	Afaceri	Agricultura	Economie	Management	Marketing	Protectia muncii
	Transporturi

Economie

Index » business » Economie
» AUDIT INTERN

AUDIT INTERN

Termenul de audit provine din limba latina de la cuvantul audit - auditare, care are semnificatia:

a.	a controla;
b.	a verifica;
c.	a ancheta;
d.	a asculta.

R: D

2. Utilizarea termenului de audit in acceptiunea folosita in prezent este relativ recenta si se plaseaza in perioada:

a.	crizei economice din 1929 din SUA;
b.	antebelica primului razboi mondial;
c.	perioadei interbelice;
d.	razboiului de independenta din SUA.

R: A

3. Auditul intern avand la baza metoda si utilizand instrumente specifice, emite o judecata asupra dispozitiilor din cadrul entitatilor:reguli, proceduri, organizare, sistem de informare, etc, adica asupra:

a.	sistemului de productie;
b.	sistemului de control intern;
c.	sistemului bancar respectiv relatiile cu entitatea;
d.	sistemului financiar - fiscal.

R: B

4. Auditul intern reprezinta:

a.	o functie de asistenta acordata managementului;
b.	o functie de productie;
c.	o functie de relationalitate comerciala;
d.	o functie de imagine.

R: A

5. Functia de audit intern s-a nascut prin desprinderea unor activitati din auditul extern si de aici si unele confuzii care se manifesta. In realitate cele doua functii sunt:

a.	exercitate de acelasi organism (CCR);
b.	reglementate de MFP - UCAAPI;
c.	aceeasi functie cu aplicare interna si externa si nu exista intre ele raport de complementaritate;
d.	net diferentiate dar in acelasi timp intre acestea se identifica si relatii de complementaritate.

R: D

6. Auditul extern ofera servicii si este independent din punct de vedere juridic, pe cand auditul intern:

a.	face parte din functiile entitatii;
b.	este un audit extern dar organizatoric este plasat in interiorul entitatii;
c.	nu ofera servicii dar nu este independent;
d.	este plasat la nivelul cel mai inalt al managementului de linie.

R: A

7. Eterogenitatea auditului intern este prezenta in special, datorita:

a.	diferentelor de marime a entitatilor;
b.	structurii organizatorice;
c.	culturii si traditiilor organizationale;
d.	gradul de pregatire al managementului.

R: C

8. Standardele profesionale in auditul intern, au caracter:

a.	legislativ;
b.	educativ;
c.	structural;
d.	normativ.

R: C

9. Carta auditului intern este document oficial care:

A - prezinta programul managerial(prin UCAAPI);

B - defineste pozitia auditului intern in cadrul entitatii, aria de activitate, obiectivele, drepturile si obligatiile auditorilor interni;

C - informeaza despre obiectivele si metodele de audit;

D - fixeaza regulire de lucru intre auditor si auditat;

E - autorizeaza accesul la documente, la bunuri si la persoanele competente pentru buna realizare a misiunilor;

F - promoveaza regulile de conduita.

a.	A+B+C+D+E;
b.	B+C+D+E+F;
c.	A+C+D+E+F;
d.	A+B+D+E+F.

R: B

10. De asemenea Carta de audit poate include informatii suplimentare despre:

a.	mediul de control extern si politicile financiare;
b.	politici fiscale si bancare;
c.	controlul intern, recrutarea si pregatirea profesionala a auditorilor interni;
d.	controlul intern si cultura organizatiei.

R: C

11. Obligativitatea Manualului de audit intern este prevazuta in Norma de functionare 2040 - ,,reguli si proceduri", iar acesta este destinat:

a.	CAFR;
b.	CCR;
c.	utilizarii in cadrul organizatiei;
d.	exclusiv compartimentului de audit.

R: C

12. Manualul de audit intern va reflecta:

a.	organizarea si regulile specifice ale compartimentului de audit;
b.	cadrul legal al compartimentului de audit;
c.	organizarea entitatii (organigrama);
d.	obiectivele manageriale.

R: A

13. Eficacitatea compartimentului de audit intern se refera la doua criterii relevante, respectiv:

a.	integrarea in organizatie si organizarea compartimentului;
b.	eficacitatea managementului si relatia acestuia cu compartimentul de audit;
c.	crieteriul separarii functiilor si criteriul concurentei;
d.	permanenta metodelor si continuitatea activitaii.

R: A

14. Integrarea in organizatie a compartimentului intern este eficace cand sunt intrunite conditiile:

a.	de varsta medie a salariatilor;
b.	de varsta si viata a salariatilor;
c.	de personal si financiare ale entitatii;
d.	culturale si materiale.

