Crearea cadrului legislativ favorabil ISD

Crearea cadrului legislativ favorabil ISD

In conditiile lipsei de capital autohton, corelate cu existenta unor disponibilitati considerabile de capital in tarile dezvoltate, solutia investitiilor externe in tarile ex - comuniste devine nu numai necesara, dar chiar absolut indispensabila pentru economiile nationale. Avand in vedere principiul economiei de piata, cererea de astfel de investitii fiind foarte mare iar oferta bine controlata, pretul investitiilor straine nu poate fi decat mai mare si greu de suportat. Succesul acestuia in planul intereselor nationale ale statelor in tranzitie depinde in mare masura de orientarea strategica a acestor factori in corelare si compatibilitate cu factori interni si cu capacitatea de acumulare interna de capital autohton.

Pentru strategiile de tranzitie devine o componenta esentiala tocmai atragerea si buna orientare a noilor investitii private spre telurile majore: relansarea economica, crearea economiei de piata si asigurarea bunei functionalitati a acesteia, crearea unor conditii reale de atractivitate a investitiilor straine pe calea consolidarii acumularii de capital autohton, impulsionarea procesului de creare de noi intreprinderi private, mai ales in domeniul productiei de bunuri necesare pietei deja conturate, externe si interne precum si mentinerea deplinului control asupra evolutiei pe termen mediu si lung asupra economiei nationale, in scopul asigurarii independentei economice si politice, elemente ce vor constitui, multa vreme, coordonate esentiale ale existentei socio-economice a popoarelor.

O atentie deosebita este acordata de investitorii straini infrastructurii din statele central si est-europene, care este apreciata pozitiv in Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia si nesatisfacatoare in Bulgaria si Romania.

Impozitarea societatilor cu capital strain in totalitate sau chiar partial se face diferit de la o tara la alta, fluctuand intre 30 si 50%. Se aplica politicii de discriminare a investitorilor autohtoni, lucru ce nu poate fi gasit in practicile statelor dezvoltate.

Multe state in cauza aplica investitorilor straini tratamente complet egale cu cele ale investitorilor autohtoni. Chiar daca la inceput s-au prevazut anumite stimulente pentru acestia, majoritatea statelor central si est europene au renuntat la asemenea facilitati si discriminari ale propriilor cetateni in favoarea strainilor. Anumite facilitati sunt acordate doar unor proiecte deosebite la care, in actualele conditii, investitorilor particulari autohtoni nu ar avea posibilitati financiare de acces.

In toate statele respective exista anumite restrictii care insa sunt similare celor practicate de statele OECD, iar statele dezvoltate si investitorii din aceste state nu la considera ca obstacole si masuri deranjante.

Cercetari de specialitate efectuate la Institutul Est-European din München releva ca toti investitorii potentiali occidentali intervievati considera ca factor determinant al evolutiei investitiile straine directe in tarile de tranzitie regimul juridic din aceste tari cu privire la investitiile straine.

Principala masura de facilitare a patrunderii investitiilor straine directe in economia romaneasca a constituit-o Legea nr. 35 din 1991 privind regimul investitiilor straine in Romania.

Aparitia Legii nr. 58/1991 privind privatizarea s-a constituit intr-un nou impuls al atragerii de investitii straine directe, existand, de acum, baza unor adevarate parteneriate economico - industriale intre firmele romanesti si firmele din alte tari. In baza legislatiei existente in Romania, capitalul strain intr-o societate nu mai este limitat, ca proportie, fiind permise chiar societati cu capital strain 100%, iar societatile comerciale cu capital total sau partial strain au acelasi regim juridic ca orice alt agent economic autohton.

Accelerarea procesului de privatizare

O componenta esentiala a strategiei de atragere de investitii straine consta tocmai in accelerarea procesului de privatizare, expresia cea mai elocventa a tranzitiei spre economia de piata, in cadrul careia un rol deosebit de important si de convingator revine crearii si stimularii investitiilor private autohtone si formarii unui sector puternic de intreprinderi mici si mijlocii.

In Romania, in urma ajutoarelor primite de la Comisia Comunitatii Europene pentru dezvoltarea sectorului de intreprinderi mici si mijlocii, guvernul a alocat in primii ani de tranzitie 3 miliarde de lei pentru actiuni de sprijinire a acestui sector, prin care s-a infiintat o fundatie numita Centrul Roman pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, care a primit spre gestionare un fond milioane ECU den partea Comunitatii Europene.

Ca urmare au fost infiintate mai multe centre de dezvoltare in diverse zone ale tarii. In aprilie 1995 existau deja 27 de asa numite centre de dezvoltare, create cu sprijin international.

Prin intermediul acestor centre s-au derulat diverse programe de sprijin, precum programul PHARE de asistenta financiara gratuita pentru achizitio nare de echipamente.

3. Masuri specifice de atragere a ISD in Romania

In Europa, unde Romania isi realizeaza mai mult de jumatate din exportul si importul sau, este usor de imaginat ce ar insemna o anumita izolare. Integrarea Romaniei in structurile economice si politice europene si euroatlantice nu este numai o chestiune de optiune tactica, ci, in primul rand, o problema strategica unanim acceptata.

Constiente de importanta acestei aderari si integrari a Romaniei in concertul economic european, in Romania s-a ajuns la un consens al tuturor fortelor politice importante, care, semnand in comun Declaratia de la Snagov, au legitimat strategia aderarii si au dovedit deplina credibilitate de care Romania trebuie sa se bucure pe plan european si mondial in procesul de tranzitie ireversibila, spre economia de piata

In relatiile sale economice, Romania s-a indreptat cu consecventa spre amplificarea legaturilor comerciale si de cooperare cu zona occidentala a continentului.

Interesele economice si politice ale Romaniei se impletesc cu cele ale intregii Europe, prin pozitia sa geopolitica, prin importanta sa economica prezenta si de perspectiva, aflandu-se la intretaierea celor mai importante cai comerciale. Cand peste 50% din comertul sau exterior se desfasoara in relatia cu statele Europei occidentale, Romania are nevoie de piata europeana, iar aceasta are nevoie de Romania.

Tranzitia economica, cu toate schimbarile ei structurale, poveri si costuri sociale care au devenit evidente in Romania, pare sa fie un mediu neatractiv pentru investitorii straini. De aceea guvernul romaniei trebuie sa fie foarte atent la stimulentele necesare pentru atragerea investitiilor straine directe. O masura specifica se adreseaza acoperirii tuturor riscurilor investitiilor straine directe in Romania. Investitorii straini au nevoie de protectie impotriva pierderilor care pot fi provocate de mediul politic si economic romanesc.

Investitorii straini cauta intotdeauna acel mediu special unde investitiile interne au succes. Romania are inca resurse naturale dar cea mai importanta resursa a ei este personalul calificat sau usor de calificat pe care il detine. Este totusi o lipsa a stimulentelor pentru a face oamenii sa lucreze (de ex. salarii mici). Prin adoptarea unor politici potrivite este posibila imbunatatirea performantelor (productivitatii) fortei de munca.

Scutirea de impozite este considerata o facilitate "pasiva" deoarece se aplica doar la afaceri deja stabilita si numai daca sunt profitabile. Romania a abolit majoritatea scutirilor fiscale (au ramas in vigoare numai pentru valori egale sau mai mari de 50 mil. $) dar nu le-a inlocuit cu o alta facilitate activa.

Asigurarea investitiilor straine directe in cazul special al Romaniei inseamna:

-inchirierea terenurilor si a cladirilor pe termen lung si la tarife promotionale;

-acordarea investitorilor de garantii guvernamentale pentru orice investitie mare, etc. Aceste nevoi pot fi implinite printr-o facilitate activa cum ar fi infiintarea unui fond special (si/sau fonduri locale) pentru a stimula cresterea investitiilor straine directe in Romania. Un astfel de fond ar oferi facilitati cum sunt:

-subventionarea terenurilor si cladirilor, ratelor dobanzilor si cursurilor de calificare;

finantarea dezvoltarii industriale (preluarea de actiuni in unele proiecte, finantarea unor utilitati ale proiectelor, etc.);

-acordarea de asistenta pentru cercetarea si dezvoltarea investitiilor straine directe;

-oferirea unor compensatii pentru neangajati, etc.

Pot fi infiintate mai multe fonduri, unul central si cateva locale, fiecare fond incurajand investitiile straine directe locale. Ele pot fi finantate local sau central. Aceste masuri trebuie sa fie corelate cu strategia globala de atragere a investitiilor straine directe. In acest context este necesar sa fim deschisi catre toate facilitatile acordate Romaniei de catre U.E.

