FUNDAMENTELE COMUNICARII ECONOMICE

1. Comunicarea - necesitate sau obligatie?

REMARCA :

• Pentru a-ti ocupa locul sub soare;
• Pentru a te apara de atacuri;
• Pentru a-ti exprima punctul de vedere:

TREBUIE SA STII:

SA VORBESTI

SA ASCULTI

SA INVETI

SA COMUNICI

ROLUL COMUNICARII:

a) Nevoia de a fi;

b) Dorinta de a aparea;

c) Frica de a disparea.

PRINCIPII FUNDAMENTALE:

a) In societate, pentru a exista, trebuie mai intai sa te faci acceptat si

pentru aceasta trebuie sa te pui in valoare;

b) Pentru a te dezvolta trebuie sa-ti construiesti o imagine si sa stii sa

te impui in spatiul public;

c) Pentru a rezista trebuie sa stii sa te aperi ;

d) Pentru a trai trebuie sa interactionam cu mediul in care existam;

Observatie: Comunic. Deci, exist!

Nu exista realitate fara comunicare.

Un produs, un serviciu, eveniment, cauza sau idee care nu sunt cunoscute, nu exista in societate;

Aceleasi elemente, daca sunt prost cunoscute sunt prost percepute;

Ceea ce este prost perceput atrage si antreneaza perceptii deformate;

Stiinta vietii se bazeaza pe principiul comunicarii(viata animalelor si plantelor)

Pentru a-si mentine existenta, o organizatie trebuie sa se faca cunoscuta.

Pentru a se dezvolta ea trebuie sa-si seduca mediul.

Pentru a nu cadea in capcanele informatiilor care i-ar putea dauna, trebuie sa se apere.

Pentru a-si valoriza zona de influenta, ea trebuie sa cucereasca.

Pentru a domni-ea trebuie sa se impuna.

In acest context Comunicarea constituie un instrument eficient de schimb de informatii chiar daca unele persoane afirma ca ea ar fi un instrument de manipulare.

Actul seductiei nu duce automat la victorie!

Toti sunt in competitie cu niste rivali!

Intr-o societate deschisa orice organizatie poate revendica dreptul la tacere sau la cuvant si in acelasi timp se supune inconvenientelor sau avantajelor luarii sale de pozitie. Rezulta ca recurgerea la Comunicare si PR devine o alegerea sau o obligatie a organizatiei care doreste sa participe la dezbaterile publice.

Apare de aici urmatoarea reflectie si intrebare:

Comunicarea este o alegere sau o obligatie?

Depinde! De exemplu a):

Nu s-ar vorbi despre politica fara comunicare. Fiecare partid se face cunoscut prin strategii de comunicare bine gandite pentru a-si castiga electoratul.

Politica este construita pe discursuri.

Politica = arta de a propune caile cele mai potrivite pentru a castiga voturi.

b) In economie, publicitatea este factor de antrenare a acesteia. Fara ea nu ar exista consumul sau productia de masa. Cu cat consumatorilor li se vor parea mai seducatoare produsele, intreprinderile vor produce mai mult, iar economia va prospera.

c) In plan social, comunicarea este cea care da realitate cauzelor. Pozitia fata de homosexuali a Bisericii si unei parti din populatie - se infrunta aici doua parti ale realitatii.

d) Atunci cand soferii blocheaza Piata Victoriei sau lucratorii la Oltchim drumurile, ei vor de fapt sa atraga mass-media. Ei nu au in vedere inconvenientul blocarii , ci faptul ca vor atrage mass-media.

e) Medicina a schimbat medicamentele pe informatii. Se incearca mai mult prevenirea in raport cu ingrijirea. Medicina se formeaza in jurul unui discurs de prevenire: scaderea consumului de grasimi, miscare, scaderea consumului de alcool si tutun, diminuarea sau chiar eliminarea consumului de droguri etc.

f) Nu exista cultura fara comunicare. Un artist apare pe scena publica daca raspunde logicii mediatice:

Face un spectacol

Lanseaza un CD

Se casatoreste

Divorteaza, moare.

Daca alege sa fie discret, exista toate sansele ca el sa fie uitat curand!

Implicarea vectorului de comunicare

In paradigma instrumentala a comunicarii un proces "c" este reprezentat de succesiunea:

c=

Aici v reprezinta canalul sau vectorul de comunicare.

Te-am vazut la televizor!

Am citit eu in "Libertatea"!

A spus dimineata la radio etc.

Sunt crampeie din conversatiile zilnice. Ce presupun ele?

PENTRU A EXISTA, TREBUIE SA APARI!

Unde? IN MASS-MEDIA!

Deci S trebuie sa aiba acces la "v". Pentru a intra in spatiul public, S se confrunta cu universul mediatic.

In cadrul sau actioneaza doua logici:

a)     S - care cauta sa faca foarte cunoscuta ratiunea de a fi;

b)     v - care decide cui ii va acorda spatiu.