R: D

15. Pornind de la realitatea ca atat auditul intern, cat si auditul extern sunt pe acelasi "front", duc aceeasi "batalie", indiferent ca utilizeaza metodologii diferite de auditare, se impune:

a.	sustinerea reciproca ca o conditie a eficientei activitatii;
b.	separarea activitatilor in timp si spatiu prin CCR;
c.	sustinerea principiului unicitatii;
d.	delimitarea exacta a personalului si a sferelor de influenta din cadrul entitatii.

R: A

16. Colaborarea intre structurile care efectueaza audit intern si cele care efectueaza audit extern, implica o serie de:

a.	dezavantaje;
b.	avantaje;
c.	confuzii;
d.	ingerinte.

R: B

17. Standardele internationale de audit intern sunt recomandate auditorilor interni, indiferent de mediul in care isi desfasoara activitatea si pe baza carora acestia isi realizeaza:

a.	propriile standarde de audit intern;
b.	obiectivele misiunii de audit intern;
c.	planurile de audit intern;
d.	obiectiunile de audit intern.

R: A

18. Standardele de audit intern au avut in vedere la elaborarea si perfectionarea lor urmatoarele directii:

A - definirea principiilor de baza;

B - furnizarea unui cadru de referinta;

C - stabilirea criteriilor de apreciere;

D - devenirea unui factor de imbunatatire a activitatii;

E - crearea unui cadru de disciplina in cadrul unitatii (sanctiuni).

a.	B+C+D+E;
b.	A+C+D+E;
c.	A+B+C+D;
d.	A+B+D+E.

R: C

19. Codul etic al auditorului intern reprezinta:

a.	un set de legi dupa care se realizeaza auditul intern;
b.	un set de reguli finanaciar-contabile;
c.	totalitatea legislatiei si regulilor de comportament ale salariatilor entitatii;
d.	o declaratie asupra valorilor si principiilor care trebuie sa calauzeasca activitatea practica zilnica a auditorilor interni.

R: D

20. Un Cod etic al unei entitati, sporeste increderea acestora in obiectivitatea si integritatea auditorilor interni, cu efect remarcabil asupra calitatii rezultatului auditului, dar acesta trebuie sa fie:

a.	aprobat de CCR;
b.	aprobat de CAFR;
c.	cunoscut de toti salariatii;
d.	prevazut cu exemple practice.

R: C

21. Motivul pentru care inteprinderile si-au organizat Cabinete de audit intern, a fost in special:

a.	transparenta operatiilor;
b.	reducerea cheltuielilor;
c.	motivata de concurenta;
d.	determinata de timpii de executare a lucrarilor.

R: B

22. Pentru a diferentia auditorii cabinetelor de audit extern si cei ai organizatiei supuse auditului, s-a hotarat:

a.	primii au fost numiti auditori superiori si cei din urma au fost numiti auditori inferiori;
b.	primii au fost numiti auditori centrali si cei din urma au fost numiti auditori locali;
c.	primii au fost numiti auditori externi si cei din urma au fost numiti auditori interni;
d.	primii au fost numiti auditori financiari si cei din urma au fost numiti auditori nefinanciari.

R: C

23. Dupa trecerea crizei economice in SUA(1929) auditorii interni au fost utilizati in continuare.In timp ei au largit mereu domeniul de aplicare al auditului si i-au modificat obiectivele, ajungandu-se la ideea necesitatii existentei:

a.	unui raport de cauzalitate intre control si auditul extern;
b.	unui institut national de colaborare;
c.	unei relatii cu factorii guvernamentali;
d.	unei functii a activitatii de audit intern.

R: D

24. Auditul intern dispunde de norme de referinta care ii dau autoritate cat si de metode si instrumente care-i garanteaza :

a.	dreptatea in fata salariatilor;
b.	dreptatea celor din afara entitatii;
c.	pregatirea superioara fata de cei controlati (anchetati);
d.	eficacitatea.

R: D

25. Un auditor intern trebuie sa fie independent si perceput ca independent, sa aiba autonomie care ii vor permite:

a.	sa formuleze ipoteze si sa faca recomandari;
b.	sa formuleze ipoteze dar sa nu faca recomandari;
c.	sa nu formuleze ipoteze si sa faca recomandari;
d.	sa decida orice masura pe baza de probe.

R: A

26. Auditul intern nu are legatura cu personalul entitatii (se auditeaza activitatile) decat in masura in care acesta:

a.	nu se subordoneaza;
b.	nu are pregatire adecvata;
c.	lipseste nemotivat;
d.	este partas la furturi, frauda pentru care va trebui sa dea socoteala.

