregatesc in mod asemanator, lucrarile efectuandu-se manual sau cu motocultoare.

3.2. Producerea rasadurilor se incadreaza in tehnologia generala, cu unele elemente de particularitate care se pot sistematiza astfel: se aseamana cu producerea rasadurilor pentru culturile timpurii din camp, dar momentul semanatului are loc in functie de data stabilita pentru plantare si respectiv varsta rasadurilor pe specii.

3.3. Infiintarea culturilor respecta etapele tehnologice prezentate la culturile timpurii din camp, cu unele particularitati:

epocile de infiintare a culturilor sunt in general cu 2-4 saptamani mai devreme decat pentru culturile similare timpurii din camp (toamna, primavara);

schemele si distantele de infiintare a culturilor se stabilesc incat sa se respecte desimea corespunzatoare (figura 21.);

plantarea se executa manual sau mai rar semimecanizat;

dupa plantare se uda la cuib.

3. Lucrarile de intretinere

Lucrari cu caracter general

● Completarea golurilor cu rasad de aceiasi varsta si acelasi soi, pana la 5-7 zile de la plantare;

● Afanarea solului - prasile mecanice cu FP-4 sau motoprasitoare si manuale;

● Irigarea culturilor - numai prin brazde, pentru a nu mari umiditatea atmosferica, cu norme de 200-400 m³ apa/ha, in numar variabil de udari. Cu rezultate foarte bune se poate practica irigarea prin picurare. Pe suprafete mici se uda cu furtunul sau cu stropitoarea;

● Fertilizarea faziala - ca la culturile timpurii din camp, radicular sau extraradicular;

● Combaterea bolilor si daunatorilor prin tratamente specifice in functie de situatie.

Lucrarile cu caracter special

● Sustinerea plantelor (tomate, castraveti, fasole, uneori la ardei si vinete), prin fixarea plantelor de sarmele spalier cu ajutorul sforilor, iar la tomate ciclul scurt (IV-VIII) - pe spalieri josi;

● Copilitul - la tomate radical, iar la ardei si vinete partial (ca la sere);

● Carnitul - la tomate ciclul scurt dupa 3-4 inflorescente, ciclul prelungit 6-8 inflorescente, sau cu 45-50 zile mai devreme de data defrisarii culturilor, la ardei si vinete cu 40-45 zile mai devreme;

● Ciupitul - la castraveti - pentru dirijarea fructificarii in functie de cultivarul folosit;

● Indepartarea de butoni florali si fructe - la ardei si castraveti pentru a favoriza cresterea si fructificarea;

● Defolierea - ca la sere;

● Stimularea - la nivelul primelor inflorescente, ca la sere;

● Polenizarea - ca la sere;

Dirijarea factorilor de vegetatie

Temperatura - trebuie dirijata cu mare atentie in sensul evitarii cresterii cat si a scaderii, in functie de specie si faza de vegetatie pentru a nu perturba metabolismul plantelor.

In functie de temperaturile exterioare, valorile termice din solarii sunt mai reduse in perioada plantarilor (18-20 sC), cresc pana la inceputul fructificarii (20-25sC) si sunt mai mari in perioada fructificarii (22-30 sC).

Dirijarea temperaturii se asigura prin aerisiri - la inceput mai rare si pe o durata scurta de timp, crescand odata cu incalzirea atmosferei si devin mai puternice spre sfarsitul vegetatiei, cand se descopera solariile.

Lumina - trebuie mentinuta in limitele optime posibile si se dirijeaza prin: evitarea formarii condensului (aerisiri), respectarea schemelor si distantelor de infiintare a culturilor, aplicarea la timp a lucrarilor de intretinere speciale;

Aerisirea - este lucrarea care asigura reglarea regimului de temperatura si umiditate din spatiile de cultura. Se face mai intai prin capetele solariilor, apoi prin partile laterale.

