Evaziunea fiscala sl repercusiunea impozitelor

EVAZIUNEA FISCALA Sl REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR

1. Caracterizarea si formele evaziunii fiscale

Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai sau mai mici din materia impozabila. Ca fenomen, evaziunea fiscala se intalneste deopotriva atat pe plan national, cat si international.

Intr-o definitie mai completa, evaziunea fiscala este prezentata ca fiind "sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor sociale extrabugetare, de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine".

In functie de modul cum poate fi savarsita, evaziunea fiscala cunoaste doua forme de manifestare: evaziune care poate fi realizata la adapostul legii (evaziune legala) si evaziune care se realizeaza cu incalcarea legii, fiind, deci, ilicita sau frauduloasa.

Evaziunea fiscala realizata la adapostul legii permite sustragerea unei parti din materia impozabila fara ca acest lucru sa fie considerat contraventie sau infractiune. Evaziunea legala este posibila deoarece legislatia din diferite tari permite scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor venituri, parti de venituri, componente ale averii ori a anumitor acte si fapte care, in conditiile respectarii riguroase a cerintelor principiilor generalitatii si echitatii impunerii, nu ar trebui sa scape de la impozitare. Prezentam In continuare cateva exemple de evaziune fiscala la adapostul legii.

Impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice pe baza unor norme medii de venit, creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza venituri mai mari decat media, sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva.

Se intalnesc, de asemenea, situatii cand, in vederea impunerii, venitul total al sotilor sa fie impartit In mod egal intre acestia, indiferent de aportul concret al fiecaruia la realizarea lui. In acest fel se creeaza conditii pentru ca impozitul datorat statului sa fie diminuat.

Evaziunea legala poate fi evitata prin corectarea, perfectionarea si imbunatatirea continutului legilor care au facut-o posibila.

Evaziunea fiscala frauduloasa se intalneste pe o scara mult mai larga decat evaziunea licita si se infaptuieste cu incalcarea prevederilor legale, bazandu-se, deci, pe frauda si pe rea credinta. Drept urmare, acest fenomen antisocial trebuie combatut puternic, fiindca sustrage de la bugetul statului un volum important de resurse financiare care ar putea fi folosit pentru acoperirea unor cheltuieli de ordin social sau economic.

Frecvent, evaziunea fiscala frauduloasa se intalneste sub diferite forme, cum ar fi: tinerea unor registre contabile nereale; distrugerea voita a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privind livrarile de marfuri, preturile folosite, comisioanele incasate sau platite etc.; intocmirea de documente de plata fictive; modificarea nejustificata a preturilor de aprovizionare si a cheltuielilor de transport, manipulare si depozitare; practicarea unor preturi de livrare ori a unor cote de adaos comercial cu un nivel mai ridicat decat al celor afisate, declarate sau inregistrate in contabilitate; intocmirea unor declaratii vamale false la importul sau exportul de marfuri; intocmirea de declaratii de impunere false, cand cu buna stiinta nu sunt mentionate decat o parte din veniturile realizate etc.

2 Evaziunea fiscala in Romania

Faptul ca raul castiga mai usor teren decat binele este dovedit si de dimensiunile evaziunii fiscale in Romania zilelor noastre. Astfel, dupa unele aprecieri ale Curtii de Conturi, evaziunea fiscala inregistrata in anul 1997 reprezenta un volum de cel putin 24.000 miliarde de lei, iar cea din anul 1998 unul de aproximativ 40.000 de miliarde de lei. Fata de produsul intern brut, evaziunea fiscala reprezenta, in anul 1997, aproximativ 10%, in anul 1998 se mentine aproximativ la acelasi nivel, iar fata de bugetul general consolidat al statului, reprezenta aproximativ 30% in anul 1997 si circa 32% in anul 1998.

Dimensiunea deosebita a evaziunii fiscale in Romania este recunoscuta si de unii membri ai Guvernului. Astfel, " din punct de vedere economic, este in floare evaziunea fiscala. A devenit pur si simplu un fenomen de masa".

Prezentam in continuare exemple mai semnificative de manifestare a evaziunii fiscale in tara noastra.

