Cresterea economica

CRESTEREA ECONOMICA

1. Conceptul de crestere economica

Situatia macroeconomica a unei natiuni nu poate fi caracterizata numai prin conditiile de echilibru ale economiei sale, ci indeosebi prin nivelul si rata cresterii produsului intern brut sau a venitului national, total si pe locuitor. Acestea stau la baza asigurarii resurselor atat pentru ridicarea standardului de viata al oamenilor, cat si pentru progresul general al tarii, pentru asezarea sau incadrarea ei onorabila in economia mondiala.

Oscilatiile activitatii economice si trendul de lunga durata s-au impletit de-a lungul secolelor. Privite intr-o retrospectiva milenara de cunoscuta revista "L'Histoire", ele apar astfel: "in timp ce crizele brutale, de scurta durata, sunt bine reperate, iar ciclurile tridecenale au fost definite de economistul rus Kondratieff si sunt admise, se cunosc mult mai putin miscarile de lunga durata, acele trenduri care fac sa succeada "Frumosului secol XVI", "Sumbrul secol XVII", Secolului XIX, considerat "gri", extraordinarul secol XX. Economistii si istoricii economiei sunt departe de a fi de acord asupra realitatii acestor miscari lungi, iar daca le admit, ei se despart asupra cauzelor lor profunde".

În ciuda faptului ca secolul XX a cunoscut cele doua razboaie mondiale si s-a confruntat cu cea mai mare criza economica cunoscuta de economia mondiala, el este considerat ca "secolul cresterii economice", in care scara activitatii umane s-a aflat intr-o expansiune continua, atingand niveluri care ar fi fost de neimaginat in secolele anterioare.

Produsul brut pe locuitor a crescut cu peste 2% in medie, pe an, pe ansamblul tarilor industriale, din care: 1,2% in perioada 1913 - 1950; 3% din 1950 pana in 1973 si 1,8% din 1973 pana in zilele noastre. "Un ritm care poate parea modest in raport cu "cei Treizeci de ani gloriosi" de crestere triumfatoare care au tinut din 1945 pana in 1975 si care reprezinta dublul celui pe care l-a cunoscut secolul revolutiei industriale" - aprecia, la inceputul anului 2000, profesorul Jacques Marseille de la Universitatea din Paris.

Aceste evolutii au fost la originea unei noi viziuni asupra dinamicii (miscarii) economice, concretizata in intensificarea preocuparilor pentru analiza conditiilor si factorilor de multiplicare a productiei de bunuri si servicii. Au fost elaborate numeroase modele teoretico - matematice de analiza si prognoza a dezvoltarii economiilor nationale. A luat nastere, astfel, o bogata literatura economica referitoare la ceea ce a capatat denumirea de crestere economica. Delimitarea stadiilor cresterii economice si numeroase lucrari despre modelarea si analiza cresterii economice au reprezentat cele doua componente de baza ale acestei literaturi.

Conceptul de crestere, care a ocupat un loc deosebit in dezbaterile anilor 60 si 70, a fost lansat in teoria economica in anul 1939 de catre economistul englez Roy Harrod si este utilizat pentru a desemna amplificarea activitatii economice sau cresterea durabila a productiei la diferite niveluri, de la intreprindere pana la economia nationala si chiar cea mondiala, dar in toate aceste analize el implica abordarea pe termen lung.

Simon Kuznets, fost profesor al Universitatii Harvard, laureat al Premiului Nobel pentru economie, in discursul de receptie (11 dec. 1971), a dat cresterii economice o definitie cuprinzatoare: "Cresterea economica a unei tari poate fi definita ca o crestere pe termen lung a capacitatii de a livra populatiei bunuri economice tot mai diversificate, aceasta capacitate crescanda avand la baza o tehnologie avansata si adaptari institutionale si ideologice adecvate. Toate cele trei componente ale definitiei sunt importante".

Într-o formula mai generala, prin crestere economica se intelege deplasarea spre dreapta a curbei posibilitatilor de productie, atat din punctul de vedere al bunurilor de consum, cat si din cel al bunurilor de investitii.

Pentru caracterizare se foloseste in general indicatorul produsului (venitului) national sau al produsului intern brut. În toate abordarile conceptul este delimitat in raport cu cel de progres economic (mai cuprinzator, exprimand si finalitatea si sensul cresterii) si cel de expansiune, sau de dezvoltare economico - sociala.

Pentru exprimarea legaturilor dintre produsul (venitul) national si factorii utilizati pentru obtinerea lui se utilizeaza, de regula, functia de productie de tip Cobb - Douglas, care va fi prezentata sub urmatoarea forma:

Y(V) = bL K

in care:

Y(V) = volumul produsului intern brut (venitului national sau al productiei);

L = cantitatea de munca utilizata;

K = volumul capitalului;

b = coeficient de proportionalitate sau factor de omogenizare; iar parametrii si exprima elasticitatea venitului (produsului) in raport cu munca si capitalul.

