Concurenta pe piata mondiala

Concurenta pe piata mondiala

Atunci cand o marfa este obiectul comertului international, pretul acestei marfi intr-o anumita tara nu poate fi independent de cel practicat in alte tari. In cazuri extreme, se poate aplica chiar "Legea pretului unic".

Legea pretului unic stabileste ca, in situatia in care nu ar exista bariere comerciale si taxe de transport, pretul unei anumite marfi ar fi acelasi pretutindeni.

Pentru a explica modul in care comertul international afecteaza pietele cu concurenta perfecta, cheltuielile de transport si restrictiile comerciale vor fi considerate neglijabile.

Figura 1.11. reprezinta interdependenta dintre piata interna si piata internationala in situatia existentei comertului international.

Influenta pretului mondial asupra starii de echilibru intern Fig.1.11.

1.6.1.Influenta comertului international asupra echilibrului

In figura 1.11., curba OO' reprezinta curba ofertei interne, iar CC' curba cererii pentru o marfa care face obiectul comertului international.

In situatia in care nu ar exista comert international, de exemplu, din cauza taxelor prea mari de import, piata va fi in achilibru in punctul E, corespunzator preului P si cantitatii Q.

Sa presupunem ca taxele de import sunt eliminate. Oferta mondiala se obtine prin agragarea ofertelor tuturor tarilor participante la comertul international. Oferta mondiala si cererea mondiala se intersecteaza intr-un punct de echilibru mondial, corespunzator pretului mondial de echilibru al marfii respective.

In situatia in care pretul mondial de echilibru este P, acelasi cu cel de pe piata interna, legea pretului unic este satisfacuta. Consumatorii nu pot cumpara mai ieftin din import, iar producatorii nu pot vinde bunurile pe piata interna la un pret mai mare. Oferta interna acopera complet cererea interna, deci tara respectiva nici nu importa, nici nu exporta bunul respectiv.

Daca pretul mondial este P1, mai mic decat pretul intern, consumatorii din tara respectiva vor prefera sa importe produsul respectiv. La pretul P1, producatorii interni vor produce numai o cantitate Q1. Diferenta pana la totalul Q al cererii va fi acoperita din import. Invers, daca pretul mondial P2 este mai mare decat cel intern, consumatorii interni vor cere cantitatea Q1, dar producatorii interni vor oferi cantitatea Q1. Surplusul Q'-Q1, corespunzator segmentului FF', va di exportat.

1.6.2.Efectul schimbarilor survenite pe piata mondiala asupra pietei interne

Cand o anumita tara intra in competitie pe piata internationala, modificarea curbei ofertei sau a curbei cererii la nivelul national va afecta oferta, respectiv cererea la scara mondiala.[2]

Sa presupunem ca in Australia, una dintre cele mai importante exportatoare de lana din lume, din cauza unui an secetos, se reduce productia. Acest lucru va afecta oferta mondiala si, ca urmare, pretul va creste. Pretul initial a fost P1. Fermierii britanici produc o cantitate Q1, iar producatorii britanici de tesaturi importa cantitatea Q'-Q1, deoarece cantitatea totala solicitata este Q'. Cresterea pretului ca urmare a secetei a avut doua efecte.

In primul rand, a redus cantitatea de lana solicitata de producatorii britanici de tesaturi. In al doilea rand, a permis fermierilor britanici sa-si sporeasca oferta deoarece, putand practica preturi mai mari, si-au permis sa creasca productia prin atragerea de noi resurse an aceasta ramura. Ca urmare, importul s-a redus. Cresterea foarte mare a pretului lanii australiene ar putea determina Anglia sa devina chiar exportatoare.

1.6.3.Comertul international, tampon al socurilor produse de modificarile pretului

In exemplul anterior, socul pretului practicat pe piata mondiala a determinat modificari ale cantitatilor produse si consumate pe plan intern.

Sursa socului poate fi insa si interna, comertul international putand amortiza si proteja, in acest caz, economia interna de efectele acestor socuri.

In situatia in care pe piata interna cererea creste, in absenta comertului international, punctul de echilibru se va deplasa, asa cum se poate observa in figura 1.12., din punctul A in punctul B. Motivul consta in nevoia de a atrage o cantitate suplimentara de marfuri. Urmarea va fi cresterea productiei de la Q1 la Q2, dar nu la Q3, adica la acel nivel pe care consumatorii ar fi fost dispusi sa-l cumpere daca pretul nu ar fi crescut.

Sa presupunem acum ca tara respectiva intra in concurenta libera pe piata mondiala. Desi cererea va creste de la CC' la C1C1', iar echilibrul nu va fi in punctul B , ci in C. Aceasta deoarece consumatorii nu mai sunt afectati de preturile mai ridicate practicate de producatorii indigeni, obtinand cantitatea corespunzatoare segmentului AC din importuri.

Deci, atunci cand restrictiile comerciale si preturile de transport sunt neglijabile, pretul de echilibru al unei tari trebuie cautat pe piata mondiala.

Influenta comertului exterior asupra pretului intern fig.1.12.