Cultivarea speciilor de plante legumicole in adaposturi

joase

Se practica culturi in "adaposturi joase tip tunel " (tomate, ardei, vinete, varza timpurie, cartof timpuriu, salata, spanac etc) sau in "adaposturi individuale" la speciile ce se infiinteaza la distante mai mari (cucurbitaceae).

Tehnologia generala de cultura este asemanatoare speciilor similare din culturi timpurii din camp, cu unele deosebiri:

infiintarea culturilor se face cu o saptamana mai devreme pentru speciile mai putin pretentioase la caldura (varza timpurie, cartof timpuriu), sau cu doua saptamani mai devreme la cele pretentioase (solanaceae, cucurbitaceae);

adaposturile se instaleaza cu 5-6 zile mai devreme de data plantarilor la majoritatea speciilor, pentru a se incalzi solul si imediat dupa plantare la cartoful timpuriu.

Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare culturilor similare timpurii din camp, la care se adauga lucrarea de aerisire a adaposturilor pentru a dirija factorii de mediu, asemanator culturilor din solarii.

5. Tehnologia generala de cultivare a plantelor legumicole

in sere

5.1. Generalitati

Pentru asigurarea consumului cu legume proaspete pe o perioada cat mai indelungata de timp a anului se practica culturi in sere.

In Romania suprafata de sere construite este de 1300 ha, dar la ora actuala, in functie de posibilitatile de asigurare a agentului termic, se cultiva aproximativ 500 ha in sere incalzite - cicluri normale, iar pe restul suprafetelor se practica cicluri decalate sau in sistem de sere neincalzite (solarii).

Serele sunt constructii formate din schelet metalic, iar acoperisul si peretii laterali sunt din sticla, care asigura un microclimat favorabil cultivarii plantelor legumicole.

In productie se intalnesc:

sere individuale-formate dintr-un singur compartiment (travee);

sere bloc - formate din mai multe compartimente (travei).

Serele bloc pot avea suprafete diferite, dar la constructiile clasice:

1 ha - sere inmultitor;

2; 3; 6 ha - sere de cultura.

Elementul constructiv de baza al serelor si respectiv de cultura este "traveea".

Traveile au latimea de 3,2 m, iar lungimea de 33 m - la serele de cultura si de 30 m la serele inmultitor, suprafata unei travei fiind de 105,6 m² si respectiv 96 m².

Serele sunt prevazute cu instalatii care asigura ceintele speciilor: de incalzire, de irigare, de aerisire, de fertilizare cu CO₂, de sustinere.

5.2. Pregatirea serelor pentru infiintarea culturilor - se refera la pregatirea serei in ansamblu, respectiv a solului si scheletului.

● Cartarea fitosanitara - consta in depistarea atacurilor de boli si daunatori din timpul vegetatiei ciclului de cultura anterior, inregistrarea lor si luarea masurilor de preintampinare a transmiterii;

● Evacuarea resturilor vegetale - la sfarsitul fiecarui ciclu de cultura, plantele se stropesc cu formalina 1%, 2000 l/ha, se detaseaza tulpinile de radacini prin taierea lor la 20-25 cm de la nivelul solului, se desfac sforile de la nivelul sarmelor si se scot la capatul traveelor, unde se pun in remorci captusite si se transporta la platforme.

Radacinile se scot separat, se pun in saci, se transporta la platforme unde se ard.

● Mobilizarea solului prin:

saparea manuala sub registrele de incalzire si la capetele traveelor;

subsolajul la 45 -50 cm, odata la 3-4 ani;

mobilizarea de baza a solului la 25-28 cm cu MSS- 1,4 + V445;

maruntirea solului cu FPP-1,3, la 15-17 cm adancime.

● Fertilizarea de baza - se asigura:

- organic - cu gunoi de grajd bine descompus inaintea fiecarui ciclu de cultura (80-100 t/ha);

- chimic - cu 2/3 din cantitatile stabilite prin calcul, de ingrasaminte chimice pe baza de fosfor, potasiu si magneziu, diferenta asigurandu-se in vegetatie.