R: D

27. In sectorul privat, auditorii externi sunt numiti de actionari, care le stabilesc si perioada de timp pe care sa o auditeze si tot acestora le raporteaza. In sectorul public, prin analogie:

a.	se solicita o certificare in numele contribuabilului;
b.	se adauga plus de credibilitate entitatii;
c.	se urmareste eficienta controalelor externe;
d.	nu se solicita o certificare dar se urmareste credibilitatea situatiilor financiare.

R: A

28. In auditul extern, beneficiarii acestuia sunt toti cei ce dorsc o certificare a conturilor -

banci, autoritati, actionari, clienti, furnizori, s.a., pe cand in auditul intern, beneficiarii sunt:

a.	nu se pune problema beneficiarilor, pentru ca auditul intern este o functie a entitatii;
b.	salariatii;
c.	managerii de linie;
d.	managerii de la toate nivelele.

R: D

29. Facand o paralela intre obiectivele auditului intern si auditului extern se poate constata ca - auditul extern are ca obiective: certificarea conturilor si a situatiilor financiare, pe cand auditul intern are ca obiective:

a.	evaluarea sistemului juridic;
b.	evaluarea sistemului contabil si asigurarea managementului ca acesta functioneaza;
c.	evaluarea sistemului contabil si juridic din punct de vedere al legalitatii prin CCR;
d.	evaluarea managementului de linie (intre adunarile generale).

R: B

30. In auditul intern, fiind obligatoriu ca specialistii sa aiba aceleasi intelesuri asupra termenilor de referinta, este nevoie de:

a.	diversificarea practicilor;
b.	unificarea practicilor;
c.	practicarea activitatii cu alti specialisti din domeniu;
d.	controlul din partea CCR.

R: B

31. In general , auditul intern poate fi privit ca avand caracter represiv sau, de ce nu, preventiv, dar experienta a presupus renuntarea la partea politieneasca, capatand teren tot mai mult latura:

a.	de consiliere si de consultanta;
b.	de pregatire profesionara;
c.	disciplinara;
d.	de urmarire a sarcinilor prin rapoartele periodice.

R: A

32. S-a constat ca auditul intern reprezinta:

a.	o functie disciplinara a entitatii;
b.	o functie de planificare pentru ca se planifica de catre management;
c.	o functie complementara controalelor externe ale entitatii;
d.	o functie universala pentru ca se aplica tuturor categoriilor de entitati si tuturor functiilor acestora.

R: D

33. Carta de audit este documentul constitutiv al functiei de audit intern, care are rolul de:

a.	prezentare si cunoastere pentru celelalte compartimente si functii ale entitatii;
b.	document legislativ intern in activitatea celorlalte compartimente si functii ale entitatii;
c.	document de interfata a entitatii in relatie cu statul si tertii;
d.	de asigurare privind planificarea auditului pe termen scurt mediu si lung.

R: A

34. Conform normei de calificare 1000-1 - Modalitatea practica de aplicare - Carta de audit intern, are ca scop sa defineasca:

A - stabilirea compartimentului de audit intern in cadrul entitatii;

B - autorizarea accesului la documente, persoane si bunuri;

C - sfera de activitate a auditului intern;

D - programul managerial;

a.	A+B+D;
b.	A+B+C;
c.	A+C+D;
d.	B+C+D

R: B

35. Carta de audit intern supusa aprobarii Consiliului, va trebui obligatoriu sa fie:

a.	scrisa si dupa aprobare difuzata la nivelul entitatii;
b.	scrisa si dupa aprobare comunicata in Monitorul Oficial;
c.	scrisa si dupa aprobare comunicata CAFR;
d.	scrisa si dupa aprobare comunicata CCR.

R: A

36. Obiectivele minimale ale Manualului de audit intern, se refera la:

A - definirea in mod precis a Cadrului de lucru;

B - sprijinirea pregatirii/integrarii auditorului intern debutant;

C - utilizarea ca sistem de referinta;

D - sanctiunile ce se vor aplica personalului.

a.	A+B+C;
b.	A+B+D;
c.	A+C+D;
d.	B+C+D.

R: A

37. In Manualul de audit intern se va preciza si definirea - Cadrului de lucru -, care inseamna:

a.	structura entitatii;
b.	resursele umane ale entitati ce se vor supune auditarii;
c.	toate posturile din cadrul organigramei entitatii;
d.	descrierea organigramei, compartimentul de audit intern precum si pozitionarea acestuia in entitate.

R: D

38. Manualul de audit inern va preciza totodata:

a.	repartitia sarcinilor, domeniile corespunzatoare fiecarei mentiuni, programul de lucru, dispozitii referitoare la deplasarile profesionale si rambursarea cheltuielilor, condtitiile materiale de desfasurare a activitatii;
b.	repartizarea sarcinilor pe auditori si in cazul abaterilor disciplinare si profesionale, seturile de masuri ce se vor lua in urma misiunii de audit intern;
c.	obligatiile CAFR, privind controlul pe care aceasta este obligata sa-l efectueze in entitate;
d.	relatiile entitatii cu CCR si CAFR.