Pentru a urmari ce tipuri de masuri de ordin fiscal se pot aplica in scopul atragerii de investitii si ce obiective specifice tinteste o astfel de masura avem solutia prezentata in continuare:

Din compararea intrarilor de investitii straine directe si a proiectelor noi anuale de ISD rezulta anumite diferente, care sunt explicabile din moment ce valoarea ISD este data in proportie mare de operatiuni de tipul fuziuni si achizitii si mai putin de operatiuni tipul greenfield.

Astfel, de exemplu China, in timp ce ocupa locul intai in topul tarilor care au atras in 2006 proiecte noi de investitii straine directe, in 2007 (media primelor 11 luni) in ceea ce priveste intrarile de investitii, ajunge pe locul 3, atragand 5,79% din volumul global de fluxuri de intrare de ISD.

Cazul Romaniei este si mai relevant din perspectiva decalajelor dintre fluxurile de ISD si proiectelor noi de ISD. Ocupanta a locului 7 in topul receptorilor de proiecte noi de ISD (in acest an s-au implementat 140 de proiecte de investitii straine directe, cu 63% mai mult decat in 2005), tara noastra coboara pe locul 30 in clasamentul volumului de ISD atrase, fapt ce se poate observa si din tabelele urmatoare :

Tabelul 2: Topul tarilor receptoare de noi proiecte de ISD

Sursa: World Investment Prospects to 2011, Foreign direct investment and the challenge of political risk, The Economist Intelligence Unit, 2007

Tabelul 3: Fluxuri de intrare de ISD, 2007

Sursa: World Investment Prospects, Foreign direct investment and the challenge of political risk, The Economist Intelligence Unit, 2007

Potrivit Eurostat, Romania ocupa locul 15 in Uniunea Europeana in ceea ce priveste fluxurile de intrare de investitii straine directe din 2007, care s-a ridicat la nivelul de 7.3 mld. euro, din care 6.5 mld. euro au fost injectate de catre tarile membre ale Uniunii. Nivelul aceluiasi indicator in anul 2006 s-a ridicat la 9,1 mld. euro. SUA si Canada au investit cate 100 mil. euro in Romania, in timp ce alte 400 euro au ajuns din Elvetia.

Procesul de tranzitie la economia de piata parcurs de Romania a fost unul destul de sinuos; traditiile comuniste, centralizarea excesiva si gradul inalt al birocratiei au incetinit procesul de adaptare a economiei la contextul global. Obtinerea statutului de stat membru al Uniunii Europene, realizata in ianuarie 2007, face necesara urmarirea unui program economic compatibil cu cel al Uniunii, care priveste inclusiv nivelul de investitii straine directe ce poate fi atras, care sa permita dezvoltarea sectoarelor de activitate prioritare. De-a lungul ultimilor 4 ani, Romania a beneficiat de fluxuri de intrare record de ISD datorita stabilitatii macroeconomice, cresterii economice sustinute, privatizarilor pe scara larga si statutului de stat membru.

Negocierile salariale succesive au ridicat costul unitar al muncii, iar acest fapt a afectat competitivitatea internationala, in special in industria usoara. E nevoie insa ca Romania sa atraga investitii in sectoare de activitate cu valoarea adaugata inalta prin imbunatatirea climatului investitional, a infrastructurii si capacitatilor de munca pentru a mai diminua din decalajul economic fata de celelalte tari membre (avand in vedere faptul ca in 2007 PIB-ul pe locuitor al Romaniei era sub 40% din media pentru UE).

Importanta atragerii de investitii straine directe intrun cadru economic in continua dezvoltare si adaptare la cerintele economiei de piata si ale integrarii in Uniunea Europeana este demonstrata de exemplele anterioare ale unor economii care, parcurgand etape asemanatoare celei prin care trece tara noastra, au beneficiat de fluxuri de intrare sau de iesire de investitii straine directe de nivel ridicat si, pe baza acestora, potentialul economic al acestora a cunoscut o crestere de remarcat si a devenit suport al bunastarii indivizilor societatilor respective.

Ar putea exista si o "capcana a contextului investitional", care poate fi explicata prin faptul ca investitorii straini reusesc sa profite de stimulentele de natura economicofiscala oferite de tara gazda fara sa ofere acesteia din rezultatele obtinute cu suportul sau.

Aceasta se poate intampla prin dezvoltarea de obiective de investitii pe termen scurt, prin transferul total sau in cea mai mare parte a sumelor obtinute catre tara din care provine investitorul, si alte asemenea practici care, din fericire, pot fi corectate de catre factorii de decizie locali prin intermediul dispozitiilor legale pe care le pot emite tocmai cu acest scop, de protejare a economiei.

Avantajele atragerii de investitii straine directe insa nu pot fi si nu trebuie umbrite de practicile despre care am amintit mai sus.

Din acest motiv guvernele tarilor care decid ca acest obiectiv reprezinta o prioritate trebuie sa se foloseasca de toate instrumentele de care dispun pentru o dezvoltare economica dorita.

4. Evolutia ISD in Romania in perioada de tranzitie

Marea majoritate a investitorilor straini vor sa evite contactele cu proprietatea de stat, indiferent sub ce forma se prezinta aceasta, oferind in schimb varianta achizitionarii. Achizitionarea de societati comerciale, ca forma de investitie directa de capital in strainatate, presupune prin definitie o preluare cvasitotala sau chiar in totalitate a unei firme straine, fie ca se realizeaza prin negociere directa, fie ca se face prin cumpararea de actiuni, este subordonata din start strategiilor expansioniste ale marilor concerne de natura transnationala, cu mare putere economica, detinatoare de multiple canale de informare si influentare a pietei, inclusiv a politicilor nationale ale statelor primitoare de astfel de investitii.

Pe de alta parte, nici conducerile unor societati in care statul detine pachetul de control nu este pe deplin liber sa actioneze, fiind, de fiecare data, conditionat de o serie de reprezentanti ai puterii, cu mai putina capacitate de a intelege si cunoaste concret nevoile firmei, dar cu mare influenta in luarea deciziilor.

Aparitia de noi intreprinderi private, chiar daca acestea sunt de mai mica putere economica si financiara, este, de asemenea, de natura a atrage noi investitori straini, cunoscut fiind faptul ca, la randul lor, investitorii straini ce doresc a se extinde pe alte piete sunt adesea intreprinderi mici si mijlocii. Intr-un studiu, s-a aratat ca in primul rand firmele interesate in noi investitii, pentru prima data in Est, sunt intreprinderile cu mai putin de 200 de lucratori. Asemenea intreprinderi care vor, pentru prima data, sa investeasca in tarile est - europene reprezinta, potrivit aceluiasi studiu cca. 20% din totalul potentialilor investitori, in timp ce 80% sunt din randul celor ce au mai investit deja in aceasta arie geografica.

Ceea ce este esential consta in faptul ca sectorul privat, chiar incluzand firme cooperatiste sau de alta natura asociativa, se manifesta ca un factor important si cu impact determinant in evolutia macroeconomica a Romaniei

In perioada 1992 - 1997volumul investitiilor straine in Romania a crescut, desi cu mici reculuri in anii 1995 si 1997, stocul acestora ajungand de la 87,3 mil. dolari in 1990 la 1594,8 mil. dolari la finele anului 1997, perioada in care numarul de societati cu participare de capital strain a crescut de la 1427 la 42464.

Tabel 4. Dinamica investitiilor straine in Romania in perioada 1992 - 1997

Sursa: Raportul anual al BNR privind balanta de plati si pozitia investitionala internationala a Romaniei - 1995; ** Tribuna Economica, 4/23 ian. 1997 date al 27.196

Analiza datelor de mai sus reliefeaza, totodata, o crestere a volumului mediu de capital extern pe firma - investitie de la 61.177 dolari la 78.627 dolari in aceeasi perioada, cu toate ca in anii 1991 acest nivel a fost de numai 21.909 dolari pe firma, iar 1993 chiar de 15.393 dolari, cresterile mari inregistrandu-se in 1994 si 1995, la care modificarea Legii nr. 35 privind investitiile straine prin cresterea plafoanelor capitalului extern a avut o influenta decisiva.

Volumul mediu, relativ mic, de capital strain pe firma, este in concordanta cu orientarea acestor investitii, in cea mai mare parte, indreptate spre sectoare cu sanse sporite de recuperare rapida cum ar fi comertul, turismul, investitii si servicii, industria alimentara si usoara, sectoare care nu necesita investitii de mare anvergura.

Investitiile straine in Romania provin, in cea mai mare parte, din zona Uniunii Europene (peste 59% ca valoare si peste 39% ca numar de investitori). Ponderea mai mare in structura valorica decat cea fizica atesta faptul ca acesti investitori au alocat volume specifice mai mari pe fiecare investitie, demonstrand astfel seriozitatea si garantia de perspectiva a acestor parteneri. Asemenea concluzii se degaja si din analiza investitiilor provenite din America de Nord cu o pondere de 10% in volumul investitiilor si de 6% in numarul total de investitori, in timp ce investitiile straine provenite din Asia si mai ales din Orient denota investitii specifice mici, dispersate intr-un mare numar de societati.