Discursul lui S_i nu este pertinent in sine. El se pune in balanta cu cel al concurentilor Sj, fiind evaluate sansele de a fi preluat de v. Este nevoie de o strategie prin care nu este suficient sa expui fapte, idei. Prin ea trebuie sa stii:

CUM SA LE SPUI

CAND SA LE SPUI

de MASS-MEDIA

Pentru a "ocupa" spatiul public S trebuie sa duca un razboi impotriva adversarilor intr-un camp: -animat

-mimat

STRATEGIILE DE COMUNICARE SUNT:

Metode de a te face remarcat;

Sisteme de autoaparare.

In procesul "c" urmatoarea tinta este "P

trebuie gasite m, m' pentru a convinge P

Dupa ce: - domini concurentii

- ai sedus mass-media

Comunicatorul trebuie sa identifice modalitati prin care se adreseaza unui public diversificat care:

- poseda cunostinte reduse despre S

- cunoaste putine informatii despre produse, servicii, idei;

- are o atitudine pozitiva sau negativa fata de obiectul "c";

- nu intelege de ce trebuie sa-si schimbe comportamentul.

4. Zgomotul comunicational

(A atrage atentia)

Inainte de a convinge "P" despre un anumit lucru, trebuie atrasa atentia lui.

Daca P nu cunoaste S ,produsele ei sau cauzele pe care le apara, publicul nu le va adopta;

In fiecare zi apar: organizatii, produse, candidati, "vedete", idei etc. Pentru a-si impune existenta ele trebuie sa se faca remarcate. Cu cat se fac mai remarcate ele "umbresc" concurentii iar acestia sunt nevoiti sa depuna un dublu efort pentru a mentine interesul si atentia de partea lor.

Organizatiile (S): companii, banci, societati de asigurari, firme de transport aerian sau auto, furnizori de servicii medicale etc. bombardeaza consumatorul (P) cu mesaje (m, m') pentru a-i reaminti ca: SUNT ACOLO SI NU VOR SA FIE UITATE.

Moduri de a atrage atentia:

a)     INDIVIDUL- maniera de a se imbraca, de a se coafa etc.

b)     FIRMA - crearea de evenimente(atentia mass-media)

c)     ONG-uri: proteste, manifestatii.

De multe ori, pentru a face un "zgomot comunicational" relevant se recurge la IDEI ORIGINALE.

este o conditie de a accede in spatiul public.

A te face -cunoscut

--acceptat

vor fi inlocuiti de cei dinamici.

Cei - tacuti

--discreti

5. Primul rol al comunicarii: INFORMAREA

S coopereaza cu "v"(mass-media)( dar nu numai) fiind interesata in a cunoaste:

• marile decizii ale organizatiei
• evenimentele sociale importante.

Pentru aceasta se dezvolta activitati de comunicare desfasurate in jurul unor:

• lansari
• declaratii oficiale
• emiterea unor comunicate de presa
• conferinte de presa
• tribune publice

Pe langa mass-media, organizatiile au recurs si la alte tehnici:

• pliante
• expozitii
• site-uri.

6. Comunicarea genereaza simpatie

O organizatie S doreste:

• sa atraga atentia pentru a se vorbi despre ea;
• sa faca stiute deciziile, activitatile, orientarile sale;
• sa creeze legaturi armonioase cu publicul sau(P

Observatie: Nu este suficient sa te faci cunoscut, ci trebuie sa te faci acceptat.

Prin comunicare se creeaza un climat favorabil intre S si P, se construiesc raporturi pozitive, se instaureaza un climat de intelegere si acceptare.

Putem oare evalua efectul comunicarii care vizeaza instituirea legaturilor de simpatie?

Constituirea unui capital de simpatie pentru S poate fi benefica deoarece genereaza o gandire(atitudine) pozitiva a publicurilor(P

Nota: In situatii de criza S poate iesi mai bine din impas deoarece se bucura de

un credit de simpatie.

De aceea organizatiile(companiile, institutiile, etc) isi creeaza imaginea de:

bun cetatean

responsabil social in raport cu comunitatea.

Guvernul oscileaza intre exigentele organizatiilor(S) si ale grupurilor de presiune pentru a vedea cine are cel mai bun capital politic de simpatie.

Organizatia S va induce prin comunicare un capital de simpatie si pentru propriul personal.

Importanta au pentru S din mai multe motive:

• facilitarea implementarii politicilor
• stimularea rezolvarii problemelor
• crearea si instaurarea unui climat pozitiv de lucru.

7. Cale de rezolvare a problemelor

O organizatie(S) se confrunta cu numeroase probleme. Comunicarea s-a instituit drept un mijloc original de a le rezolva.

In ce situatii este comunicarea oportuna si benefica:

• descoperirea unor "defecte" ale produselor;
• acuzatii privind responsabilitatea unor companii(angajatii nu-si fac datoria);
• acuzatii privind poluarea mediului;
• acuzatii de coruptie si luare de mita etc.

Prin comunicare, se orienteaza opinia publica pentru o atitudine favorabila.

Adica se realizeaza o gestiune a mizelor.

8. Gestionarea provocarilor prin comunicare

Orice organizatie(S

• deruleaza proiecte;
• fixeaza obiective;
• face fata noilor provocari.

Comunicarea apare in paralel cu alte forme de gestionare:

• procese judiciare
• reglementari.