R: A

39. Pentru o buna eficacitate a compartimentului de audit intern este nevoie de:

a.	o stare disciplinara a salariatilor corespunzatoare cu obiectivele impuse de management;
b.	un mediu de control asezat si functional dar si de o comunicare speciala prin auditul intern;
c.	o stuctura organizatorica adecvata;
d.	un management de linie responsabil.

R: B

40. Conform Normei de calificare 1300 - program de asigurare si imbunatatire a calitatii - eficacitatea compartimentului de audit intern, se face prin:

a.	evaluari interne si externe;
b.	evaluari ale CCR;
c.	evaluari ale CAFR;
d.	evaluari ale UCAAPI.

R: A

41. Institulul de Audit Intern (IIA) sa creat in anul 1941 in:

a.	Orlando - Florida - SUA;
b.	New Casstle - Marea Britanie;
c.	Paris - Franta
d.	Tokio - Japonia

R: A

42. Calitatea de Auditor Intern Certificat (CIA), acordata de IIA se obtine pe baza:

a.	cotizatiei anuale;
b.	cotizatiei anuale fara intermitente in ultimii 10 ani ca membru;
c.	participarii la reviste si simpozioane, cu lucrari de specialitate - audit intern;
d.	examene profesionale.

R: D

43. Conform versiunii franceze a definitiei internationale, aprobate de Consiliul de Administratie al IFACI la 21 martie 2000, definitia oficiala a auditului intern este urmatoarea:

a.	auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei organizatii o asigurare in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor, o indruma pentru ai imbunatatii operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare;
b.	auditul intern este o activitate dependenta si obiectiva care da unei organizatii o asigurare in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor, o indruma pentru ai imbunatatii operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare;
c.	auditul intern este o activitate independenta care nu da unei organizatii o asigurare in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor, dar o indruma pentru ai imbunatatii operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare;
d.	auditul intern este o activitate controlata de managementul de linie care da unei organizatii o asigurare in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor, o indruma pentru ai imbunatatii operatiunile si controbuie la adaugarea unui plus de valoare;

R: A

44. Orice auditor experimentat stie ca el urmareste obiective, realizari, responsabilitati care sigur sunt atasate unor oameni, unor angajati, dar scopul lui, este:

a.	mediul exterior entitatii;
b.	controlul extern;
c.	nu este angajatul ci modul de derulare a activitatilor conform obiectivelor si cadrului normativ;
d.	corelarea si studierea functiilor entitatilor economice.

R: C

45. In Rapoartele de audit intern care cuprinde recomandari , nu se mentioneaza persoane (decat in cazuri exceptionale) pentru ca auditul si managementul au nevoie sa cunoasca:

a.	ce nu functioneaza in sistem, de ce si cum se vor pozitiva rezultatele;
b.	legislatia aplicata sistemului pentru initiative legislative;
c.	relatiile entitatii cu mediul de afaceri;
d.	relatiile entitatilor cu mediul bancar.

R: A

46. Auditul intern este independent, adica:

a.	are mijloace de existenta proprii (surse si salariati);
b.	functia exercitata de acesta nu suporta nicio influenta si nicio presiune care ar putea fi contrare obiectivelor pe care le stabileste;
c.	sa nu aiba prejudecati privind sistemul contabil si fiscal;
d.	functia exercitata de acesta poate suporta influenta organului ierahic superior daca aceasta s-a stabilit de organul colectiv.

R: B

47. Domeniul de implicare al auditului extern inglobeaza tot ce participa la determinarea rezultatelor, pe cand in auditul intern, domeniul, :

a.	este mult mai vast deoarece include nu numai functiile interinderii dar si dimensiunile lor;
b.	este mai putin vast pentru ca se efectueaza in cadrul entitatii;
c.	se rezuma la activitatea economica din punct de vedere al eficientei, eficacitatii si economicitatii;
d.	se refera in exclusivitate la principiile contabile din entitate si da asigurari managementului ca isi poate atinge tintele propuse.

R: A

48. Referitor la periodicitatea auditului - auditul extern isi desfasoara misiunile in mod intermitent si in momente specifice certificarii conturilor, respectiv dupa sfarsitul semestrului sau anului, in restul perioadelor, auditorii externi nefiind prezenti in unitate. Periodicitatea auditului intern este:

a.	activitate neplanificata dar efectuata permenent;
b.	activitate ocazionala, efectuata in locul unde sunt probleme;
c.	activitate efectuata permanent prin actiuni planificate, in functie de analiza riscurilor;
d.	activitate dirijata de managementul de linie.