Sub aspectul distributiei sectoriale a investitiilor straine rezulta ca principala ramura consumatoare de ISD o constituie industria alimentara cu o pondere de 15,5%, urmata de industria constructiilor de masini cu 9,8%, turismul, cu 6,7% si industria usoara cu 5,4%. Lipsa de informatie de detaliu nu permite insa o analiza de mai mare substanta a acestor orientari de ramura a investitorilor si nici concluzii de mai mare pertinenta, mai ales in ce priveste sansa de a orienta investitorii spre ramurile si sectoarele de interes major macroeconomic.

O analiza furnizata de Agentia Romana pentru Investitii Straine ne prezinta evolutia investitiilor straine din Romania in maniera exemplificata in tabelul 5 urmator:

Sursa: Agentia Romana pentru Investitii Straine

Informatiile furnizate de Agentia Romana pentru Investitii Straine evidentiaza evolutia pozitiva in 2008 a investitiilor straine directe din Romania, analizate pe perioade scurte si raportate la evolutia aceluiasi indicator pe parcursul anului 2007, considerat in contextul perioadelor analizate. Factorii care favorizeaza acest nivel pozitiv tind sa aduca in discutie stabilitatea contextului macroeconomic si atractivitatea contextului investitional din Romania, care determina acceptarea de catre tara noastra a pozitiei de lider ca destinatie ce atrage astfel de fluxuri din zona Europei de Sud-Est.

Cadrul fiscal din Romania, cel putin la nivel teoretic, pentru ca practica mai implica si anumite relationari cu autoritatile care nu reactioneaza intotdeauna prompt la solicitarea unui drept sau la cererea de consiliere pe anumite probleme specifice activitatii pe care investitorii o deruleaza, nu este unul inhibant, cotele de impozitare a profitului sau a altor venituri sunt rezonabile, iar facilitatile oferite investitorilor nu sunt nesemnificative.

Legea investitiilor in ultima sa varianta, Ordonanta de urgenta nr. 85/2008, are ca scop sustinerea investitiilor din diverse domenii de activitate (industria prelucratoare, productia si furnizarea de energie electrica, termica, gaze, apa calda, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare, telecomunicatii si activitati de servicii informatice, activitati profesionale, stiintifice si tehnice, administrative si de suport) in ideea asigurarii unei dezvoltari durabile a Romaniei.

Articolul 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2008 considera drept investitii urmatoarele activitati:

a) achizitionarea de active corporale si necorporale, in legatura cu crearea unei noi unitati, extinderea unei unitati existente, diversificarea productiei unei unitati prin realizarea de produse noi, schimbarea fundamentala a procesului global de productie a unei unitati existente, precum si achizitia activelor fixe legate direct de o unitate, atunci cand unitatea s-a inchis sau s-ar fi inchis fara aceasta achizitie, iar activele sunt cumparate de un investitor independent;

b) initierea unor proiecte de cercetare-dezvoltare si inovare;

c) crearea de noi locuri de munca si/sau formarea profesionala a angajatilor;

d) initierea unor proiecte legate de valorificarea resurselor de energie regenerabila, protectia mediului si dezvoltarea durabila.

Este adevarat ca noul cadru legislativ stabileste regula tratamentului egal al investitorilor, romani sau straini, dar acesta nu trebuie sa ne determine sa ne gandim la impactul negativ posibil pe care l-ar avea asupra investitorilor straini, deoarece un start egal al initiatorilor de proiecte de investitii asigura o crestere economica sanatoasa si lipsita de "pescari de facilitati" (asa cum am putea sa-i numim pe cei care nu sunt atrasi decat de posibilele bonificatii pe care le-ar primi ca urmare a angajarii fondurilor disponibile intr-o tara membra a Uniunii Europene).

Investitorilor li se acorda, in contextul indeplinirii unor conditii, o serie de beneficii daca demareaza pe teritoriul tarii noastre un proiect de investitii. Astfel, scutirea de plata taxei pe valoarea adaugata la achizitionarea de materii prime, materiale consumabile ori piese de schimb ce vor fi utilizate in productie pe o anumita perioada de timp este unul dintre beneficii. Apoi, scutirea de la plata impozitului pe venitul corporatiilor (impozit pe profit), in cazul in care activitatea se desfasoara in anumite domenii ce prezinta interes pentru preocuparile de dezvoltare sanatoasa, scutire realizata pe o anumita perioada de timp (de exemplu, 4 ani) de la punerea in functiune a obiectivului investitional. Pe langa aceasta, ca o continuare a dependentei de inlesniri, se mai poate beneficia de reduceri de impozit pentru profitul reinvestit sau in cazul in care cheltuielile pentru cercetare stiintifica ating un anumit prag bine definit de cadrul legal. In plus, sume de bani nerambursabile, daca acestea sunt utilizate in scopul achizitionarii de active, contributii financiare de la bugetul de stat pentru fiecare loc de munca nou-creat, bonificatii de dobanda acordate la contractarea creditelor reprezinta alte facilitati la fel de importante, care ar putea atrage investitorii.

5. Impactul ISD asupra economiilor in tranzitie a tarilor beneficiar 

Investitiile straine directe sunt de multe ori un subiect controversat in tarile beneficiare, tarile din CAER nefacand exceptie. Exista sustinatori ai investitiilor straine directe care pun accentul pe noi slujbe, transferul de tehnologie si alte beneficii, si exista critici care sunt impotriva nivelului scazut de folosire a resurselor locale de catre intreprinderile straine si a costurilor concesiilor fiscale facute pentru atragerea investitiilor straine. Ei au argumentat ca investitiile straine contribuie putin la dezvoltarea acestora datorita unui imput scazut al resurselor locale sau datorita multumirii locale.

Sunt doua impacte majore ale investitiilor straine directe asupra tarilor CAER:

-Asupra PIB (investitiile straine directe contribuie la cresterea clara a PIB);

-Asupra restructurarii intreprinderilor nationale

Investitorii straini au propria experienta cu economia de piata asa ca ei sunt in posesia cunoasterii metodei prin care se restructureaza o companie in mod optim. Obtinerea controlului printr-un proces de privatizare bine administrat este cheia restructurarii cu succes.

Anumite disfunctionalitati reclamate de investitorii straini, care de altfel nu sunt specifice numai Romaniei, ci si altor economii in tranzitie trebuie sa fie luate in considerare si prin masuri adecvate sa fie inlaturate.

a. Dreptul de a dispune de terenuri pe care sunt amplasate ISD constituie o problema mult reprosata atat legislatiei romanesti, cat si celei bulgare, mai ales in situatiile unor investitii de 100% capital strain. Concesionarea pe termen de 99 ani sau pe durata de functionare a investitiei este privita ca o solutie agreabila, de compromis. Discutiile cu multi investitori straini de marime medie si mica releva ca acestia nu sunt deosebit de interesati in cumpararea terenurilor, care este o cheltuiala anticipata, cu termen lung de recuperare, in timp ce concesionarea reprezinta o cheltuiala curenta, trecuta imediat pe costuri si recuperata astfel in timp foarte scurt.

b. Birocratia in aplicarea unor legi este de asemenea reprosata nu numai Romaniei, ci si Poloniei, Cehiei, Bulgariei, care consta mai ales in lungul sir de documentari, aprobari, justificari si, nu in ultima instanta, atunci cand este vorba chiar de majorari de capital prin reinvestirea profitului, extinderea ariei de activitati etc.

c. Starea de instabilitate economica si valutara este, de asemenea, un impediment serios prin lipsa de siguranta in ce priveste concluziile studiului de fezabilitate mai ales legat de posibilitatea de recuperare a investitiei si de garantia obtinerii profitului scontat.

d. O problema extrem de sensibila si cu efecte importante, atat pe termen scurt si mediu, cat si pe termen lung, o constituie banca de informatii si miscarea informatiilor privind starea economica ce sta la baza deciziilor investitionale. In cazul Romaniei, investitorii straini reclama chiar o strangulare a fuxului de informatii si op calitate necorespunzatoare a acestuia. Aceasta situatie este vizibila chiar si la nivelul celor mai accesibile date oferite pietei de catre structurile si autoritatile abilitate in acest scop in Romania

O propaganda cu mai mare sustinere si de mai larga raspandire, la care se adauga nevoia folosirii de canale recunoscute prin eficienta lor si prin gradul de credibilitate, este tot atat de necesara precum masurile mentionate pe plan legislativ sau macroeconomic, pentru a da ISD in Romania impulsuri eficace si benefice economiei romanesti

Lipsa de materiale documentare asupra Romaniei, in bibliotecile unor institute de cercetari economice din Europa, trebuie eliminata cu mare graba pentru ca studiile despre Romania sa nu se mai bazeze pe informatii eronate si uneori voit deformate, furnizate de persoane sau institutii din afara si nu intotdeauna de buna intentie.

e. In planul acumularii de capital autohton si al privatizarii, ca factori prioritari si determinanti, masurile luate si aplicate pana in prezent, avand mai mult un caracter permisiv si mai putin stimulativ, s-au reflectat in cele din urma in crearea unui important numar de firme private in cele mai multe sectoare ale economiei nationale. Astfel, la nivelul lunii septembrie 1997, in Romania existau 468207 firme cu capital privat, inclusiv cele provenite din sectorul de stat iar in cadrul acestora, 224700 erau intreprinderi private ale intreprinzatorilor particulari-persoane fizice si asociatii familiale.