În acest caz, cresterea economica este rezultatul sporirii volumului factorilor de productie utilizati in toate ramurile economiei nationale si al ridicarii nivelului calitativ si a eficientei utilizarii factorilor de productie.

În forma initiala, functia de productie nu reflecta influenta progresului tehnologic asupra coeficientului capitalului. De aceea, in scopul dinamizarii functiei, unii economisti au introdus progresul tehnic neutru (R. Solow) sau indus (K. Arrow).

Din dezbaterile teoretice si prin generalizarea procesului de dezvoltare a economiilor nationale, se desprind mai multe coordonate ale conceptului:

Cresterea economica este o miscare ascendenta a economiei si/sau sectoarelor acesteia, reperabila pe baza anumitor indicatori sintetici, indeosebi a produsului intern sau national, exprimat in marime absoluta si pe locuitor; o majoritate sporadica a PIB (PNB) nu reprezinta o crestere veritabila. "O recolta mare de cafea in Columbia - subliniaza doi autori ai unui apreciat dictionar - majoreaza brusc valoarea PIB sau PNB, dar nu reprezinta o crestere veritabila a acestei economii. De asemenea, pentru a fi o crestere economica, nu este suficienta marirea productiei, ci trebuie ca miscarea ascendenta sa fie durabila si sa nu fie aleatoare".

Cresterea economica trebuie sa se bazeze pe o marire reala a productiei sau a produsului intern/national brut sau net, cresterii valorice/monetare trebuind sa-i corespunda o sporire a masei de bunuri materiale si servicii. Pentru aprecierea ei trebuie separata influenta cresterii inflationiste a preturilor, prin folosirea deflatorului. Pentru a intelege cat de mare poate fi influenta cresterii inflationiste a preturilor, se prezinta situatia produsului intern brut al Romaniei in anii 1990 - 200

În preturi curente, PIB a crescut la valori impresionante dupa cum urmeaza (serie selectiva) (in mld. lei).

În preturi comparabile, variatia PIB real a fost (variatie procentuala anuala):

Fig. nr. 2

Exprimat in dolari S.U.A. pe locuitor, la paritatea puterii de cumparare, PIB a scazut de la 706 dolari in 1990 la 068 dolari in 1992, crescand la 6.595 dolari in 1996 si reducandu-se, apoi, la 6.000 dolari in 1999.

Începand din 2001, pentru comparatii cu tarile Uniunii Europene PIB-ul Romaniei se exprima pe baza paritatii puterii de cumparare standard (PCS), care reprezinta unitatea monetara de referinta la nivelul UE, ca valuta conventionala ce exclude influentele diferitelor preturi nationale. Calculat pe aceasta baza, PIB-ul pe locuitor al Romaniei a crescut de la 500 unitati paritate de cumparat standard in 2001 la 6.300 in 2003 si la 7.600 unitati in 200

În anul 2006, PIB a crescut fata de 2005 cu 7,7%, ajungand la 342,4 miliarde lei (RON), pe locuitor revenind 15,9 mii lei (noi). Exprimat la PCS, produsul intern brut al Romaniei a reprezentat 8.800 euro.

Contributia dominanta la cresterea produsului intern brut din 2006 au avut-o serviciile, cu aproape jumatate din totalul cresterii; industria a contribuit cu 1,7 puncte procentuale, iar constructiile cu 0,9 puncte procentuale.

Pentru anii 2007 si 2008 Comisia Europeana a imbunatatit previziunile privind cresterea economica a Romaniei, ritmurile de crestere prognozate pentru acesti ani fiind de 6,7% si, respectiv, 6,3% - mai ridicate atat fata de mai vechile prognoze ale Comisiei, cat si fata de cele ale Comisiei Nationale de Prognoza a Romaniei. În aceasta prognoza se apreciaza: "Cresterea reala a PIB va incetini de la 7,7% in 2006 la 6,3% in 2008. Activitatea industriala va ramane elastica fata de reducerea provocarilor impuse de aderarea la UE si fata de redirectionarea cresterii productiei catre sectoare cu valoare adaugata ridicata".

Cresterea economica aferenta anului 2008 va depasi cu 0,9 puncte procentuale PIB potential, ecartul urmand sa se ingusteze la 0,2 puncte procentuale. În 2008, ritmul de crestere economica a fost de peste 7%. În 2009, economia Romaniei intra in criza, inregistrand o crestere negativa, -8%, somaj, deficit bugetar etc.

Cresterea economica este un proces reversibil si are un caracter autointretinut, ceea ce inseamna ca ea se traduce prin modificari cumulative ale conditiilor de productie: investitii nete mai mari, tehnologii noi, calificarea fortei de munca, modificari ale obiceiurilor de consum, ale anticipatiei intreprinzatorului.

Cresterea economica implica si transformari structurale, in raporturile dintre ramurile si sectoarele economiei nationale, ca urmare a aparitiei unor noi produse si ramuri si a restrangerii altora.