● Dezinfectia solului si a scheletului serei - cu produse insecto-fungicide specifice, si cu aburi (solul) sau cu arzatoare cu flacari (scheletul).

● Mobilizarea superficiala cu scopul de a marunti solul, a incorpora ingrasamintele si substantele de dezinfectie si nivelarea acestuia.

● Modelarea solului si marcarea randurilor pentru infiintarea culturilor.

5.3. Producerea rasadurilor

Culturile legumicole din sere se infiinteaza prin rasad care se obtine numai in sere, dupa tehnologia generala prezentata anterior. Rasadurile se obtin la cuburi sau ghivece nutritive prin repicare sau semanat direct.

● Epoca de semanat se stabileste in functie de ciclul de cultura practicat si tinand cont de varsta rasadurilor.

● Cantitatile de seminte, pentru aceeasi specie, sunt mai mici decat la culturile din camp si solarii (similare) deoarece desimea plantelor este mai mica.

5. Infiintarea culturilor

In sere se practica urmatoarele cicluri (forme) de cultura:

ciclul I (normal): din ianuarie pana in iunie-iulie in sere incalzite;

ciclul II (normal) : din iulie pana in octombrie-noiembrie in sere incalzite;

ciclul I decalat: din martie pana in iulie in sere semiincalzite;

ciclul I - sere neincalzite: din aprilie pana in august-septembrie;

ciclul II - sere neincalzite :din iulie pana in septembrie-octombrie.

Plantarea rasadurilor se face manual, dupa schemele si distantele stabilite in functie de specie si uneori de hibrid (fig. 22.).

Se planteaza pe travee:

2 randuri la 50-60 + 220 + 50-60 x 40 cm - pentru castraveti cu fructe lungi si pepeni;

3 randuri la 50 + 110 + 110 + 50 x 40 cm - pentru castraveti cu fructe mici (cornichon), tomate, ardei, vinete;

4 randuri la 40+ 80 + 80 + 80 + 40 x 40 cm - pentru tomate, ardei, vinete;

8-10 randuri la salata, gulioare.

Adancimea de plantare a rasadurilor, este in general, cu 1-2 cm mai sus de nivelul solului- pentru partea superioara a balului de pamant.

5.5. Lucrarile de intretinere

Lucrari cu caracter general

● Afanarea solului - se face manual cu furci speciale cu colti scurti, cu unelte Wolf sau mecanizat cu motoprasitoare.

● Mulcirea solului - cu un amestec de turba si mranita, paie, intr-un strat de 5-6 cm.

● Completarea golurilor - cu rasad retinut in acest scop, pana la 20-25 zile de la data plantarilor;

● Fertilizarea faziala - asigura necesarul de hrana - pe faze de vegetatie, in functie de specie si soi. Se aplica radicular si extraradicular, pe baza buletinelor de analiza a solului si a diagnozei foliare.

●Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor - conditiile din sere favorizeaza atacurile. Se iau masuri preventive printr-o igiena culturala deosebita, iar curative prin aplicarea tratamentelor fito-sanitare in functie de atac.

◘ Lucrari cu caracter special

● Sustinerea plantelor - se aplica la speciile cu port inalt - tomate, castraveti, fasole urcatoare, dar si la ardei si vinete, datorita vigorii plantelor, folosindu-se sfori, care se leaga cu un capat de sarmele spalier, iar cu celalalt de baza plantelor.

Numarul de sfori: una la tomate, castraveti, pepeni galbeni si 2-4 la ardei si vinete.

● Copilitul - se aplica la tomate - radical, iar la ardei si vinete - partial lasandu-se 2-4 brate.

● Carnitul - se aplica la tomate, dupa un numar variabil de inflorescente (6-10) in functie de ciclu, sau mai devreme de data defrisarii culturilor cu 50-55 zile. La ardei si vinete cu 40-45 zile mai devreme. La castraveti se indeparteaza varful tulpinii principale, in functie de hibrid, in faza de rasad sau cand plantele ajung la nivelul sarmelor.