6. Evaluarea scopurilor investitiilor directe in Romania

Tabelul 6 ne arata ca pe primul loc in evaluarea scopurilor investitiilor directe este aceea de a produce bunuri destinate vanzarii pe piata locala. Investitiile directe orientate spre piata sunt pe primul loc situate de catre toti investitorii, fie ei cu experienta sau nu, chiar si de aceia care au considerat oportunitatea investitilor directe in Romania, dar apoi s-au razgandit.

Cotat al II-lea ca importanta este exportul pe pietele foste socialiste de catre investitorii cu experienta si exportul in U.E. pentru aceia fara experienta.

Pe locul III se situeaza costurile de productie mai scazute pentru ambele categorii.

Asa cum reflecta acest exemplu, investitorii se instaleaza prima data pe piata romana apoi isi extind vanzarile in tarile foste socialiste si doar dupa aceea au in vedere descresterea generala a costurilor de productie. Din motive diferite se poate spune ca pentru acesti investitori care considera exportul in U.E. ca un al doilea scop pentru investitii directe in strainatate, Romania nu este tara ideala. La orice rata exportul in tarile foste socialiste si in tarile U.E. se situeaza pe locul doi si trei in numarul total al investitiilor in timp ce pozitia cea mai joasa ca importanta in toti acestia este exportul in USA si Canada, reflectand astfel politicile economice ale U.E.

Tabel 6. Evolutia scopurilor pentru investitii directe in Romania

Nivele de importanta 1= foarte neimportant ; 5=foarte important

Sunt o multime de diferente interesante intre companiile care niciodata nu s-au gandit sa investeasca in Romania si acelea care au investit s-au gandit sa faca o investitie directa in Romania. Riscurile afacerii, incertitudinile privind prospectele economice, riscul instabilitatii politice si problemele de mediu sunt semnificative pentru companiile care nu s-au exprimat in ceea ce privesc investitiile in Romania, sugerand ca aceste companii vestice tind sa acorde o mult mai mare importanta decat ar trebui impedimentelor create de aceste riscuri.

Pe de alta parte riscul ca exproprierea sau nationalizarea sunt vazute ca mult mai importante la aceste companii care s-au gandit sa faca cel putin o investitie directa in Romania. De asemenea aceste companii care au investit acorda o mai mare importanta riscurilor legate de rata de schimb si o mai mica importanta calitatii infrastructurii fizice, toate acestea aparand in contradictie cu aceia care nu au experienta investitiilor directe in Romania.

Este interesant de mentionat ca infrastructura fizica inadecvata este cotata doar pe locul 7 sau 8. Unele companii cu experienta de asemenea au mentionat ingrijorari datorita formalitatilor vamale, gradului de birocratie si regulatii si ingrijorari despre coruptie. Sunt de asemenea mari diferente in perceptiile investitorilor a 29 de probleme general-economice, in legatura cu experienta de a fi investitor in Romania.

Importanta urmatoarelor probleme ca impedimente la investitiile directe in Romania:

Pentru companiile cu experienta in Romania probabil considerate de o mare importanta include disponibilitatea prevederilor legate in special pentru drepturile de proprietate si investitii straine, taxarea pe venit si tarifele la import.

Pentru cele care nu au experienta primul loc este detinut de concesiile fiscale la anumite bunuri, fiind vazute ca impedimente la IDS.

In ceea ce priveste companiile care au respins oportunitatea de a investi in Romania au dat urmatoarea importanta termenilor cheie referitori la IDS in Romania:

Nivele de importanta 1= foarte neimportant ; 5=foarte important

Deci, in aceasta categorie de companii, riscul de afacere este considerat principala ingrijorare si problemele de mediu sunt considerate mai putin importante. Au fost de asemenea temeri despre conditiile fizice sarace ale facilitatilor de manufacturare, temeri de experienta comerciala a personalului roman si temeri de birocratia guvernamentala.

7. Cauzele care duc la niveluri relativ scazute ale investitilor directe in Romania

Anul 1994 este primul an din 1990 cand putem gasi in economia romaneasca mult mai multe elemente care i-ar putea face pe straini sa investeasca in Romania: PIB - ul a avut o tendinta de crestere continua, stabilizare macroeconomica prin politici monetare si fiscalitate stransa, inceperea reformelor institutionale si sistemice in special procesul de privatizare si de creare a unui cadru institutional adecvat. Sunt opinii care atribuie nivelul scazut al investitiilor directe in Romania, puterii scazute de absorbtie a pietei interne (investitorii straini potentiali au nevoie de o piata potentiala). Este o estimare a marimii investitiilor directe in Romania care vor creste la peste 1 mil. $ in fiecare an in functie de imbunatatirea mediului economic in Romania.

Politica economica si viteza reformelor sunt de fapt factorii cheie ce duc la cresterea investitiilor directe straine.

1990 - 1991 au fost doi ani importanti pentru Romania in care legi importante ale reformei incluzand si principala legislatie privind investitiile directe 35/3 aprilie 1991 au fost aprobate de Parlamentul Roman.

Nici un proiect major de investitii directe nu a fost concretizat in acesti doi ani si majoritatea investitiilor directe au venit de la romani ce traiau in strainatate. Economia de piata nu se dezvolta inca in 90 - 91 in Romania: majoritatea preturilor erau inca subventionate, distributia celor mai importante materii prime era inca centralizata, iar rata de schimb era inca artificial mentinuta. Exista insa si o piata neagra a valorilor, o dobanda negativa si o reforma institutionala incipienta. 1992 a fost primul an cand firmele multinationale s-au extins mai mult ca niciodata in Romania. Nume cunoscute ca Sheell, Amoco, Enterprise Oil, care investesc in extractia de petrol, Siemens si Alcatel in telecomunicatie, Coca - Cola si Pepsi in bauturi racoritoare, Colgate si Palmolive in industria cosmetica, Coopers & Lybrand, Ernst & Young, Wasserstein & Perella in consultanta, contabilitate si servicii financiare, au intrat pe piata romaneasca in 199

1992 este anul cand strategia ARD (Asociatia Romana pentru Dezoltare) a fost completa si ARD si-a inceput actiunea promotionala, pentru prima data organizata atat in Romania cat si in strainatate.

Investitiile directe au fost incurajate de cateva politici economice ca de exemplu: unificarea ratei de schimb, regularizarea pietei valutelor, inlaturarea subventiilor si programarea inlaturarii celorlalte, retragerea unor constrangeri pentru comertul international. In acel timp nu exista nici un progres in schimbarea valorii negative a dobanzii. Romania era de asemenea, confruntata cu probleme de imagine negativa in strainatate care in multe cazuri distorsiona adevarul. Ca o economie confruntata cu o multime de dezechilibre macroeconomice cauzate in special de dobanda negativa si de rata de schimb artificiala, investitiile directe au ramas la nivele scazute cu toate ca masuri au fost luate pentru a facilita cresterea acestora. Perceptia investitiilor asupra economiei a fost aceea a unor reforme incerte si a unor nesigurante privind stabilizarea si cresterea. Si cercul vicios continua: imaginea proasta si asteptarile economice insemnau ca investitiile directe nu pot sa se mai realizeze; nivelul scazut al investitiilor directe a afectat cresterea economica si a incetinit reformele. Cresterea este strans legata de tranzactii profitabile dar in primul rand toti investitorii sunt preocupati sa evite orice incertitudine, fiind destul de sensibili la informatii certe despre mediul economic prezent si viitor.

O alta problema importanta este atitudinea autoritatilor privind investitiile. Investitiile venind din strainatate cauta bunavointa si tratament profesional la standarde vestice. O buna perceptie a acestora duce la concluzia ca tara este stabila politic. In ceea ce priveste legile, investitorii cauta o singura, usor de inteles, neechivoca lege care sa nu faca discriminari intre locali si straini.