R: C

49. Din punct de vedere al legaturii cu factorii din entitate, auditul intern:

a.	are mereu aceiasi interlocutori, fiind o functie a entitatii;
b.	schimba mereu interlocutorii in functie de misiunea planificata;
c.	interlocutorul este mereu managementul general;
d.	interlocutorul este mereu managementul de linie.

R: B

50. Entitatile economice au ajuns singure la concluzia ca este bine sa aiba organizat audit intern, acesta fiind o functie, care:

a.	faciliteaza relatiile externe ale entitatii;
b.	aduce surse atrase;
c.	decide asupra obiectivelor entitatii;
d.	aduce plusvaloare.

R: D

51. Auditul intern a penetrat atat de mult in ultimii ani prin cresterea spectaculoasa a dimensiunii multinationale a multor entitati, care au fost interesate sa verifice nivelul entitatilor cat si:

a.	relatiile acestora cu mediul extern;
b.	evaluarea controalelor externe;
c.	dezvoltarea si functionarea sistemului de control intern;
d.	relatiile cu sistemul bancar.

R: C

52. Functia de audit intern are caracter:

a.	aleatoriu;
b.	discontinuu;
c.	interferential;
d.	permanent.

R: D

53. Conform Normei de functionare 2010 - Planificarea - Planul de audit intern este:

a.	optional, la dispozitia compartimentului de audit intern in functie de misiunea de audit;
b.	aleatoriu;
c.	obligatoriu;
d.	facultativ - consultativ.

R: C

54. Planificarea misiunilor de audit intern ,ordonate de management este:

a.	conforma Normei 2010 - Planificarea;
b.	conforma planului de management;
c.	conforma Codului etic;
d.	neconforma cu Norma 2010 - Planificarea.

R: D

55. Caracteristica Planului de audit - continut exhaustiv - inseamna ca planul de audit:

a.	este necesar sa cuprinda toate temele, functiile, procesele si serviciile ce pot fi auditate;
b.	trebuie sa cuprinda managementul general si de linie si toti salariatii entitatii;
c.	trebuie sa cuprinda in afara de intregul personal si relatiile entitatii cu tertii;
d.	trebuie sa fie armonizat cu toata legislatia interna si externa.

R: A

56. Sprijinirea pregatirii/integrarii auditorului debutant se va face prin:

a.	cursuri universitare de masterat;
b.	cursuri speciale in cadrul CCR;
c.	punerea la dispozitia acestuia a Manualului si se va proceda la facilitarea intelegerii regulilor cuprinse in el;
d.	ore de pregatire suplimentara in afara programului de lucru.

R: C

57. Manualul de audit intern trebuie sa indeplineasca si obiectivul "utilizarea ca sistem de referinta" ceea ce presupune:

a.	determinarea riscurilor asociate activitatilor /operatiilor dupa mai multe criterii de evaluare;
b.	cunoasterea normelor profesionale in materie dar si cuprinderea normelor specifice compartimentului de audit inern;
c.	analiza cheltuielilor in raport cu veniturile;
d.	relatiile externe ale entitatii si sistemul contabil.

R: B

58. In Manualul de audit intern, la obiectivul "utilizarea ca sistem de referinta" se vor face trimiteri, la:

A - reguli de angajare si gestionare a auditorilor interni potrivit normelor profesionale (inclusiv unele precizari la incetarea raporturilor de munca sau colaborare chiar daca subiectul este delicat);

B - reguli aplicate pentru deplasari si calatorii (in tara ori strainatate);

C - elaborarea si revizuirea planului de audit intern va trebui sa se faca cu o metoda aprobata potrivit normelor;

D - cadrul legal in domeniul financiar -contabil.

a.	B+C+D;
b.	A+B+D;
c.	A+B+C;
d.	A+C+D.

R: C

59. Evaluarile interne ale compartimentului de audit intern se fac de:

a.	managementul de la cel mai inalt nivel;
b.	managementul de linie;
c.	seful compartimentului de audit intern;
d.	Adunarea Generala.

R: C

60. Evaluarile externe ale compartimentului de audit intern, se realizeaza prin:

a.	revizii de audit;
b.	revizii ale CCR;
c.	controale dispuse de management;
d.	constituirea unei comisii la nivelul managementului de linie.

R: A

61. Auditul intern, evaluand printr-o abordare sistemica si metodica procesele sale de managament a riscurilor, de control si guvernare a intreprinderii:

a.	creeaza noi relatii cu sistemul bancar;
b.	creeaza initiative legislative privind activitatile manageriale;
c.	ajuta organizatia sa isi atinga obiectivele;
d.	creeaza noi functii in cadrul entitatii.

