Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii

Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii

O asemenea analiza urmareste ponderile detinute de anumite elemente patrimoniale in patrimoniul total al intreprinderii.

Metode folosita in acest caz este metoda ratelor.

Ratele de structura permit asa-zisa normalitate a situatiei patrimoniale, aceasta ajutand la diferite comparatii intre intreprinderii, chiar daca nu sunt de acelasi profil. O prezentare a ratelor de structura patrimoniala va evidentia o situatie a activelor si datoriilor in marimi relative.

Analiza activului bilantului financiar

Ratele de structura ale activului sunt influentate de o serie de factori grupati in:

- factori tehnici, care sunt dati de specificul activitatii fiecarei intreprinderi ( activitate industriala, agricola, comerciala, de servicii )

- factori economici si juridici. De exemplu, 2 intreprinderi similare pot inregistra situatii diferite privind ratele de structura, in cazul pasivului, in functie de modalitatea de finantare a activelor imobilizate ( leasing financiar, leasing operational, finantare din surse proprii ).

Principalele rate de structura ale activului sunt urmatoarele:

a)     rata activelor imobilizate

Rai =

Aceasta rata masoara importanta relativa a activelor imobilizate in totalul activelor intreprinderii. Acest indicator permite aprecierea flexibilitatii financiare a firmei, in masura in care evidentiaza componenta de capital investit in mijloace fixe.

Dimensiunea acestui indicator este influentata atat de factorii generali expusi anterior, cat si de politicile contabile ale intreprinderii. Din grupa activelor imobilizate fac parte elemente de activ ale caror rate completeaza informatiile rezultate din rata activelor imobilizate. Ele poarta numele de rate de rate complementare.

1. Rata imobilizarilor necorporale

Din categoria imobilizarilor necorporale fac parte: brevetele, licentele, fond comercial, etc., elemente intre care s-au dezvoltat relativ recent in cadrul intreprinderilor romanesti, motiv pentru care ponderile acestora in activ total sunt reduse, comparativ cu ponderile inregistrate in cazul intreprinderilor din strainatate similare.

2. Rata imobilizarilor corporale

Acest indicator masoara ponderea capitalului fix corporal ( terenuri, cladiri, mijloace fixe, utilaje, echipamente ), in cadrul activitatilor intreprinderii.

De obicei, intreprinderile cu activitati de productie de natura industriala inregistreaza, din acest pdv, cele mai mari rate ale imobilizarilor corporale. Comparativ, intreprinderile din domeniul agricol inregistreaza niveluri mai mici ale acestor rate, si in mod deosebit intreprinderile din domeniul productiei vegetale.

Nivelul acestui indicator este influentat semnificativ de politica de amortizare, de politica de investitii sau alegerea contabila intre costul istoric si valoarea justa pentru imobilizari corporale.

3. Rata imobilizarilor financiare

Acest indicator pune in evidenta legaturile stranse pe care le are intreprinderea cu partenerii de afaceri. In mod firesc, acest indicator inregistreaza niveluri mari in cazul holdingurilor al caror obiect de activitate il reprezinta gestionarea unui portofoliu de participatie. Valorificari foarte reduse se pot intalni in cazul intreprinderilor mici si mijlocii, la firmele care nu dezvolta o politica activa de investitii financiare.

b) Rata activelor circulante

Se determina ca raport intre activele circulante si total activ

Aceasta rata pune in evidenta ponderea detinuta de activ circulant in totalul activelor intreprinderii fiind o masura a flexibilitatii financiare in masura in care evidentiaza importanta relativa a activelor usor de transformat in bani.

Si in cadrul acestor active se calculeaza rate complementare, cum ar fi:

1. Rata stocurilor

O asemenea rata ne arata ponderea detinuta de stocuri ( materiale prime, materiale, produse finite ) in activul total al intreprinderii. Analiza ratei stocurilor trebuie sa se faca in dinamica pentru a evidentia tendinta stocurilor in activul total al intreprinderii.