In ceea ce priveste macroeconomia, investitorii straini sunt interesati sa opereze intr-un mediu economic deschis, fara nici o restrictie, intr-un mediu unde inflatia este scazuta sau cel putin sub control, cu o piata libera in schimbul international fara restrictii la obtinerea profitului, in comertul international asupra investitiilor straine sau asupra repatrierii capitalului. La nivel microeconomic investitorii sunt interesati cum sa angajeze personal calificat, sunt preocupati de nivelurile existente ale productivitatii si de costurile muncii, de politicile unionale, de costurile locale ale transportului, energiei, chiriilor, de disponibilitatea si costurile materiilor prime, de conditiile infrastructurii, in special telecomunicatii si de asemenea cauta sa lucreze intr-un mediu nebirocratic.

Presupunand ca toate aceste conditii sunt indeplinite este necesar ca tara gazda sa ofere informatii prin documentare si parteneri de dialog pentru a asigura asa numita transparenta. Accesul la informatii este o problema importanta in atragerea investitiilor directe. Chiar si atunci cand informatia este buna, daca ea nu este furnizata ramane inutila. Romania inca furnizeaza o cantitate saraca de informatii potentialilor investitori straini

Obstacolele majore pentru cresterea rapida a investitiilor directe au fost:

a)      Slabiciunea sistemului financiar si bancar (39 %)

b)      Birocratia (18 %)

c)      Cadrul legal incomplet, ambiguu si instabil (15 %)

d)      Ramasitele vechii mentalitati (10 %)

Investitorii straini au facut, de asemenea, sugestii cu privire la aceste probleme pentru a sporii investitiile directe in viitor. Aceste sugestii se refereau la:

a)      Imbunatatirea sistemului financiar si bancar (31 %)

b)      Imbunatatirea legislatiei (26 %)

c)      Eradicarea birocratiei (15 %)

d)      Asigurarea stabilitatii politice (11 %)

e)      Accelerarea implementarii reformei (9 %)

1.Factori administrativi

Atitudinea necorespunzatoare a functionarilor pare sa fie principala grije a investitorilor straini. Ea consta in atitudinea necooperanta ca si abuzul procedural al unor angajati si agentiilor si institutiilor guvernamentale. Au fost o multime de cazuri in care functionarii au fost nepoliticosi, incorecti in aplicarea legii generand frustrare si iritatie in comunitatea investitorilor straini.

Slabiciunea sistemului fiscal.

Sistemul fiscal este controversat. Exista o multime de taxe si tarife ca: tarifele vamale si T.V.A. care pot fi interpretate in diferite moduri. Exista o intelegere gresita si o interpretare gresita in ceea ce priveste sectorul economic in care o afacere ar trebui sa fie plasata fiindca fiecare sector isi are propriile scutiri de taxe. Impozitul pe salariu in legislatia romana nu este indeajuns de clar, referitor la sursa, venitul si valoarea venitului care ar trebui sa fie taxat in Romania. Veniturile si salariile sunt descurajant de suprataxate. Exista o limita legala descurajanta pentru publicitate si promovare considerata prea scazuta pentru investitorii straini.

3. Probleme macroeconomice.

Prima dintre ele este a unui sistem de clearing vazut ca o metoda de plata moderna si sofisticata care duce la:

amanari in platile bancare intre contractanti pana la 2 saptamani. Luand in considerare rata mare a inflatiei in Romania in ultimii 5 ani, se impune o taxare a inflatiei asupra creditorilor.

un nivel insuficient al masei monetare pentru tranzactiile necesare agentilor economici.

A doua problema este creata de dobanzi. Valoare nominala mare si valoare reala negativa duc la mari fluctuatii.

In al III-lea rand sunt diferentieri privind accesul la moneda straina.

Flexibilitatea pietelor de schimb este privita ca si cum ar fi fost rezolvata desi inca mai exista dezbateri asupra extinderii lor.

In al IV-lea rand este inflatia. O multime de agenti economici invocand facturi mai mari datorita ratei inflatiei in moment nepotrivit si intr-o maniera nepotrivita afectandu-le astfel profitul. Un raport recent publicat de serviciul strategic in iunie 1994, furnizeaza mai multe informatii spunand de ce Romania are o imagine slaba in comunitatea investitorilor straini:

arata ca agentia romana pentru dezvoltare (ARD) nu a aplicat propria ei strategie investitorilor straini nu sunt multumiti de echitatea serviciilor pe care le ofera. Comisia comunitatii europene a inceput si apoi a stopat finantarea unui program FARE pentru imbunatatirea calitatii serviciilor ARD.

ARD, care a fost initial programata sa lucreze ca o agentie de prima importanta, nu mai este conceputa in acelasi mod de investitorii straini. Imaginea generala este ca ARD nu are nici o putere sa-si puna in practica strategia de atragere a investitorilor straini in Romania si ca ea si-a pierdut personalul cel mai calificat, iar puterea i-a fost erodata. Nu i-a fost furnizata suficienta informatie si inadecvata participare cu ministerele cand o noua investitie trebuie facuta. Investitorul strain trebuie sa-si faca programari si sa mearga ei insisi la toate ministerele pentru obtinerea aprobarilor, un lucru ce consuma timpul ca rezultat al birocratiei.

Investitorii ar prefera ca mult mai multe probleme specifice sa fie rezolvate de A.R.D. printr-o coordonare a tuturor problemelor privitoare la ministere.

Informatia si serviciile furnizate investitorilor straini sunt dispersate acum intre alte institutii ca F.P.S., cele 5 fonduri ale proprietatii private si banci. F.P.S. si F.P.P. au preluat pentru ele insele unele dintre functiile A.R.D. facand astfel procedurile de inregistrare mult mai complicate

Putem sa tragem concluzia ca sunt patru categorii importante de factori care afecteaza negativ imbunatatirile cantitatii investitiilor directe:

a).rigiditatea cadrului institutional.

Majoritatea cadrului institutional este preocupat cu aprobarea si apoi promovarea a noi proiecte de investitii directe. Aparitia noilor institutii care nu intotdeauna erau corelate cu cele existente a dus la difuzarea responsabilitatilor. Intreprinderile nu mai au competenta de a lua propriile lor decizii, competenta si decizia fiind transmise F.P.S.-ului. Tocmai de aceea semnarea unui contract ia ani buni. F.P.S. este perceput de investitorii straini ca fiind neactiv si necooperant la propunerile lor.

b)obstacolele din partea unui sector al proprietatii private.

Ponderea sectorului privat in P.I.B.-ul romanesc in 1994 a fost de 35%. Sectorul privat a fost cuprins de intreprinderile mici si mijlocii in special in agricultura si servicii. Aici lucrul a comutat mari cantitati de capital datorita distorsionarii pietei, conexiunilor privilegiate, datorita lipsei transparentei economice.

c).slabiciunea sistemului financiar si bancar

In ciuda progresului in acest domeniu, sunt inca multe lucruri de facut. Necesitatea pentru clearingul rapid si procedurile de plata a fost deja mentionata. Nu exista inca o bursa reala si o piata a bondurilor. Existenta lor va mari goana posibililor investitori cu portofoliu, dezvoltarea pietei de capital si cresterea numarului de actionari care pot sa intermedieze intre investitorii straini si autoritatile romane (bancile de investitori), sunt doua dintre principalele probleme care trebuie sa fie transate pentru atragerea investitorilor straini.

d)baza legislativa instabila.

Exista frecvente schimbari in legislatie si uneori legile sunt sanctionate intr-un mod impredictibil. Legile cunoscute sunt modificate de amendamente si ordonante care contrazic alte legi deja existente. Ca urmare exista frecvente schimbari in structurile institutionale guvernamentale de exemplu A.R.D. a fost organizata in 1992 sub o structura moderna, iar decizia guvernamentala 267/95 a plasat-o intr-o formula ministeriala invechita transformand-o dintr-o institutie activa moderna intr-una pasiva si birocratica.

8. Strategie romaneasca globala de crestere a intrarilor de investitii straine directe

Pentru a se dezvolta, o tara trebuie sa investeasca in echipament, in drumuri, in capitalul uman (aptitudini). Dar nu totul se rezuma la a investi. Trebuie sa ne intrebam in ce conditii va fi investitia adecvata, in ce cantitate? Raspunsul este : in conditiile care ofera investitorului (fie local sau strain) un beneficiu adecvat. Cheia dezvoltarii este oferirea producatorilor si consumatorilor a libertatii economice de a infrunta si a raspunde la stimulente. Stabilirea acestor conditii, specifice fiecarei tari, este scopul politicilor economice libere: asigurarea drepturilor de proprietate, intarirea contractelor, asigurarea unui regim de schimb liberal, diminuarea taxelor si a cheltuielilor publice si acceptarea investitiilor straine.

Este de la sine inteles ca investitiile straine directe vor fi orientate spre piete deja largi si suficient e dezvoltate, care sunt prospere, in extindere si diversificate, fara taxe, liberale si eficiente, accesibile, bine stabilite si cosmopolitane. Capitolul anterior ne ofera o perspectiva asupra cauzelor care inca inhiba intrarile mari de investitii straine directe catre Romania.

