Capitalismul in America

Facultatea de Studii Europene

Capitalismul in America

« Capitalismul este libera stabilire a preturilor pe piata si libera proprietate asupra mijloacelor de productie

Victoria capitalismului a avut loc pe trei fronturi ; prima batalie s-a dat in Anglia, prin Margaret Thatcher si in SUA, prin Ronald Reagan.A fost o batalie interna impotriva interventionalismului etatist care polua capitalismul, cei doi infaptuind astfel prima revolutie conservatoare, revolutie care avea ca si principiu perceperea mai putinor impozite pentru cei bogati. Ca urmare a acestei revolutii, astazi asistam la o cursa de relaxare fiscala. Cea de-a doua victorie a capitalismului a fost obtinuta prin lupta, confruntare care i-a avut ca si protagoinisti pe SUA si Uniunea Sovietica, a avut loc unificarea Germaniei de Est cu cea de Vest in 1989. In ceea ce priveste cea de-a treia victorie, a fost o batalie de o suta de ore purtata in sudul Irakului, soldandu-se cu victoria SUA , victorie ingemanata a fortei si a dreptului.

Inainte de aparitia capitalismului, toate tarile semanau cu ceea ce in zilele noastre poarta numele de Lumea a Treia ; era o lume in care oamenii se nasteau in chip « natural », strict biologic, aproape ca animalele , si mureau in medie, inainte de implinirea vartei de 30 nde ani, victime ale foametei periodice, ale epidemiilor provocate de subalimentatie si ale imemorialei tiranii a Sacrului, a Puterii

Capitalismul a invins comunismul. Notiunea de "Lumea a Treia" dispare odata cu incheierea razboiului rece. Avem de-a face deci cu o simpla dualitate: de o parte tarile dezvoltate sau cu un ritm rapid de dezvoltare, care sunt toate tari capitaliste, de cealalta parte, tarile subdezvoltate, adica tarile sarace.

Sistemul capitalist este departe de a fi omogen. El s-a diferentiat in doua mari modele ce se infrunta: "capitalismul contra capitalismului". Este vorba de modelul anglo-saxon, de o parte, si modelul germano-nipon, de cealalta.

.

Statele Unite constituie un model economic in sine. Nu se poate vorbi insa, de existenta unui "model european". Prabusirea comunismului scoate la iveala opozitia dintre doua modele de capitalism. Unul, cel"neoamerican"se bazeaza pe reusita individuala si pe profitul financiar rapid. Celalalt, cel "renan", are drept centru Germania si prezinta numeroase asemanari cu cel din Japonia.

Istoria ultimului deceniu ne arata ca modelul" renan"este deopotriva mai echitabil si mai eficient decat cel "neoamerican".

De la origini, capitalismul american a fost o aventura antreprenoriala. Americanii au fost dintotdeauna inclinati sa urmeze fortele pietei si s-au gasit intr-o competitie intensa si permanenta ; proprietatea privata a fost de la inceput motorul « visului american ». El s-a manifestat prin libertatea comertului, libertatea religioasa, spirit de intreprindere, bogatia resurselor naturale, diversitatea deliberata a economiei in productia industriala, minerit si si servicii si eficienta politicilor publice intru promovarea cresterii economice.

Economia americana a avut la baza doua postulate si anume acela al bogatiei nelimitate in resurse naturale si cel al superioritatii incontestabile a libertatii de intreprindere si al liberei concurente.

Asa a inceput sa se impuna si in SUA puterea Statului cu rol in reglementarea pietei, rol de moderator in societate, constructor de infrastructuri, client al unor intreprinderi.. Principiile au ramas cele ale productivitatii si eficacitatii. Statul a incurajat in primul rand organismele de cercetare si de formare a cadrelor si si-a asumat responsabilitati care sa creasca

In 1980, America era paralizata de crizele interne, umilita in exterior-in special de Iran-amenintata si slabita de concurenta de data recenta a tarilor europene si mai ales a Japoniei, dar si de dezastrul din Vietnam si din Cambodgia