Stocurile reprezinta imobilizarilor financiare banesti, iar cresterea acestora peste anumite limite creeaza serioase probleme de trezorerie. Stocurile trebuie optim dimensionate in raport cu natura resurselor materiale sau a produsului finit.

2. Rata creantelor

Acest indicator evidentiaza importanta relativa a portofoliului de creante comerciale in patrimoniul intreprinderii. Si aceasta rata este influentata de specificul activitatii, de puterea de negociere a intreprinderii cu partenerii comerciali din amonte, dar este influentata si de managementul intreprinderii.

3. Rata disponibilitatilor

O asemenea rata mai poarta denumirea de rata neta de asigurare cu disponibil si reprezinta o masura a lichiditatii interne a intreprinderii. Teoria si practica economica considera ca, in conditii de normalitate, o asemenea rata trebuie sa se situeze intre 1 si 2 %.

Orice abatere de la aceste limite creeaza probleme financiare intreprinderii.

Analiza structurii surselor de finantare

Ratele de structura ale surselor de finantare analizeaza importanta relativa si evolutia in timp a diferitelor surse de finantare utilizate de catre intreprindere. In acest caz, principalele rate de structura ale surselor de finantare sunt urmatoarele:

1. Rata stabilitatii financiare

Capitalul permanent reflecta toate sursele de finantare pe termen lung, indiferent de sursa acestora ( cap propriu, credite pe termen mediu si lung ). Acest indicator evidentiaza importanta relativa a surselor de finantare pe termen lung si trebuie corelata cu marimea activelor pe termen lung.

2. Rata autonomiei globale

Aceasta rata reprezinta o masura mai conservatoare de analiza in ceea ce priveste finantarea activelor intreprinderii, evidentiind ponderea surselor proprii pe termen lung in activul total al intreprinderii. In conditii de normalitate trebuie sa fie de peste 33 %.

3. Rata datoriilor pe termen scurt

Acest indicator masoara ponderea datoriilor exigibile pe termen sub 1 an in totalul activelor intreprinderii. Rata trebuie corelata cu rata activelor circulante pentru a evidentia gradul echilibrului financiar pe termen scurt.

4. Rata datoriilor totale

Indicatorul masoara importanta relativa a datoriilor, indiferent de perioada de exigibilitate. Ea este influentata atat de specificul activitatii de exploatare, cat si de structura de finantare a intreprinderii.

Analiza patrimoniului net

Din pdv juridic, patrimoniul reflecta dreptul de proprietate si creanta a intreprinderii pe de o parte, la care se adauga datoriile pe care intreprinderea le are fata de proprietari si creditori. Patrimoniul net reprezinta interesul proprietarilor in ceea ce priveste activul intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor sale.

Exista 2 metode de determinare a patrimoniului net, si anume:

1. metoda indirecta sau sintetica care este:

P net = A total - Dat totale

Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi coincide cu activul net contabil, respectiv cu capitalurile proprii determinate ca diferenta intre activul total constituit si datoriile totale contractate. Analiza patrimoniului net din acest pdv presupune o analiza in dinamica, atat a evolutiei activelor, cat si a evolutiei datoriilor intreprinderii.

2. metoda aditiva ( sau a elementelor componente ) prin care:

Pnt = Ks + Rz + Rr + Re - R rep, unde Ks = cap social, Rz = rezerve, Rr = rezultat reportat, Re = rezultat exercitiu, Rrep = rezultat recorectat.

Principalele operatiuni de modificare a capitalurilor proprii pot fi generate, atat de situatia interna a intreprinderii, cat si de aportul extern al proprietarilor. Decizia de majorare a cap. proprii prin noi aporturi ale proprietarilor, desi asigura o autonomie financiara a intreprinderii, implica anumite aspecte, cum ar fi:

- scade castigul pe o actiune

- se dilueaza valoarea contabila a actiunilor sau a partilor sociale

- se poate modifica factorul de decizie daca nu se respecta structura actionariatului.