Cresterea economica moderna are la baza indeosebi cresterea productivitatii factorilor, adica a productiei sau produsului pe unitatea de factori (incluzand toti factorii).

Pe baza schimbarilor cantitative si calitative mentionate, cresterea economica actuala vizeaza si amplificarea schimburilor economice cu tarile lumii si participarea activa la circuitul economic mondial.

Desi cresterea vizeaza direct latura cantitativa a procesului economic, urmarind multiplicarea reala a productiei de bunuri materiale si sociale necesare si cerute in societate, ea nu poate fi privita in afara finalitatii sociale a activitatii economice, care este satisfacerea nevoilor umane, cresterea veniturilor populatiei si a nivelului de bunastare.

În acest sens, cresterea economica se interfereaza cu dezvoltarea economica, aceasta incluzand insa si schimbarile calitative de ordin social, institutional, comportamental.

2. Factorii cresterii economice

Literatura economica, nationala si internationala, opereaza cu sisteme diferite de clasificare si ordonare a factorilor, elaborate fie in functie de posibilitatile de cuantificare a contributiei directe si indirecte, fie in functie de ordinea prioritatilor de actiune prin politica economica, fie pe baza aparitiei lor in problematica dinamicii economice.

În unele dintre lucrarile de specialitate se opereaza cu un numar mare de factori. Astfel, cunoscutul economist american E. Denison, analist reputat in domeniu, formuleaza o clasificare a ritmurilor de crestere economica ce opereaza cu 23 de factori, din care pentru 18 el a realizat calcule detaliate. Dintre acestia, 4 factori luati in calcul se refera la munca: ocuparea, timpul lucrat, structura fortei de munca pe sexe si nivelul de calificare; alti 4 factori se refera la capital: fondul de locuinte, activele internationale, cladirile, utilajele si instalatiile, stocurile materiale. Alti factori sunt pamantul si factorii care se refera la progresul tehnico-stiintific - progresul cunoasterii, reducerea duratei pana la utilizarea cunostintelor, innoirea capitalului s.a.

Tabelul nr. 1. Compararea modelelor de baza

* La neoclasici, investitiile provin din economisire, in timp ce la post-keynesieni, economiile sunt cele care provin din investitii.

Sursa: Denise Flouzat, Economie contemporaine, vol 3, Croissance, crises et stratégies économiques, Presses Universitaires de France, 1984, p. 63.

Mentionam ca studiile si calculele se refera la un numar mare de tari dezvoltate (S.U.A., Belgia, Danemarca, Franta, Germania (occidentala), Olanda, Anglia, Italia, Norvegia).

În general, se considera ca asupra cresterii economice actioneaza urmatorii factori cantitativi si calitativi, grupati dupa natura lor:

Cresterea fortei de munca utilizate in activitatile si ramurile creatoare de bunuri materiale si servicii si cresterea productivitatii muncii;

Ridicarea nivelului de educatie si instruire a fortei de munca ("investitiile in capitalul uman");

Investitiile in capitalul fizic prin ridicarea gradului de inzestrare a muncii cu masini, utilaje, instalatii etc. ("investitii in capitalul fizic");

Dezvoltarea stiintei si schimbarile tehnologice, determinate de inovatii care introduc noi produse, noi moduri de productie a bunurilor existente si noi forme de organizare a activitatii;

Resursele materiale utilizate si gradul de valorificare a acestora in procesul de productie;

Structura activitatilor de productie si a sistemului economic (structura pe ramuri, subramuri, sectoare care determina gradul de specializare si cooperare etc.). În unele lucrari se atribuie un rol important institutiilor.

O mentiune aparte se impune pentru rolul investitiilor, progresului tehnologic si al cresterii productivitatii muncii.

Investitiile in economia reala se concretizeaza in construirea de noi capacitati de productie, precum si in dezvoltarea si modernizarea celor existente. Ele impletesc aspecte cantitative si calitative, deoarece, pe de o parte, necesita fonduri banesti si cheltuieli pe termen mediu si lung, iar pe de alta parte, permit promovarea progresului tehnic si ridicarea calitatii factorilor de productie.

Ca urmare, investitiile au o actiune combinata si complexa asupra procesului de crestere economica, marind sau comprimand numarul locurilor de munca, favorizand sporirea productivitatii muncii si a gradului de prelucrare si valorificare a resurselor de materii prime, materiale si energie, precum si diversificarea gamei de bunuri oferite pe piata interna si externa.

Joseph E. Stiglitz evidentiaza patru factori fundamentali pentru cresterea productivitatii: economiile si investitiile; educatia si calitatea fortei de munca; alocarea resurselor dinspre sectoarele cu productivitate redusa catre cele cu productivitate ridicata; modificarile tehnologice.

Nota bene. Cresterea economica inregistrata de Romania in intervalul 2000 - 2008, a fost una nesustenabila, bazata, in principal, pe importuri si credit de consum ("pe buletin"!).