O strategie potrivita a Romaniei trebuie sa inceapa cu toate aceste tipuri diferite de strategii. Apoi este necesar sa schimbam mediul economic si socio-politic romanesc, pentru a deveni atractiv, acordand atatea oportunitati cate sunt posibile tuturor investitorilor, inclusiv companiilor multinationale. Mai sunt inca multe de facut in Romania pentru a schimba mediul economic astfel incat sa aduca redresarea economica si o crestere sustinuta in Romania.

Construirea unor institutii puternice de promovare a economiei de piata in Romania prin restructurarea celor vechi:

Ministerul Economiei ar trebui sa fie managerul statului. Ar trebui sa coordoneze Fondul Proprietatii de Stat, Agentia de Restructurare Economica, Agentia Nationala pentru Privatizare si Sindicatul de Conducere a Companiilor Autonome. Ministerul Economiei trebuie sa intretina relatii stranse cu cele doua agentii nationale: Agentia Nationala pentru Previziune si Comisia Nationala pentru Statistica.

Ministerul Comertului si Industriei trebuie sa urmeze politicile de comert si industrie ale guvernului Romaniei si sa coordoneze Agentia Nationala pentru Dezvoltare si Centru National de Comert Exterior, ambele fiind implicate in promovari specifice.

Ministerele Agriculturii, Mediului, Transportului si Telecomunicatiilor trebuie sa urmeze politicile lor sectoriale ai nu trebuie sa mai intervina in probleme manageriale si administrative.

Este necesara o reorganizare a tuturor institutiilor care lucreaza cu control financiar, punerea lor in domenii de control neparalele si indepartarea posibilitatii lor de interpretare a provizioanelor legale la discretia lor. Aceste reguli trebuie ajustate in concordanta cu Directivele de Control Financiar ale C.E. Nu este deloc nevoie de interpretari proprii ale legilor, de supracontroale. Este, totusi, o mare nevoie de controale impuse intr-o maniera potrivita si profesionala si de proceduri conform legii.

Institutiile specifice ale economiei de piata trebuiesc incurajate si dezvoltate, cum ar fi pietele e bunuri, munca si capitaluri, bursele, anumite institutii financiare specifice, etc. Toate acestea trebuie sa fie in concordanta cu legile specifice ale U.E. cu privire la concurenta, bancruta, proprietatea intelectuala, asistenta sociala, etc.

Transformarea tuturor procedurilor birocratice complicate pentru initializarea si negocierea afacerilor cu investitorii straini:

Decizia trebuie luata de preferinta in una sau cel putin un numar restrans de institutii si acestea trebuie sa fie hotarate odata pentru totdeauna.

F.P.S. ar trebui sa preia doar rolul de a vinde actiuni si sa nu se implice in alte lucruri cum ar fi contactarea partenerilor, licentierea, inchirierea s.a.

Ministerele are trebui sa acorde consultanta profesionala ori de cate ori este nevoie intr-o maniera folositoare, urmand politicile sectoriale si incetand sa administreze proprietatea de stat. S-ar obtine o rentabilitate economica din trecerea lor de la o evaluare pur tehnica spre cresterea initiativei de a incheia mai multe afaceri bune.

Este de asemenea necesara oprirea "difuziei" de date si crearea unui acces mai larg la informatii pentru toti potentialii parteneri. Datele ar trebui oferite intr-o maniera standard profesionala, facandu-le mai usor accesibile pentru oricine. Privatizarea prin vanzarea de actiuni ar trebui facuta cu mai multa transparenta.

Proiectele trebuie sa fie bine pregatite si promovate deoarece tipul metodelor folosite este foarte important pentru o privatizare de succes.

Timpul necesar pentru obtinerea aprobarii (care in multe cazuri este de 1-2 ani ) trebuie scurtat in concordanta cu standardele internationale. A.R.D. ar trebui sa creasca promovarea si sa nu mai analizeze toate categoriile de proiecte, concentrandu-se doar asupra celor accentuate de catre guvern.

Sunt necesare cateva schimbari in provizioane, cum ar fi transmiterea inregistrarii contractelor de parteneriat catre Curtile care au competenta teritoriala in aria in care este localizat sediul parteneriatului (Legea societatilor nr. 31/1990). Aceasta transmitere este necesara deoarece procedura de inregistrare a societatilor presupune ca intreprinzatorii sa ceara si inregistrarea la O.R.C. judetean, cu inregistrarea bazata doar pe ordin judecatoresc, sau, functie de caz, a curtii superioare (Legea Registrului Comertului 26/1990). Ar fi mai bine daca judecatorii si notarii ar urma aceleasi reguli privind schitarea si implementarea contractelor de parteneriat. Va fi necesara cresterea numarului notariatelor, care sa lucreze intr-o maniera mai moderna, occidentala.

Investitorii straini ar fi probabil interesati in achizitionarea de actiuni in societatile de stat autonome (inca excluse de la privatizare) si in proiectele privind imbunatatirea infrastructurii care este o problema vitala in atragerea investitii straine directe in Romania.

Este necesara inlaturarea oricarei discriminari dintre investitorii romani si straini cum ar fi tarifele diferite de transport intern sau conditiile de comert exterior.

Ajustarile sectoriale urgente, mutarea produselor nefolosite, restructurarea ramurilor care produc pierderi, introducerea noilor tehnologii acolo unde este posibil, reproiectarea vechilor produse conform cu cerintele si nevoile pietei, introducerea metodelor moderne de management, utilizarea mai eficienta a resurselor si facilitatii de imprumut moderne au fost orientate spre cresterea productivitatii. Nici o astfel de decizie nu a fost luata in capacitatile industriale productive imense, rafinarea petrolului, etc, si aceste non-actiuni nu incurajeaza societatile multinationale care opereaza in mediile mentionate anterior.

In ciuda mediului economic dificil, a comportamentului imprevizibil a unor societati care actioneaza in acest mediu specific, sunt totusi unele asteptari incurajatoare privind dezvoltarea economica viitoare a Romaniei.

Ratele de crestere G.D.P. prevazute ale Bancii Mondiale sunt stabilite la 4,0 % in 1996 si o medie de 2,8 % de crestere anuala pentru perioada 1997-2000. Cifrele G.D.P. prevazute ale Link sunt si mai optimiste, estimate la 4,3 si 2,9 % respectiv. Institutul Roman de Previziune din Bucuresti a estimat o rata de crestere G.D.P. pentru Romania de 5,7 % pentru 1996-2000.

Viitorul economiei romanesti va depinde de cat de adecvate sunt politicile economice, incepand de acum, in continuarea reformei economice consistente si in redarea unui sentiment de incredere in politicile economice printre societati si populatie. Este nevoie de asemenea de coerenta, predictibilitate si transparenta in viitoarele politici economice.

Cel mai important lucru este continuarea rapida si eficienta a reformelor economice, cele mai multe in privatizare, cu tot impactul lor asupra comportamentului societatii. Problema majora in privatizare este cine va detine o firma privata. Pot fi insideri si outsideri. Cu usurinta ne putem astepta la rezultate superioare in restructurare si productivitate din partea firmelor straine stiind ca insiderii nu sunt capabili sa ia decizii. In astfel de cazuri este putin probabil ca noii proprietari sa faca parte din vechea ordine, in special daca sunt straini si probabil vor avea un acces mai restrans la subventii.

Este de asemenea nevoie de stabilizare macroeconomica, pentru dezvoltarea infrastructurii fizice si comerciale si pentru adaptarea politicilor si programelor sociale potrivite.

Crearea unei infrastructuri comerciale moderne, sistemele bancare, contabil si de asigurari este de asemenea esentiala. Privatizarea unor banci comerciale de stat poate fi o cale catre crearea unui sistem bancar competitiv in Romania.

Probabil va fi necesara largirea numarului initial de produse de interes national care sa mearga spre privatizare, fie ele nationale sau straine. Mai exact anumite societati autonome inca de stat trebuie sa fie privatizate. Procedura de privatizare trebuie facuta astfel incat sa ofere aceleasi oportunitati tuturor investitorilor in cumpararea de actiuni si obtinerea de informatii. Si probabil uneori procedurile de privatizare specifice trebuiesc folosite astfel incat sa se potriveasca fiecarui caz. Bursa, fondurile mutuale si de investitii, etc. trebuie sa fie implicate in procesul de privatizare ca si bancile si societatile de consultanta si management. O piata secundara a bunurilor de interes national trebuie stabilita pentru a opera cu bunurile care au ramas neacoperite pe piata principala. Si o privatizare secundara trebuie facuta pentru a se ocupa cu vanzarea catre persoane private a actiunilor majoritare ale statului.

Crearea unei piete de valori de valori reala cu toate implicatiile ei, reguli adecvate si institutii si stimulente oferite prin diverse banci de investitii, fonduri, societati, ,etc. este in opinia mea esentiala pe termen lung.