Analiza corelatiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment

si trezoreria neta

FR patrimonial este un indicator sintetic fundamental care exprima, in marime absoluta, lichiditatea unei intreprinderi ( pe termen scurt ). El se poate determina dupa relatiile:

1. FR = cap. permanent - A imob = ( Cap propriu + Dat TL ) - A imob
2. FR = A circ - Dat TS

Se poate observa ca FR patrimonial reprezinta acea parte a cap. permanent ce excede A imobilizat, fiind utilizat la finantarea Activului circulant si in mod deosebit a stocurilor. Acest FR se poate imparti in:

- fond de rulment propriu ca diferenta dintre capitaluri proprii si A imobilizat

- fond de rulment imprumutat egal cu datorii termen lung.

Nevoia de fond de rulment reprezinta un element avand natura de activ si semnifica acea parte a activului circulant care trebuie finantate pe seama FR.

NFR = ( A circ - Disponib ) - Obligatii pe TS

NFR = ( Stocuri + Creante ) - ( Dat TS - Cred TS )

Trezoreria neta este indicatorul care pune in corelare FR cu NFR.

TN = FR - NFR

Acest indicator poate avea o valoare pozitiva ceea ce inseamna existenta unui excedent de numerar la sfarsitul exercitiului financiar sau poate avea o valoare negativa, adica nevoia de fond de rulment la finele unui exercitiu financiar acoperita pe seama creditelor de trezorerie.

Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Lichiditatea semnifica:

- posibilitatea unui activ de a se transforma in bani rapid si cu o pierdere minima de valoare. Aceasta poarta si de lichiditate externa

- abilitatea unei intreprinderi de a-si onora la scadenta obligatiile de plata asumate pe seama activelor curente. O asemenea lichiditate mai poarta numele de lichiditate interna.

Solvabilitatea reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a acoperi datoriile totale.

Analiza lichiditatii si solvabilitatii unei intreprinderi se realizeaza cu ajutorul ratelor financiare care semnifica abilitatea unei intreprinderi de a-si onora obligatiile financiare exigibile pe termen scurt.

Principalele rate de lichiditate si solvabilitate sunt:

1. Rata lichiditatii curente

Aceasta rata este cea mai cunoscuta rata de lichiditate, ea punand in comparatie activele curente cu datoriile curente ale intreprinderii.

Daca nivelul acestei rate este mai mic decat activele curente, ceea ce indica un capital de lucru negativ. Rata acestei lichiditati, la nivel de intreprindere, trebuie sa fie comparata cu rata medie a ramurii de activitate sau cu alte rate pe care le inregistreaza firmele concurente.

Daca nivelul ratei este cuprins intre 1,5 si 2, aceasta inseamna ca intreprinderea isi desfasoara activitatea in conditii normale. Daca nivelul acestei rate este mai mic decat 1, aceasta semnifica ca exista un semnal de alarma privind posibilitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile la termen.

2. Rata lichiditatii intermediare

Aceasta rata masoara cate unitati de active aproape lichide revin la 1 unitate de datorii. Un nivel de 0,8 pana la 1 al acestei rate apreciat ca fiind corespunzator, in timp ce un nivel mai mic de 0,5 poate crea probleme in ceea ce priveste onorarea platilor scadente.

3. Rata lichiditatii la vedere

Alaturi de o situatie statica a lichiditatii interne a intreprinderii este necesar sa analizam si calitatea activelor curente.

4. Rata solvabilitatii generale

Valoarea minima a acestei rate se considera a fi de 1,4. in cazul in care aceasta rata este mai mica ca 1, firma este insolvabila.

5. Rata solvabilitatii patrimoniale

In general, un nivel bun al acestei rate depaseste val de 0,5 in timp ce un nivel cuprins intre 0,3 si 0,5 evidentiaza o activitate satisfacatoare. De regula, o rata a solvabilitatii patrimoniale mai mica de 0,3 este apreciata de catre investitori ca fiind riscanta.