● Ciupitul - se aplica la castraveti si pepeni galbeni, in functie de hibrid, prin indepartarea varfului lastarilor.

● Stimularea legarii fructelor - se aplica la tomate, prin utilizarea substantelor auxinice de sinteza, mai rar la ardei si vinete.

● Polenizarea florilor - prin folosirea vibratoarelor electrice, prin baterea sarmelor sau cu jet de aer.

● Indepartarea butonilor florali - la ardei (primul buton) si fructe tarate la ardei, vinete, castraveti.

● Defolierea - prin indepartarea frunzelor de la baza plantelor pentru a asigura o mai buna aerisire, iluminare si hranire a plantelor.

Dirijarea factorilor de mediu

● Lumina - se asigura prin mentinerea curata a geamurilor si aplicarea corecta a lucrarilor de intretinere speciale.

● Temperatura - se dirijeaza in functie de specie, soi, faza de vegetatie, ciclul de cultura. Trebuie respectate limitele de temperatura cerute de specie si se asigura prin instalatiile de caldura si evitarea pierderilor. Excesul se elimina prin aerisiri.

● Umiditatea - trebuie corelata cu ceilalti factori, pe faze de vegetatie ale speciei. Dupa plantare se uda cu furtunul sau prin picurare, asigurandu-se umiditatea din sol si din atmosfera, apoi prin sistemul de udare practicat.

● Aerisirea - asigura reglarea regimului de aer si eliminarea excesului de temperatura si umiditate din sere.

● Fertilizarea cu CO₂ - pentru intensificarea procesului de fotosinteza, putand creste concentratia de CO₂ la 0,2-0,6 %, in functie de specie, in conditii de lumina multa si temperaturi la valorile maxime suportate de plante.

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE

Mentionati factorii care stau la baza alegerii terenului si solului destinate culturilor legumicole.

Definiti notiunile de aolament si rotatie utilizate in practica legumicola.

Care sunt criteriile ce stau la baza stabilirii tipurilor de asolamente si rotatii ce se intalnesc in practica legumicola ?

Prin ce masuri asiguram folosirea intensiva a terenului in sectorul legumicol ?

Definiti notiunea de "succesiune" in cultura plantelor legumicole si exemplificati.

Cum se poate practica succesiunea in conditii practice si ce principii trebuie respectate ?

Definiti si exemplificati notiunile de "culturi asociate" si "anticipat-asociate".

Ce intelegeti prin culturi "de baza" si "secundare" in practica legumicola ?

Definiti notiunea de "rasad".

Mentionati speciile de plante legumicole ce se cultiva prin rasad.

Mentionati avantajele producerii rasadurilor pentru cultura plantelor legumicole.

Ce constructii sunt utilizate pentru producerea rasadurilor rasadurilor de plante legumicole ?

Cum se pregatesc spatiile cu incalzire tehnica destinate producerii rasadurilor ?

Cum se pregatesc spatiile cu incalzire biologica destinate producerii rasadurilor ?

Ce amestecuri de pamanturi se utilizeaza in vederea producerii rasadurilor ?

Cum se pregatesc amestecurile de pamanturi in vederea producerii rasadurilor ?

Mentionati etapele tehnologice ale semanatului, in vederea producerii rasadurilor.

Definiti notiunea de "repicat", cum si cand se executa.

Mentionati posibilitatile practice de efectuare a lucrarilor de repicat.

Prin ce lucrari se asigura cresterea rasadurilor in diferite spatii ?

Ce elemente de calitate trebuie sa intruneasca rasadurile de plante legumicole in vederea plantarii ?

Cum se pregatesc practic rasadurile de plante legumicole in vederea plantarii?

Cum se efectueaza pregatirea terenului si solului in vederea infiintarii culturilor legumicole in camp?

Cum si cu ce se efectueaza lucrarea de modelare pentru cultura legumelor?

Mentionati si justificati posibilitatile practice de infiintare a culturilor legumicole (exemple).