Instalarea lui Ronald Reagan la Casa Alba, in 1980, coincide cu o framantare cu totul specifica a constiintei americane: « prea multe umiliri si prea putine certitudini » . Ronald Reagan afirma ca dorinta lui cea mai mare este sa readuca America in primplanul scenei internationale. America este prima putere militara a lumii si doreste sa demonstreze acest lucru. In acest scop Reagan pune in aplicare 'razboiul stelelor' sau 'initiativa de aparare strategica'(IAS) ce urmareste sa puna definitiv la adapost teritoriul american. In aclasi timp "razboiul stelelor" este si un incontestebil succes mediatic si

politic. Reagan a reformat in special dereglementand, reducand adica rolul statului. Singurul proiect prioritar al Americii pe termen lung este apararea.

Sunt intreprinse mai multe reforme spectaculoase. Cea mai importanta o constituie ERA (Economic Recovery Act), ce cuprinde trei directii: dereglementarea in sectorul petrolier, in cel al telecomunicatiilor, al transporturilor aeriene, al bancilor si al concurentei, sistemul fiscal (simplifica impozitul pe venit) si lupta impotriva inflatiei (controleaza sever masa monetara).

Consecinta imediata: banii devin mai scumpi, dolarul creste. Dolarul serveste drept moneda de referinta in tranzactiile internationale.

Resursele de care dispune America sunt cele mai importante de pe Glob, iar in materie de tehnologie beneficiaza de un avantaj la fel de insemnat. In ceea ce priveste hegemonia culturala, aceasta devine pe zi ce trece mai puternica, iar limba engleza devine o limba universala in lumea contemporanaructure increderea oamenilor in societate..

Imediat dupa declaratia independentei, doua axe majore au fost determinate in dezvoltare : prima era popularea pamanturilor si cresterea productiei agricole iar a doua era modernizarea industriala si diversificarea economiei pentru productia de masini. De la inceput s-au urmarit scaderea dependentei fata de alte state.Daca in 1800 economia americana era predominant agrara, in 1880 era deja foarte diversificata, iar in 1890 SUA devenea cel mai mare producator mondial de produse agricole si industriale.

La inceput, SUA a fost o tara protectionista si opusa liberului schimb, James Madison, principalul autor al Constitutiei si presedinte intre 1809-1817, afirmand ca existenta Statului se explica prin incurajarea industriei si a comertului national.

Regulamentul bancar era deosebit de lejer, oricine isi putea infiinta o banca si de asemenea oricine isi putea infiinta o societate cu responsabilitate limitata.Legea a ajutat la accelerarea cresterii economice insa nu a luat in considerare efectele negative ale unei cresteri necontrolate. Orase ce si Chicago sau Pittsburg au devenit extrem de poluate si de murdare, muncitorii avand la randul lor o viata deosebit de grea. Legea era de partea patronatelor la fel ca si dreptatea.Justificarea acestei atitudini era libertatea de a incheia contracte. Interventia Statului era frecventa, necoordonata si se facea pe o piata libera.

In timpul primei revolutii industriale cele mai multe afaceri au fost personale si doar cateva banci si uzine erau organizate sub forma de societati pe actiuni. Bank of New York, Insurance Company o North America sau companii ca si cea farmaceutica Du Pont sau Baltimore & Ohio Railroad sunt in activitate si astazi.

Dupa cea de-a doua revolutie industriala, in jurul anului 1840, au inceput sa apara primele mari societati pe actiuni. Acestea puteau mobiliza sume mult mai mari, ele finantand caile ferate, liniile de telegraf, constructia de uzine.

Exporturile de cereale din nord au ajuns in curand sa le depaseasca in valoare pe cele de tabac din sud, productivitatea, masurata prin output/ muncitor, marindu-se considerabil. Productivitatea a crescut si datorita investitiilor masive in masini, formare profesionala si organizare, capitalul investit pe muncitor crescand de la 700$ in 1869 la 2000$ in 1899.