Analiza echilibrului financiar prin metoda ratelor

Echilibrul financiar este asigurat de un ansamblu de corelatii ce se formeaza in procesul de rotatie a capitalului.

Principalele rate financiare folosite in studierea echilibrului financiar sunt:

I. Ratele de indatorare

a) rata de indatorare a capitalului propriu

b)     rata globala de indatorare

II. Rate bazate pe cash-flow

Creditorii financiari sunt obisnuiti sa analizeze, pe langa gradul de indatorare, si legatura intre fluxul de lichiditati si cheltuielile cu dobanda sau platile de leasing. Cu cat este mai ridicat fluxul de lichiditati fata de cheltuielile financiare cu dobanda, cu atat este mai redus riscul financiar.

a) rata de acoperire a dobanzii

, unde PID = profit inaintea scaderii impozitului pe profit si a dobanzilor

In cazl in care aceasta rata este mai mica decat 1, riscul financiar este foarte mare, pentru ca intreprinderea este capabila sa creeze un profit din activitatea de exploatare, care sa acopere cheltuielile cu dobanzile. In situatia in care aceasta rata inregistreaza o valoare mai mare decat 4, institutiile financiar-bancare apreciaza ca riscul financiar, privind acordarea de credite este redus.

b) rata de acoperire a cheltuielilor financiare fixe

III. Alte rate de echilibru financiar

a) rata de autofinantare a activelor

b) rata de finantare a imobilizarilor prin capital propriu

Valoarea maxima a acestei rate este 1, iar valoarea minima este 0. atinge valoarea maxima, atunci cand intreprinderea nu are datorii pe termen mediu si lung. Atinge valoarea zero atunci cand capitalul propriu nu exista, ceea ce inseamna ca, din pdv al capitalului permanent, acesta este format in exclusivitate din imprumuturi.

Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

Viteza de rotatie a activului circulant este un indicator de eficienta care reflecta schimbarile intervenite in activitatea intreprinderii ( in mod deosebit in activitatea de exploatare ). Acest indicator coreleaza CA sau o componenta a acestora. Viteza de rotatie se exprima sub forma a 2 indicatori:

1. nr de rotatii

2. durata in zile

( in zile )

Exemplu

Pentru exemplificare sa consideram activitatea unei intreprideri prezentata sintetic in indicatorii din tabelul urmator:

a)     T = 360 zile

b)     Creantele sunt evaluate la pret de vanzare fara TVA

1.

2.

2.1.

2.2.

Din analiza efectuata se constata o incetinire a vitezei de rotatie a activului circulant, respectiv marimea duratei unei rotatii cu 10 zile, ceea ce are ca efect direct o imobilizare de capital in suma de 675 mil lei.

Analizand influentele factorilor se constata o crestere a CA cu 8 %, in conditiile mentinerii constanteal soldului mediu al activelor circulante, determina reducerea duratei unei rotatii cu 6,7 zile, ceea ce inseamna accelerarea vitezei de rotatie.

Marimea soldului mediu al activului circulant cu 20 % a avut ca efect incetinirea vitezei de rotatie, respectiv cresterea duratei unei rotatii cu 16,7 zile. Aceasta situatie s-a datorat in proportie de 88 % sporirii valorii creantelor si in proportie de 12 % cresterii stocurilor. Daca influenta stocurilor ca normala ( Ist mai mic decat Ica ) este justificata in totalitate de sporirea vanzarilor firmei, pentru ca indicele Creantelor este mai mare decat indicele cifrei de afaceri.

Rezulta ca, pentru accelerarea vitezei de rotatie a activului circulant, trebuie redus soldul mediu al createlor, iar la nivelul celorlalte active circulante se impune reducerea pana la limita la care nu afecteaza buna desfasurare a activului.