Este de asemenea necesara fixarea salariilor si a primelor in functie de productivitatea muncii. Bineinteles ca este nevoie de o economie de piata sociala in Romania, cu cheltuieli de asistenta sociala, dar resursele pentru aceste cheltuieli nu ar trebui cautate in masuri cum ar fi restrictionare importurilor si/sau exporturilor, controlul pietelor, subventii si altele, decat in cresterea productivitatii si a dezvoltarii, politici sociale orientate pentru diferite categorii privilegiate si in incurajarea programelor de asistenta sociala privata, cum ar fi fondurile de pensionare, fonduri mutuale si de investitii etc.

Exista preocupari privind politicile potrivite sa fie aplicate pentru a spori economisirea interna si pentru a atrage investitorii straini, acestea fiind doua puncte cheie in cresterea ratei de dezvoltare G.D.P. a Romaniei.

Politica fiscala trebuie sa aiba drept scop reducerea taxelor (atat asupra profitului cat si asupra salariilor) si sa reduca sarcina datoriei publice prin sporirea numarului de platitori. Este o mare nevoie de a solutiona economia subterana inca neimpozitata, cu o contributie considerabila la G.D.P. Trebuie introdus un sens al eticii impozitelor pentru toti platitorii, fie ei publici sau privati. Nivelul tarifelor trebuie de asemenea diminuat, promovand un regim al schimburilor externe in general liber si chiar desfiintat in cazul schimburilor cu Uniunea Europeana. Pentru a evita distorsiunile, evaziunea, presiunile si coruptia este necesar sa abolim toate felurile de libertati tarifare si fiscale, oricum ar fi ele numite.

Cheltuielile guvernamentale trebuie sa fie diminuate, reducand subventiile in productie in regiile autonome, in special in sectorul minier si al transporturilor. Pentru a elimina distorsiunile economice este necesar sa continuam inlaturarea tuturor preturilor controlate de stat. Este la fel de necesara incurajarea concurentei prin implementarea unor legi specifice in acest domeniu.

Politica monetara trebuie sa sporeasca stabilitatea monedei nationale in raport cu o moneda straina; Valuta trebuie sa creasca in raport cu rata de crestere a G.D.P.; Reguli nediscriminatorii clare trebuie sa fie folosite, evitand imprumuturile bugetare preferentiale si subventiile. Disciplina financiara si restructurarea microeconomica trebuiesc amandoua orientate spre suprimarea imensei datorii inter - societati si/sau credite neperformante.

Politica ratei de schimb trebuie sa tinteasca spre convertibilitatea totala a leului romanesc prin promovarea unei piete libere a ratei de schimb.

Politica industriala in Romania implica schimbari structurale a caror scop final ar trebui sa fie succesul pe piata industriala internationala si integrarea cu succes in piata Comunitatii Europene. Datorita stadiului in care se afla reforma economica si transformarile din Romania, statul trebuie sa dezvolte o noua politica industriala pana in momentul in care pietele functioneaza complet. Probabil ca optiunea corecta privind politica industriala este aplicarea unei politici active dar traditionale asupra resurselor directe (prin instrumente specifice) in anumite sectoare economice si societati. Presupunand ca aceste sectoare si companii au fost selectate, mai sunt cel putin doua impedimente.

Intai, este o lipsa de resurse financiare in Romania; si in al doilea rand, lipsa resurselor va duce la presiuni din partea diferitelor grupuri interesate din economie si toate acestea vor aparea cat timp resurselor sunt administrate de institutii slabe si fragile. O politica industriala neutra indreptata catre cresterea concurentei industriale nu este potrivita in Romania din urmatoarele motive: intai, lipsa resurselor financiare si decapitalizarea companiilor industriale care a aparut in timpul tranzitiei datorita politicii fiscale gresite si stocurilor de bunuri nevandute; si in al doilea rand exista cateva unitati productive gigant care implica distorsiuni microeconomice. Acesta este cazul unor astfel de industrii cum sunt: rafinariile, fertilizatorii, metalurgia, constructia de masini, etc. Restructurarea lor reusita sau nu duce la probleme cu o dimensiune sociala.

Este necesar sa aplicam o restructurare selectiva in sectoarele supra - productive, cum este industria chimica, metalurgia si constructia de masini. Recapitalizarea, consultanta si asistenta manageriala, garantiile guvernamentale, trebuiesc orientate inspre acele companii cu cele mai bune sanse de patrundere pe pietele internationale. Dupa cativa ani, presupunand ca politica industriala activa si-a atins scopul de creare a industriilor competitive, va fi necesara impunerea unei combinatii de politici industriale active si neutre.

Partea activa este impusa de procesul de tranzitie si de realitatile economico - sociale romanesti (companii slab capitalizate, management invechit si echipament uzat, capacitate de productie excesiva, personal excesiv, etc., pe langa care capacitatile pietei sunt inca slabe si raspunsul societatilor la acestea este mult prea nesigur). Cateva sectoare industriale pot fi sprijinite prin constituirea de aliante strategice cu societati multinationale si prin investitiilor straine directe in Romania. Si investitiile locale ar trebui incurajate, in special prin promovarea produselor cu o valoare adaugata mare, cu un impact pozitiv asupra cresterii G.D.P.

Politica comerciala trebuie sa urmeze acelasi drum cu politica industriala: promovarea produselor romanesti pe piata internationala (prin furnizarea informatiilor despre pietele internationale) si a concurentei in economie (promovarea intereselor consumatorilor). Este necesar sa adoptam un regim de schimb mai liber cu ajustari pentru a-l apropria de standardele G.A.T.T. si Uniunea Europeana in cazul tuturor barierelor tarifare si non - tarifare. Protectia comerciala a unor bunuri trebuie aplicata strict in concordanta cu Acordul de Asociere al Romaniei la Uniunea Europeana.

Guvernul trebuie sa se implice in construirea unei infrastructuri fizice moderne, de asemenea. Imbunatatirea starii actuale a infrastructurii fizice este vitala. Conditia ei precara confera Romaniei un dezavantaj competitiv fata de celelalte membre al C.E.E. (sporit de asemenea de dezavantajul competitiv dat de distantarea fata de pietele occidentale). In Romania au fost facute deja planuri de imbunatatire a infrastructurii. Romania trebuie sa foloseasca atat fonduri interne cat si externe (in special de la institutii internationale, dar si de la fonduri private, folosind stimulente adecvate) pentru a imbunatatii conditia infrastructurii.

O alta problema inca noua in tranzitie este politica regionala, care trebuie sa atraga investitii si investitii straine directe in anumite regiuni ale tarii. Aici trebuie implementate politici fiscale adecvate (scutiri de taxe si impozite, etc.) cat si politici monetare si administrative. Reforma administrativa, inteleasa ca cea mai eficienta si simpla metoda de impementare a deciziilor economice adecvate, poate fi considerata drept punctul cheie pentru o tranzitie de succes. Probabil ca Romania trebuie sa adopte un stil occidental eficient de administrare adaptat la traditiile romanesti. Din punct de vedere dimensional aparatul administrativ trebuie sa corespunda noului rol jucat de stat in economie.

Strategia specifica a fost deja aprobata de Parlamentul Romaniei sub titlul "Strategia Reformei Economice si Sociale". Conform acestei strategii, A.R.D. are rolul principal in promovarea si cresterea investitiilor straine directe in Romania. Procesul de promovare are drept scop incurajarea proiectelor de investitii straine directe in anumite sectoare economice prestabilite, regiuni si intrepreinderi din Romania, ca si promovarea generala a reputatiei Romaniei in comunitatea economica internationala.

Promovarea generala a Romaniei consta in prezentarea realitatilor din tara, in special prin literatura de specialitate, organizarea de seminarii, conferinte, etc. Strategia de crestere a investitiilor straine directe in domeniul particular al economiei romanesti (promovare directionata) tinde sa balanseze schimbul extern si sa furnizeze produse vitale.

Acesti ultimi cinci ani ai tranzitiei arata ca indeplinirea cerintelor economiei romanesti prin promovarea directionata poate fi realizata doar prin acordarea unei atentii deosebite in fiecare stadiu de realizare a proiectului. Atentia trebuie acordata atat de institutiile romanesti cat si de cele multi nationale.

Nevoia unei promovari directionate deriva din starea actuala a mediului economic romanesc si din faptul ca Romania nu este inca recunoscuta in lumea afacerilor. Promovarea directionata trebuie:

a.sa promoveze avantajele competitive ale Romaniei fata de alte tari;

b.sa foloseasca tehnici active de promovare pentru a atrage acele societati multinationale si acele proiecte economice de care Romania are nevoie.