R: C

62. Principalele obiective ale auditului intern in cazul entitatilor economice, se refera la:

A - controlul total al salariatilor;

B - verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile, programele si managementul acesteia in conformitate cu prevederile legale;

C - evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controlalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii economice;

D - evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate;

E - protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel.

a.	B+C+D+E;
b.	A+B+C+D+E;
c.	A+C+D+E;
d.	A+D+E.

R: A

63. Caracterul dublu al independentei auditului consta, in:

a.	independenta legislativa si organizationala;
b.	independenta legislativa si disciplinara;
c.	independenta compartimentului fata de Camera Auditorilor Financiari din Romania (CAFR)cat si fata de MFP;
d.	indepedenta compartimentului in cadrul entitatii dar si a auditorului intern prin practica obiectivitatii.

R: D

64. Auditorii interni sunt chemati, sa:

a.	elaboreze norme fara a elabora in schimb proceduri;
b.	sa elaboreze norme, proceduri si sa organizeze sistemul de control intern al entitatii;
c.	sa nu elaboreze norme, proceduri si sa nu organizeze sistemul de control intern al entitatii(sub coordonarea CCR)
d.	sa elaboreze norme dar nu si organizarea sistemului de control intern.

R: C

65. In cadrul entitatii, auditul intern, poate fi utilizat si la alte activitati care-i vor stirbii din obiectivitate, in acest caz auditorul intern, va trebui:

a.	sa comunice in scris despre aceasta sefului Compartimentului de audit intern;
b.	sa comunice in prealabil Camerei Auditorilor Finanaciari din Romania;
c.	sa comunice verbal CAFR;
d.	sa refuze orice sarcina care incalca normele profesionale.

R: D

66. In auditul intern, independenta se refera la faptul ca, auditorul intern:

a.	este partial independent pentru ca nu este salariatul entitatii;
b.	nu este independent pentru ca este consilierul managerului;
c.	este o persoana din afara entitatii, din cadrul CCR, care trebuie sa fie independenta;
d.	este independent in exercitarea functiei sale in sensul unei independente a mintii fata de subiectele pe care le auditeaza. In acelasi timp este dependent prin faptul ca apartine organizatiei, depinde de standarde.

R: D

67. Metoda in auditul intern, este:

a.	o abordare in functie de riscuri;
b.	o abordare in functie de scopurile managementului;
c.	o abordare din punct de vedere al economicitatii-exactitatii;
d.	o abordare din punct de vedere al legalitatii si regularitatii conform normelor CCR.

R: A

68. Referitor la prevenirea fraudelor, auditul intern se intereseaza:

a.	de toate problemele organizatiei;
b.	in special de problemele externe;
c.	de fraudele mici, pentru ca de cele mari se ocupa auditul extern;
d.	de moralitatea salariatilor.

R: A

69. Abordarea functiei de audit intern trebuie sa aiba in vedere:

a.	organizarea compartimentului de audit intern si a muncii cat si gestionarea competentelor si resurselor necesare;
b.	organizarea activitatii de personal si a surselor entitatii;
c.	planificare obiectivelor entitatii pe termen mediu si lung;
d.	legislatia interna si internationala cat si propuneri de imbunatatire a acesteia.

R: A

70. In principal componentele privind organizarea auditului intern, se refera la:

A - organizarea compartimentului;

B - organizarea muncii;

C - eficacitatea copartimentului;

D - Comitetul de audit si Guvernanta corporativa;

E - legislatia interna si internatioanala cat si controlul extern de calitate.

a.	A+B+C+D;
b.	A+C+D+E;
c.	A+B+D+E;
d.	B+C+D+E.

R: A

71. In general sunt doua criterii importante si adoptate unanim in literatura de specialitate in ceea ce priveste organizarea compartimentului de audit intern, respectiv:

a.	structura entitatii si modul de raportare intre posturile din organigrama;
b.	numarul salariatilor si relatiile dintre acestia si structurile functionale;
c.	dimensiunea entitatii si adoptarea unui audit centralizat sau a unuia descentralizat;
d.	numarul salariatilor si cultura organizatioanala;

R: C

72. Continutul exhaustiv al Planului de audit intern, are o serie de consecinte, respectiv:

A - un plan integral nu poate fi elaborat o singura data;

B - planul nu va fi niciodata terminat;

C - necesita abordarea multiforma a temelor de audit intern;

D - necesita fonduri atrase, suplimentare cu aprobarea CAFR si CCR.

a.	A+B+D;
b.	A+B+C;
c.	A+C+D;
d.	B+C+D.

R: B

73. Caracteristicile Planului de audit intern, sunt:

A - continut exhaustiv;

B - instrument de planificare si control;

C - planificarea multianuala si analiza globala a riscurilor;

D - structua predeterminata.

a.	A+B+C;
b.	A+C+D;
c.	B+C+D;
d.	A+B+D.