Mentionati epocile de infiintare a culturilor legumicole in camp, prin semanat direct si mentionati factorii ce le conditioneaza.

Care sunt factorii ce conditioneaza adancimea de semanat si cantitatea de seminte la unitatea de suprafata?

Care sunt factorii care conditioneaza stabilirea schemelor si distantelor de infiintare a culturilor legumicole si exemplificati?

Cand recurgem la infiintarea culturilor legumicole prin plantare si justificati aceasta alegere?

Mentionati epocile de infiintare a culturilor legumicole in camp prin plantare si mentionati factorii ce le conditioneaza.

Factorii ce conditioneaza adancimea, schemele si distantele de plantare.

Cum se executa semanatul sau plantatul in legumicultura?

Mentionati lucrarile cu caracter general aplicate culturilor legumicole in camp.

Afanarea solului si combaterea crustei la plantele legumicole - cum, cand si cu ce se realizeaza?

Cum asiguram prevenirea aparitiei si combaterea buruienilor in culturile legumicole?

Cum asiguram prevenirea aparitiei si combaterea bolilor si daunatorilor in culturile legumicole?

Cum asiguram regimul de apa si de hrana in culturile legumicole?

Enumerati lucrarile cu caracter special aplicate plantelor legumicole.

Cum se asigura desimea corespunzatoare la unitatea de suprafata?

Ce intelegeti, cum si in ce scop se executa bilonatul si musuroirea in legumicultura?

Cu ce scop si prin ce mijloace se executa lucrarea de "etiolare" (exemple)?

Prin ce mijloace se asigura protectia plantelor impotriva brumelor si grindinei si cum se refac in urma actiunii acestora?

Rolul si posibilitatile practice de sustinere a plantelor legumicole in camp.

Lucrarile in verde aplicate plantelor legumicole: definitie, mod si moment de aplicare.

Importanta aplicarii lucrarilor in verde la plantele legumicole.

Tipuri de adaposturi acoperite cu folie, in vederea efectuarii de culturi legumicole.

Etapele tehnologice ale cultivarii plantelor legumicole in solarii.

Pregatirea solariilor si lucrarile solului in vederea infiintarii culturilor legumicole.

Cum se produc rasadurile necesare infiintarii culturilor legumicole in adaposturi?

Mentionati etapele tehnologice ale infiintarii culturilor legumicole in solarii.

Cum se asigura dirijarea cresterii si dezvoltarii plantelor legumicole din solarii, prin lucrari de intretinere cu caracter general?

Cum se asigura dirijarea cresterii si dezvoltarii plantelor legumicole din solarii, prin lucrari de intretinere cu caracter special?

Ce importanta prezinta si cum se asigura dirijarea factorilor de vegetatie in spatiile adapostite?

Care sunt aspectele particulare ale cultivarii plantelor legumicole in adaposturi joase (tunele si adaposturi individuale)?

Importanta si necesitatea cultivarii plantelor legumicole in sere.

Etapele tehnologice ale pregatirii serelor in vederea infiintarii culturilor legumicole (cand, cum si cu ce se executa)?

Particularitatile producerii rasadurilor de plante legumicole in vederea infiintarii culturilor din sere.

Particularitatile infiintarii culturilor legumicole in sere.

Prezentati modul practic de aplicare a lucrarilor de intretinere cu caracter general la culturile legumicole in sere.

Importanta si modalitatea practica a sustinerii plantelor legumicole cultivate in sere.

Importanta si posibilitatile practice de efectuare a lucrarilor de dirijare a plantelor prin taieri.

Mentionati posibilitatile practice de asigurare a legarii si fructificarii la plantele legumicole cultivate in sere.

Care sunt factorii de vegetatie ce trebuie asigurati in cadrul culturilor din sere?

Mentionati posibilitatile practice de asigurare a factorului caldura in sera.

Mentionati posibilitatile practice de asigurare a factorului lumina in sera.

Dirijarea factorului aer si apa in sera.

Dirijarea regimului de hrana in sera.