Ea este necesara atunci cand intreprinderile intra in conflict cu cetatenii, cand fuzioneaza doua companii sau cand angajatii unei firme lupta pentru sindicalizare.

Exemplu:

In cazul unei fuziuni trebuie sa linistesti actionarii, partenerii, angajatii?

In cazul unei greve cum convingi opinia publica sa o sprijine?

9. Comunicare si imagine

In "ochii" publicului imaginea unei organizatii reflecta o dimensiune la fel de importanta ca fondul(raportul forma-fond).

a)               Cand evocam doua trupe: SEXXY si BLONDY suntem trimisi la doua imagini diferite.

b)               Cartierele din Bucuresti si-au dezvoltat personalitatea lor:

PRIMAVERII

DRUMUL TABEREI

RAHOVA

Etc.

O marca foarte cunoscuta de autoturism este o asigurare de calitate in fata unei alegeri viitoare.

-personalitate -imagine(perceputa, proiectata)

-identitate

-fond

-continut

Uneori forma si fondul intra in conflict. Organizatia recurge la gesturi care vin in contradictie cu imaginea proiectata.

Daca o organizatie:

• are o reputatie proasta;
• da impresia ca-si exploateaza angajatii;
• produce bunuri de proasta calitate;
• este putin interesata de plangerile clientilor

ea risca sa devina "oaia neagra" a comunitatii, fiind din ce in ce mai izolata.

IMAGINEA - devine nucleul mai multor alegeri.

Imaginea este reprezentanta unui ansamblu de factori. Unii pot fi controlati de organizatie.

SUCCESUL APARTINE CELOR

CARE AU O IMAGINE MAI BUNA!

A ALEGE ~ A RENUNTA

IMAGINEA este construita de:

10. Strategii de comunicare pentru a se apara

Pentru: - a exista

a se dezvolta

a se valorifica

organizatia (S) isi dezvolta strategii de comunicare. Pentru a-si mentine succesul, organizatia trebuie sa lupte cu adversarii, respectiv concurentii.

Organizatiile evolueaza pe un teren de lupta: spatiul public. Nimeni nu este la adapost de competitori. Ele sunt "pandite" de :

• mass-media
• concurenti
• consumatori
• autoritati

De aceea ele trebuie sa se apere, sa contraatace.

Exemple: - Pasajul Basarab (aurolaci)

Bolnavii tuberculosi la Scornicesti

Demolari sau taieri de copaci.

11. Orientarea opiniei publicului in sensul obiectivelor organizatiei

• Miza strategiilor de comunicare este aceea de a mobiliza opinia publicului.
• Desi aceasta opinie influenteaza putin deciziile organizatiei, in ultima instanta, ea conteaza.
• Pentru a influenta publicul trebuie sa-l cunosti. Cum?

-sa-i provoci anumite reactii;

-sa obtii exprimarea opiniilor lui;

-sa stii sa analizezi aceste opinii;

-sa fii capabil sa te adaptezi in functie de acele opinii.

• Daca organizatia S va lasa in grija altora orientarea opiniei publicului, atunci ele vor deveni "victima" perceptiei pe care organizatiile concurente o vor impune.

Publicurile (P) filtreaza informatiile primite. Acestea sunt adesea contradictorii, astfel ca publicurile respective devin inconstante.

Intr-o organizatie, grija de a aprecia ceea ce gandeste publicul apartine comunicarii. Comunicatorii sunt cei care identifica:

Starile de spirit

Salturile de dispozitie

Asteptarile si pasiunile sale.

Publicul este supravegheat pentru a fi orientat mai bine. De aceea comunicarea devine un proces de influentare.

12. Pentru a raspunde jurnalistilor

Daca un ziarist telefoneaza la o organizatie si nimeni nu-i raspunde, se indigneaza. La incheierea editiei poate pune o fraza incriminanta sau justificatoare.

Incriminanta- acuzatul prefera sa pastreze tacerea;

Justificatoare- permite ziaristului sa publice stirea fara a avea confirmarea exactitatii ei.

Comunicatorul : - ofera informatii

- formuleaza remarci

- confirma zvonuri.

Prima grija a conducatorului organizatiei este de a face totul ca aceasta sa mearga bine si nu sa stea la dispozitia presei. Acest lucru se intampla mai ales in perioade de criza organizationala cand organizatia trebuie sa se gandeasca la:

Publicurile atinse de criza

Guvernul care cere explicatii

Mass-media care trebuie sa informeze populatia.

Deci, managerii imbina:

indatorirea lor suprema cu

necesitatea de a raspunde mass-mediei.

De aceea organizatiile isi stabilesc un purtator de cuvant. Managerii care opun rezistenta sunt transformati in "stalpul infamiei".

Organizatia are drept la o viata privata care trebuie respectat. Dar, daca nu se sinchiseste de realitatea mass-media, ea trebuie sa-si asume si consecintele respectivei atitudini.

Mass-media are un rol social: supravegherea mediului(cainele de paza). Datorita acestui fapt institutiile, organizatiile si persoanele care evolueaza pe spatiul public trebuie sa le ofere sprijin.