R: B

74. Frecventa auditarii va fi impusa de :

a.	management;
b.	seful compartimentului de audit intern;
c.	la cererea salariatilor;
d.	importanta riscurilor.

R: D

75. Manualul de audit intern,avand in vedere ca are rolul de a-i ajuta pe auditori cu proceduri si reguli de lucru, trebuie sa posede o calitate, respectiv:

a.	maniera pedagogica de prezentare;
b.	sa nu depaseasca 100 file;
c.	sa poarte semnaturile conducatorilor pe fiecare fila;
d.	sa enunte judecati de valoare stiintifica in domeniu controlului.

R: A

76. Orice misiune de audit intern trebuie sa se incheie cu:

a.	formula "toate documentele puse la dispozitia auditorilor au fost restituite entitatii";
b.	un dosar compus din cele mai semnificative documente;
c.	precizarea cadrului legal unde entitatea poate face contestatie;
d.	cu semnaturile auditorului si al managementului

R: B

77. Obligativitatea intocmirii Dosarului de audit intern este determinata, de:

A - obligativitatea existentei unei probe care are ca scop probarea, justificarea afirmatiilor din Raportul de audit intern;

B - obligativitatea eficacitatii care presupune utilizarea tuturor informatiilor, inclusiv din dosarele auditului anterior;

C - obligativitatea pregatirii profesionale, afirmatie care inseamna un izvor important de cunostiinte pentru un auditor debutant;

D - obligativitatea inaintarii acestor dosare catre CAFR si CCR.

a.	A+C+D;
b.	B+C+D;
c.	A+B+C;
d.	A+B+D.

R: C

78. Dimensiunea entitatii este deosebit de importanta in alegerea numarului de auditori interni care sa raspunda necesitatilor. Astfel, la o entitate mica si mijlocie, compartimentul de audit intern va fi compus din:

a.	2-5 auditori interni;
b.	3-5 auditori interni;
c.	1-3 auditori interni;
d.	4-6 auditori interni;

R: C

79. Comitetele de audit intern, acolo unde exista, ar trebui sa incurajeze colaborarea dintre auditul intern si extern pe principiul:

a.	autosugestiei;
b.	egalitatii centrate;
c.	coerentei;
d.	complementaritatii;

R: D

80. Colaborarea dintre auditul intern si auditul extern trebuie sa se realizeze printr-o colaborare transpusa intr-un "Protocol pentru cooperare in domeniul activitatii de audit" care sa statueze in principal:

A - coordonarea metodologica in domeniul auditului public in Romania;

B - coordonarea planurilor de activitate pentru auditul intern din entitatile publice cu cel al CCR;

C - asigurarea schimbului de informatii in procesul de auditare;

D - realizarea pregatirii profesionale unitare a auditorilor;

E - asigurarea salariilor aproximativ egale.

a.	A+C+D+E;
b.	B+C+D+E;
c.	A+B+C+D;
d.	A+B+D+E.

R: C

81. Independenta si obiectivitatea auditului intern pot fi pastrate prin:

a.	dispozitiile sefilor de compartimente;
b.	cunoasterea legislatiei financiar-contabile;
c.	profesionalismul auditorului intern;
d.	influienta Oficiului juridic.

R: C

82. Definitia auditului intern in versiunea americana nu difera aproape deloc de cea din versiunea franceza, diferenta fiind data de:

a.	principiile relatiei cu guvernul (governance)-sub coordonarea CCR;
b.	relationarea fata de sistemul fiscal;
c.	raportul de cauzalitate dintre stat si audit in general;
d.	traducerea termenului american - governance - prin guvernarea sau conducerea intreprinderii.

R: D

83. Conform versiunii franceze a definitiei internationale, aprobata de Consiliul de Administratie al IFACI la 21 martie 2000, definitia oficiala a auditului intern este:

a.	auditul intern este o activitate independenta si obiectiva orientata spre profit (chiar in conditii neconforme cu legea);
b.	auditul intern este o activitate dependenta de actiunile managementului ce ajuta entitatea sa-si atinga tintele propuse;
c.	auditul intern este o activitate nonprofit dar care prin contributia sa adauga un plus de valoare;
d.	auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei organizatii o asigurare in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor, o indruma pentru a-i imbogati operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare.

R: D

84. Auditul financiar (extern) se aplica in general doar:

a.	functiei contabile;
b.	functiei de previziune;
c.	functiei de productie;
d.	functiei de marketing.

R: A

85. Auditul intern este un complement al:

a.	controlului extern;
b.	inspectiei externe;
c.	auditului extern;
d.	inspectiei interne.