La sfarsitul primei revolutii industriale comertul si finantele au inceput sa fie depasite de transporturi si de industria textile.Dupa trecerea in sec al-XX-lea, industriile din a doua revolutie industriala au devenit mai puternice : otel, masini, si unelte, cauciuc, electrice, iar prin anii 1950, cand a treia revolutie industriala isi facea aparitia si acestea au fost depasite de sistemele informationale, tehnologiile comunicatiei si industria de servicii.

Standard Oil a fost primul trust american( grup integrat, cu un singur management, diferit de cartelul de tip german unde fiecare intreprindere din grup este independenta). Scopul holdingului este centralizarea managementului si rationalizarea activitatilor, iar la Standard Oil, din 53 de rafinarii cate poseda grupul, au fost alese cele mai rentabile 21 pe care le-au dezvoltat.

A doua revolutie industriala, a dus la anumite schimbari care au bulversat viata oamenilor. Au aparut mari companii de distributie care amenintau viabilitatea micilor firme, transportul rutier marea tot mai mult concurenta celui naval, iar muncitorii nu

aveau nici o putere fata de conducerea intreprinderilor. A doua revolutie, a insemnat disparitia multor intreprinderi dar si consolidarea celor mari.

Exista doua idei principale care explica gigantismul american ; prima este slabiciunea guvernului american, combinata cu absenta unei aristocratii agrare, a unei biserici nationale si a unei armate mari- absenta lor a implicat inexistenta unei contraputeri fata de fortele pietei. A doua este faptul ca firmele europene nu au avut acces la o piata deschisa atat de vasta ca si cea americana.

Competitia este maxima atunci cand un numar mare de producatori exista pe piata, insa nu intotdeauna prezenta lor minimlizeaza preturile, deoarece intervin costuri suplimentare pentru societate (sustinerea micilor intreprinderi de catre Stat).

Pentru toate intreprinderile principalele probleme erau atunci, la fel ca si acum, cum sa platesti operatiunile curente si cum sa finantezi dezvoltarea viitoare.

In SUA, inca din secolul XIX, capitalul era problema principala a finantarii investitiilor deoarece pamant exista la discretie iar spirit antreprenorial de asemenea. Forta de munca a fost insuficienta si de aceea s-a pus mare pret pe investitii, inovatii si pe mecanizarea productiei. Capitalul insa lipsea, si atunci Statul l-a inlocuit cu pamant.

Firmele americane s-au finantat intr-o prima perioada destul de putin prin banci, si destul de mult prin autofinantare. La inceputul secolului al XIX-lea bursele incep sa se dezvolte, iar Wall Street devine principala piata americana de valori. Nevoia de fonduri flexibile a impins intreprinderile sa recurga din ce in ce mai mult la piata financiara, iar economia americana se transforma intr-o economie finantata prin burse. Michel Albert sustine ca SUA beneficiaza de adevarate privilegii ( avantajul comparativ de care dispune tara-resursele energetice-) Stocul de capital acumulat de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, masurat prin infrastructura de transporturi, de productie, de comunicatii si de educatie cat si prin activele pe care firmele americane le poseda in strainatate. De asemenea, resursele naturale ale Americii care sunt printre cele mai importante din lume constituie un privilegiu, precum si dolarul ( moneda de referinta si de rezerva pentru toata lumea).

Economia americana a pierdut din importanta pe plan mondial in anii 70'-80', intai datorita economiei europene si apoi celei japoneze, iar la sfarsitul anilor 80' peste tot se vorbea despre declinul economiei americane. Incepand cu anul 1991, economia americana s-a redresat.

Din punct de vedere istoric, politicile guvernamentale erau conduse de filosofia laissez-faire. Caile ferate s-au dezvoltat in sec. al-XIX-lea cu ajutorul subventiilor si ajutoarelor publice. Agricultura americana, aproape in totalitate privata, a beneficiat la randul sau de ajutoare consistente.