In atingerea acestui scop, se presupune ca s-a efectuat deja munca de teren in identificarea si selectarea:

a.acelor sectoare ale economiei spre care ar trebui orientate investitiile straine directe;

b.acelor societati multinationale care vor indeplini cel mai profitabil proiectele in sectoarele alese.

Dupa aceasta este necesara lansarea unui program complet de astragere a societatilor multinationale in proiectele facute. Promovarea trebuie sa fie parte a unei strategii largi, generale. Strategia generala trebuie sa pregateasca drumul pentru promovarea directionata. Strategia generala trebuie sa contina un program pentru:

a.imbunatatirea reputatiei Romaniei in mediul economic international;

b.evidentierea diferentelor dintre Romania si alte tari membre C.E.E.;

c.atragerea atentiei investitorilor straini catre Romania;a

d.promovarea potentialului economic si investitional al Romaniei;

e.publicarea de noi informatii despre Romania in presa economica internationala si in lumea afacerilor.

In crearea strategiei directionale, trebuie stabilite anumite prioritati economice cum ar fi dezvoltarea urmatoarelor sectoare:

a.industriilor producatoare pentru export (de preferinta produse cu o valoare adaugata mare);

b.sectoarele cu un impact mare in crearea de locuri de munca;

c.sectoarele cele mai influente in economie;

d.sectoarele cu cea mai mare nevoie de investitii straine directe;

e.acelor investitii care ar putea fi finantate de Banca Mondiala, B.E.R.D. si alte institutii internationale.

O astfel de strategie trebuie sprijinita de guvern si trebuie implementata de o institutie guvernamentala de tip international, specializata si puternica, cum este A.R.D. Aceasta institutie trebuie sa fie mai mult sau mai putin autonoma, dar trebuie sa actioneze sub supravegherea guvernului sau a Ministerului Comertului si Industriei. Politica directionala trebuie sa fie alcatuita din diferite proiecte specializate. Proiectele trebuie sa fie legale in scopul obtinerii celei mai bune utilizari a avantajelor competitive ale Romaniei.

A.R.D. trebuie sa fie dinamica, nebirocrata, trebuie sa lanseze initiative si sa promoveze agresiv proiectele bune (acelea cu un impact major asupra economiei Romaniei) catre societatile multinationale, si terbuie sa fie eficienta. Pentru a atinge aceste obiective, A.R.D. trebuie sa actioneze pe baza provizioanelor legale potrivite si cele mai potrivite stimulente trebuie furnizate de personalul ei care a fost anterior selectat si testat. Trebuie sa furnizeze o categorie intreaga de servicii specifice catre investitorii straini, inclusiv contractele si aprobarile din partea ministerelor, contracte cu agentii de inchiriere, (birouri, case, terenuri). A.R.D. trebuie aprovizionata cu resurse financiare mai mari din partea guvernului.

Datele necesare pentru proiectele de investitii straine directe specifice trebuie sa fie mai repede disponibile si mai usor accesibile de la B.N.R. si C.N.S. B.N.R. trebuie sa furnizeze informatii asupra intrarilor capitale de investitii straine directe in economie, iar C.N.S. dimensiunile lor si a impactului asupra economiei romanesti. Sistemul de inregistrare trebuie imbunatatit ca sa permita comparatia clara cu alte tari, in special din C.E.E.

A.R.D. trebuie sa trateze adecvat datele profesionale asupra investitiilor straine directe care sunt necesare pentru orice decizie de investitie sau analiza economica. A.R.D. trebuie sa faca analize empirice, estimari, verificari asupra opiniilor investitorilor, a pozitiei lor, etc. Rezultatul fiecarei analize poate fi atunci folosit pentru a promova proiecte adecvate. A.R.D. trebuie sa-si creeze propria baza de date.

A.R.D. trebuie de asemenea sa promoveze orgasnizarea de seminarii si conferinte asupra investitiilor straine directe in Romania. Este necesar sa se instaleze un tip european de conducere si management in A.R.D. si sa se inregistreze pe calculator toate intalnirile personalului si conferintele cu investitorii straini. Ar fi necesar sa se stabileasca criteriile de eficienta, cum este atingerea unor intrari anuale de investitii straine directe de aporximativ 1 miliard $.

Personalul A.R.D., dupa un proces de selectionae strict, trebuie pregatit in strainatate pentru a obtine "spiritul" specific si "cultura afacerilor" pentru o astfel de institutie. Personalul calificat este pregatit acum doar de A.R.D. Pe viitor aceste pregatiri trebuie facute de departamentele economice ale universitatilor. In mod curent, o parte din personalul specializat al A.R.D. este absorbit in filialele societatilor multinationale di Romania A.R.D. trebuie sa fie bine echipata si organizata din punct de vedere tehnic conform principiilor institutiilor private. Investitorii straini trebuie sa fie convinsi ca A.R.D. este o institutie stabila si independenta de diverse partide care ar putea fi la putere si de diverse grupuri de interese in economia romaneasca, si ca A.R.D. are destula putere si responsabilitate pentru a actiona cu succes.

9. Industrii si ramuri romanesti de posibil interes pentru investitorii straini

Romania ofera o forta de munca comparativ ieftina si materii prime in urmatoarele industrii si sectoare:

A.     Industrie

industria energetica; statiile energetice necesita echipament modern in urmatoarele zone geografice: Comanesti, Ovidiu-Constanta, Doicesti-Dambovita, Paroseni, Oradea, etc., pentru a creste productivitatea si a reduce consumul;

metalurgia neferoasa necesita deasemenea echipament modern pentru a spori coeficientul de extractie pentru metale ca aurul, argintul, arama, zincul, etc., de la baze mineraliere sarace (Bucuresti, Zlatna, Copsa Mica, Baia Mare, Moldova Noua);

inginerie mecanica, in special instrumente de masurare a apei si a noxelor (Bucuresti, Barlad, Pascani).

Productia de: aluminiu; aeroplane; apa dura; echipament de forari terestre si maritime; echipament electronic; industrie alimentara: fabrici de lapte, sucuri de fructe, vegetale, etc.

industrie textila care prelucreaza produse indigene ca lana, canepa,in, etc. (tinand cont de preturile scazute ale acestora).

B.     Agricultura

industria de productie a utilajelor agricole: tractoare, masini agricole, utilaje si echipamente, fertilizatori, sisteme de irigatii, insecticide, etc.

statii agricole generale pentru service-ul si reparatia masinilor, furnizarea de fertilizatori, asigurarea productiei plantelor;

dezvoltarea micro-industriala in zonele rurale cum ar fi mulgatoriile, brutariile, etc.

depozite moderne pentru stocarea si procesarea primarsa cerealelor;

dezvoltarea centrelor informationale pentru asigurarea informatiilor asupra exporturilor si a informatiilor pentru piata interna si cercetarile locale asupra pietei agricole si a preturilor.

Investitiile in productia agricola, mai exact introducerea de utilaj modern, know-how, cresterea buna de seminte si a animalelor. In ceea ce priveste politica agricola a U.E., trebuie mentionata aici necesitatea schimbarii ei in acord cu noile limite ale U.E. O noua politica agricola a U.E. trebuie sa ia in considerare cat mai mult posibil avantajele comparative si specializarea anumitor tari intr-o viitoare redistribuire a productiei agricole. Un viitor eficient al politicii agricole a U.E. va consta in gasirea de noi piete pentru toate produsele agricole ale tarilor membre U.E.

Transporturile si Telecomunicatiile ar trebui partial privatizate.

C.     Infrastructura:

autostrazi construite de investitori straini ti platite de guvernul roman;

dezvoltarea infrastructurii in zonele rurale: sistemul rutier si de telecomunicatii.

D.     Mediul:

investitii in echipament de protectie a mediului;

investitii in epurarea apelor poluate.

Parcuri nationale si conservarea internationala (ex. Delta Dunrii care este sub protectia UNESCO)

Prospectari geologice

E.      Educatia (universitati private, etc.)

10.Statistici ISD

Evolutia investitiilor straine directe atrase de Romania, perioada 2003-2008 Milioane EURO

 Sursa: Banca Nationala a Romaniei, Balanta de plati

Investitiile straine directe atrase de Romania in anul 2009 Milioane EURO

Sursa: Banca Nationala a Romaniei, Balanta de plati 

Valoarea capitalului subscris de societatile comerciale cu participare straina in anul 2009
milioane EURO

Sursa: Oficiul Registrului Comertului - Sinteza Statistica Nr. 133

Numarul companiilor cu participare straina la capital nou inregistrate in Romania in anul 2009

Sursa: Oficiul Registrului Comertului- Sinteza Statistica Nr. 133

Banca Nationala a Romaniei si Institutul National de Statistica realizeaza o cercetare statistica anuala in vederea determinarii fluxului investitional real in economie.

Cercetarea statistica ofera datele necesare pentru determinarea valorii reale a ISD si analiza acestora pe domenii de activitate, regiune de dezvoltare si tara de origine a capitalului