R: C

86. Fata de controlul intern care este integrat organizatiei, auditul intern este:

a.	intergrat controlului extern;
b.	intergrat functiei de cercetare-planificare;
c.	intergrat functiei de productie;
d.	o structura independenta.

R: D

87. Auditul intern este:

a.	misiune planificata;
b.	proces aleator;
c.	proces discontinuu;
d.	activitate intamplatoare.

R: A

88. Controlul intern este in structura functiei de conducere o componenta a fiecarei activitati, pe cand auditul intern este:

a.	functie a planificarii activitatii;
b.	functie a conducerii entitatii;
c.	functie a mediului de afaceri;
d.	functie de personal, pentru ca urmareste activitatile acestuia.

R: B

89. Auditul intern din punct de vedere al organizarii este:

a.	organizat la cel mai inalt nivel ierarhic;
b.	organizat la toate nivelurile ierarhice;
c.	compartiment distinct in sectorul resurse umane;
d.	organizat fiecarei structuri a entitatii

R: A

90. La o mare companie nationala sau multinatioanala numarul de auditori interni poate varia intre:

a.
b.
c.
d.

R: C

91. Auditul intern centralizat sau descentralizat reprezinta o optiune privind:

a.	tipurile de audit intern utilizate;
b.	politicile managementului in atingerea tintelor propuse;
c.	politica de atragere a resurselor;
d.	modul in care sunt localizate si utilizate echipele de auditori interni.

R: D

92. In cazul organizarii auditului intern sub forma descentralizata, care obligatoriu presupune existanta unui compartiment central, aceasta se realizeaza pe doua nivele, respectiv:

a.	national si local;
b.	organizatoric si functional;
c.	statal si de comunicare internationala;
d.	cooperativ si de urmarire.

R: A

93. Auditul intern, ca sa permita emiterea unei opinii, unui rationament profesional cu privire la riscuri si importanta acestora, trebuie sa posede:

a.	instrumente de masurare si tehnici specializate;
b.	avizul managementului si avizul de principiu al CAFR;
c.	un fond de stimulare la nivelul entitatii;
d.	forta juridica si instrumente de disciplinare in cadrul entitatii.

R: A

94. Metoda de determinare a riscurilor si importantei acestora, trebuie sa fie:

a.	prevazuta in programul managerial;
b.	impusa de CCR;
c.	simpla si usor de implementat;
d.	discutata cu personalul entitatii si aprobata de management.

R: C

95. Metoda de determinare a riscurilor trebuie sa cuprinda sistemul de apreciere, care are in vedere 3 criterii:

a.	o apreciere a managementului, a salariatilor si a controlului extern;
b.	o apreciere a controlului intern, o apreciere cantitativa si o apreciere calitativa;
c.	o apreciere a managementului, o apreciere a starii disciplinare si o apreciere a mediului de control extern;
d.	o apreciere privind legislatia, legalitatea si comunicarea.

R: B

96. Dosarele de audit intern, cuprind in general doua categrorii de documente:

A - documente cu caracter descriptiv: analize de posturi, organigrame, tabele de riscuri etc.

B - documente cu caracter explicativ: foi de lucru precum interviurile, chestionare, tabele comparative, fise de calcul cu ajustari, determinarea rezultatului testelor,etc;

C - documente de analiza: a rentabilitatii, etc;

D - documente de notificare.

a.	A+B;
b.	A+C;
c.	B+C;
d.	C +D.

R: A

97. Dosarele de audit intern trebuie sa se supuna unor criterii, respectiv:

A - sa fie standardizate;

B - sa permita vizualizarea documentelor din dosar, sa poate fi utilizate si de catre terti;

C - sa cuprinda toate explicatiile necesare intelegerii;

D - sa faca obiectul planului de arhivare;

E - sa fie aprobate de CAFR sau CCR.

a.	A+C+D+E;
b.	B+C+D+E;
c.	A+B+D+E;
d.	A+B+C+D.

R: D

98. Auditorii interni au obligatia sa inteleaga ca misiunea de audit intern este considerata terminata , decat atunci cand:

a.	s-a expirat timpul planificat pentru aceasta;
b.	s-au completat toate formularele obligatorii de intocmit;
c.	s-au terminat toate obiectivele;
d.	dosarul de audit este complet si ordonat.

R: D

99. Standardele de audit intern compun Cadrul de referinta al practicilor profesionale ale auditului intern si reprezinta un document cu urmatoarea componenta:

A - codul etic;

B - standarde de calificare (atribut) seria 1000;

C - standarde de realizare (functionare) seria 2000;

D - standarde de implementare (subsidiare) de aplicare practica - seria AP 1000 si seria AP 2000;

E - standarde de etica sociala.