Noua America se degradeaza. America se afla pe primul loc in ceea ce priveste criminalitatea si consumul de droguri, si pe ultimul loc in privinta vaccinarilor si a participarii la alegeri. Criminalitatea in America -in special in randul negrilor- a crescut vertiginos. La New York se inregistreaza cinci omoruri pe zi, dar in alte zece orase americane se ucide inca si mai mult. In 1990, Washington-ul, inregistrand 483 de crime, isi dobora, pentru al treilea an consecutiv, propriul record. In clipa de fata, peste un milion de cetateni americani se afla la inchisoare, si mai mult de trei milioane, sub control judiciar.

America se confrunta cu un dualism intre bogati si saraci, intre marile universitati si un sistem scolar aflat in ruina, acest dualism duce la reaparitia tensiunlor sociale, la o "lupta de clasa"anarhica si sporadica.

In SUA, asigurarea securitatii sociale pentru toti este considerata o premisa pentru crearea mentalitatii de asistati si de lipsa de raspundere.O mare parte din sistemul educativ si din cel de sanatate sunt publice, amandoua fiind clasificate de Michel Albert ca facand parte din bunurile publice, mixte si private, in cadrul bunurilor mixte. Guvernul furnizeaza multe tipuri de ajutoare- ofera burse de studii pentru elevi, studenti, sustine programe private care au ca si scop ajutorul pentru oameni. Securitatea sociala este finantata in SUA prin cotizatii ale angajatorilor si angajatilor cat si din bugetul guvernamental finantat prin impozite.

In general, americanii nu sunt asigurati pentru boala decat in masura in care fiecare, individual sau prin intreprinderea unde lucreaza, plateste o asigurare privata.- oamenii saraci din SUA beneficiaza de asistenta unor spitale publice. . Dintre toate statele OCDE, Statele Unite cheltuiesc cel mai mult pentru sanatate(peste 10% din PIB), dar totusi sistemul sanitar american este dezastruos. America este cea mai mare putere economica a lumii, dar si cel mai mare contractant de imprumuturi al ei.In SUA a devenit fapt cat se poate de curent acela de a-ti consulta avocatul inainte de a merge la doctor sau de a te inerna in spital.

Sistemul educational american poate fi considerat ca fiind unul performant , mai ales in ceea ce priveste studiile universitare. Fiecare stat federat are un Department of Education care specifica orientarile sistemului educational. Scolile publice sunt finantate in mare masura de bugetul local, iar controlul scolilor si politica generala se efectueaza tot la acest nivel.

Organizarea industriala americana este forma cea mai pronuntata a organizarii capitaliste, observandu-se contradictia intre stadiul contemporan al evolutiei capitalismului si interventia discontinua a Statului , intre liberalismul teoretic, principiul activ al capitalismului si dirijismul economic al marilor grupuri si al sistemului financiar care monopolizeaza o parte din piata. Sinergiile create intre productivitate, economiile de scara si salarii sunt considerate de catre economisti ca fiind motorul cresterii americane.

Managementul american incepe sa devina stiintific inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea . Pe tot parcursul acestui secol, managementul a cunoscut o importanta crescatoare in evolutia afacerilor. Managerii au fost destul de izolati de proprietari, datorita structurii dispersate a actionariatului in America . Managerii au putut astfel lua decizii rapide si si-au castigat independenta in orientarile strategice ale intreprinderilor.

Scopul principal al sindicatelor a fost obtinerea unor avantaje si salarii mai mari pentru membrii si nu in ultimul rand , mentinerea locurilor de munca. Sindicatele au avut posibilitatea sa negocieze cu managementul si sa exercite presiuni asupra acestuia prin greve. In cazul unei recesiuni, ele puteau decide reducerea timpului de lucru, iar in perioade de expansiune, crearea de noi locuri de munca.

Americanii sunt caracterizati prin faptul ca traiesc din credite, astfel ca toate tipurile de creditare, inclusiv cartile de credit, au cunoscut o deosebita dezvoltare. Michel Albert caracterizeaza sistemul american drept un « capitalism al proprietarilor », care plecand de la o baza sanatoasa, proprietatea pamantului, a ajuns la o baza perversa, proprietatea titlurilor de credit sau actiunilor. Sistemul bancar american era descentralizat si caracterizat printr-o competivitate ridicata. SUA constituie un caz particular in domeniul bancar, deoarece Statul american a dus o politica foarte restrictiva incepand cu sec. Al XIX-lea. Primele banci comerciale americane unele au statut « national »(federal)-controlate de un sistem dual care isi are originea in National Bank Act Din 1863, prin care s-a urmarit acordarea dreptului exclusiv de a emite moneda pentru bancile national- iar altele statal(federat).

Marea Criza a avut ca efect, emiterea Glass-Steagall Act in 1933, care impiedica bancile sa functioneze in acelasi timp ca banci de depuneri si de investitii deoarece transformarea depunerilor populatiei in credite pe termen lung era considerate ca una din cauzele crizei. Bancile comerciale, au pierdut dreptul de interventie pe piata valorilor si in contraparte, bancile ce interveneau pe piata financiara si-au pierdut dreptul de a colecta depuneri si a distribui credite. Majoritatea bancilor comerciale si-au inchis birourile pentru public si s-au specializat in operatiunile de la bursa de valori fiind denumite Investment-banking-firms.

Sistemul de impozitare este progresiv, ritmul cresterii este foarte scazut, progresivitatea este redusa datorita deductiilor si a castigurilor de capital iar unele state, practica la nivel local o impozitare regresiva. Explozia recenta a economiei de servicii tinde spre o polarizare mai mare a salariilor in timp ce industria manufacturiera si a constructiilor ramane caracterizata printr-un nivel mediu al veniturilor.

In ultimii 20 de ani, SUA, prima economie mondiala, au inregistrat performante economice deosebite si continua sa surprinda prin capacitatea sa de a face fata socurilor. Dupa faza de euforie a anilor 90', economia americana a cunoscut o scurta perioada de declin, dupa care azi, a regasit rate mari ale cresterii economiei si continua sa fie un exemplu prin forta cu care este capabila sa creeze locuri de munca.

Economia SUA ramane una dintre cela mai deschise ale lumii, ea situandu-se pe locul intai in ceea ce priveste schimburile comerciale.

Prabusirea comunismului a insemnat si un progres mondial al democratiei. Triumful economiei de piata, al interdependentei economice si al schimburilor comerciale, a reprezentat si o nesperata bunastare pentru milioane de barbati si de femei.

In raporturile lui cu statul, capitalismul a parcurs, exact in doua secole, intre 1791 si 1991, trei faze distincte. In clipa de fata, tocmai am patruns, in mod insidios, in cea de-a treia. Prima faza a fost aceea a capitalismului impotriva statului. Din aceasta perspectiva, data-cheie este, pentru Franta, anul 1791, cand a fost adoptata faimoasa lege Le Chapelior, care este, poate, cea mai importanta lege in materie de economie a intregii Revolutii Franceze: ea suprima corporatiile, interzice sindicatele si pune bazele-impotriva vechii tutele a statului monarhic- libertatii comertului si industriei.

Cea de-a doua faza a capitalismului, faza capitalismului supravegheat de stat incepe in 1891. Toate reformele incearca sa vizeze acelasi obiectiv: acela de a corecta excesele pietei si de a tempera violentele capitalismului.

Din 1991, am patruns in cea de-a treia faza, faza capitalismului care ia locul statului. Statul nu mai este perceput ca un protector sau ca un organizator, ci ca un parazit, o frana, o povara.

Capitalismul american prezinta aproape toate atractiile unui western. Promite o viata aventuroasa, framantata, stresanta, dar pasionanta pentru cei puternici. Economia-cazino creeaza suspans, da fiecaruia frisonul pericolului, permite aclamarea si huiduirea invinsilor.

In ciuda tuturor esecurilor, datoriilor, slabiciunilor industriale si inegalitatilor lui, capitalismul american continua sa fie un adevarat star mediatic. El este »capitalism » prin excelenta, satanizat de adversari, mitizat de sustinatori.

Bibliografie

1 Albert Michel, «Capitalism contra capitalism 1994, Humanitas

2 Nicolae Paun, Radu Barna « Sisteme economice contemporane », 2004, Efes