Conform prevederilor unor acte normative fundatiile, organizatiile si asociatiile non-profit, cu caracter umanitar, social, cultural, sportiv etc. sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru unele bunuri provenite din ajutoare si donatii. Printre aceste bunuri figureaza si autovehiculele. Drept urmare, in cursul perioadei 1995.1996 au fost introduse in tara de catre numeroase asociatii si fundatii non-profit, in regim de scutire de taxe vamale, circa 13 500 autoturisme. In urma controalelor efectuate, in anul 1997, de catre organele Ministerului Finantelor la 689 de organizatii non-profit din toata tara, a rezultat ca la peste 80% din acestea au fost incalcate prevederile legale in vigoare, dupa cum urmeaza: bunurile primite sub forma de ajutoare si donatii au fost utilizate in alte scopuri decat cele prevazute in obiectul de activitate; bunurile respective nu au fost inregistrate in patrimoniu ori au fost utilizate In interes personal sau pentru obtinerea de profit. Deci, in loc ca pentru autoturismele importate sa se fi platit taxe vamale, care echivalau cu 128 miliarde de lei, s-a ajuns ca in cazul majoritatii fundatiilor constituite din persoane fizice, cati membri sunt, atatea masini primite ca donatii sa existe. Apare foarte limpede cum o lege stramb croita, creeaza conditii pentru ca evaziunea fiscala sa se practice in liniste"

Unii agenti economici practica preturi de livrare inferioare costurilor produselor livrate si, implicit, calculeaza accizele in raport de preturile respective si nu de costurile efective ale produselor, asa cum este legal. Concret, evaziunea fiscala se realiza prin: utilizarea ca baza de calcul a accizelor datorate pentru bauturile alcoolice, a preturilor de livrare negociate cu cumparatorul, preturi care se situau sub nivelul costurilor cu care au fost realizate produsele; stabilirea pretului materiei prime (porumbul), din care s-a obtinut alcoolul folosit la fabricarea bauturilor alcoolice, sub pretul pietei.

In urma unui control efectuat de Curtea de Conturi, in cadrul atributiilor sale de verificare a formarii resurselor financiare ale statului, privind calcularea, evidentierea si varsarea la bugetul de stat a accizelor pentru alcool si bauturi alcoolice, a rezultat ca 43% dintre agentii economici verificati s-au sustras de la plata accizelor. Valoarea sustragerilor, constand in accize si T.V.A., care nu au fost varsate la bugetul de stat reprezenta peste 80 miliarde de lei, la care se adauga majorarile de intarziere, in suma de aproape 40 miliarde lei.

Cele mai frecvente cazuri de sustragere a agentilor economici de la plata obligatiilor catre bugetul de stat se produc prin neinregistrarea in contabilitate a veniturilor realizate. O alta modalitate de evaziune, la care apeleaza de cele mai multe ori cetateni straini, rezidenti in Romania, este aceea a folosirii de facturi externe falsificate, in care se inscriu preturi mai mici decat cele reale. Nu lipsesc din Romania nici firmele fantoma al caror singur scop il reprezinta inselaciunea si evaziunea fiscala.

De obicei, aceste firme sunt intemeiate in numele unor cetateni care nu au fost niciodata in Romania sau care au plecat din tara la scurt timp dupa infiintarea lor. Numai intr-o singura luna a anului 1997, politistii au descoperit si anihilat 37 astfel de firme. In numele unor astfel de firme se emit si se folosesc ordine de plata fictive prin care se sustrag sume importante cuvenite bugetului de stat sau sunt inselate de o serie de firme din alte localitati. Prin apelarea la astfel de cai de realizare a evaziunii fiscale se sustrag de la bugetul de stat zeci de miliarde de lei.

Evaziunea fiscala se intalneste si in cazul taxelor de timbru pentru activitatea notariala. Astfel, de exemplu, in cazul autentificarii actelor de instrainare a imobilelor, nu de putine ori, partile se inteleg ca pretul vanzarii inscris in actul de vanzare-cumparare autentificat sa fie inferior celui practicat in realitate, pentru ca taxa de timbru sa se calculeze la un pret mai mic.

In perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea adaugata in Romania, s-au conturat multiple forme ale evaziunii fiscale si in acest domeniu. Printre formele cele mai des intalnite pot fi mentionate:

vanzarile nedeclarate, care apar cu frecventa cea mai mare si sunt de multe ori greu de descoperit. Practic, vanzarile de bunuri sau prestarile de servicii se fac fara intocmirea documentelor corespunzatoare si, evident, fara inregistrari in contabilitate;

omiterea inregistrarii, cand agentul economic neinregistrat beneficiaza de un avantaj care nu i se cuvine, comparativ cu ceilalti comercianti concurenti, care vor solicita clientilor taxa pe valoarea adaugata;

intelegeri intre vanzatori si cumparatori de a schimba bunuri sau servicii fara plata (gen barter), cu plata redusa, fara factura sau eventual cu o factura de valoare redusa. Intr-o asemenea situatie, sigur ca va avea loc deducerea unei taxe mai mici, insa pe total circuit (este vorba de circuitul marfii de la producator la consumator), valoarea masei impozabile se va diminua si la bugetul de stat se va incasa o suma mai mica;

deducerile false, care se intalnesc frecvent si se realizeaza prin intocmirea de facturi false, prin utilizarea repetata a acelorasi facturi pentru deducere sau prin folosirea de facturi care se refera la cumparari inexistente;

erorile de inregistrare, care pot aparea la prima vedere ca inocente, au, totusi, o influenta destul de mare asupra taxei datorate, mai ales daca sunt frecvente sau daca valoarea lor este mare;

aplicarea incorecta a cotei zero sau a scutirilor, care poate conduce la diminuarea serioasa a sumelor cuvenite bugetului de stat, mai ales daca este asociata cu facturi false, fiindca altfel platitorul de T.V.A, nu are cum sa profite de aceasta practica;

cereri de rambursare nejustificate, cand se solicita rambursarea taxei aferente unor marfuri exportate sau pentru bunuri la care legea da dreptul la deducere, fara insa ca in realitate aceste operatiuni sa fi fost efectuate. O situatie mai des intalnita este aceea a solicitarii deducerii taxei pe valoarea adaugata, pentru acelasi bun exportat, de catre doi agenti economici, pe considerentul ca documentele privind bunul respectiv au circulat prin mai multe societati comerciale.

3. Combaterea si prevenirea evaziunii fiscale

In Romania, printre masurile care pot contribui la limitarea ariei evaziunii fiscale, mentionam:

unificarea legislatiei fiscale si o mai buna sistematizare si corelare a acesteia cu ansamblul cadrului legislativ din economie;

eliminarea acelor prevederi din actele normative care pot favoriza evaziunea fiscala si o mai buna corelare a facilitatilor fiscale;

in legislatia fiscala trebuie sa se regaseasca; pe langa  prevederile punitive, si cele care pot determina un comportament economic normal, care sa conduca la limitarea ariei evaziunii fiscale;

reorganizarea structurilor teritoriale ale aparatului Ministerului Finantelor, astfel incat sa se elimine paralelismele si suprapunerile din activitatea organelor de control financiar si fiscal, in ceea ce priveste supravegherea fiscala, controlul fiscal si combaterea evaziunii fiscale, si  asigurarea coordonarii unitare in profil teritorial si la nivel central a tuturor activitatilor de control;

trecerea in prim plan a controlului prin exceptie (sondaj) si pe un plan secundar a controlului permanent si excesiv;

editarea unei publicatii specializate de catre Ministerul Finantelor, care sa faciliteze interpretarea unitara a cadrului normativ privind identificarea si combaterea evaziunii fiscale;

stabilirea unui raport, care sa tinda spre optim, intre salariu si stimulente pentru cointeresarea aparatului fiscal;

implementarea unui sistem informatic care sa furnizeze datele necesare pentru identificarea, analiza si combaterea fenomenului evazionist;

instituirea unui sistem intern de pregatire permanenta a personalului din aparatul Ministerului Finantelor cu atributii in identificarea si combaterea evaziunii fiscale.

Ca o concluzie finala, se poate afirma ca fara o analiza profunda si sistematica a mecanismelor interne ale fenomenului evazionist este greu sa se puna in miscare instrumente si masuri care sa conduca la combaterea si prevenirea evaziunii fiscale.

4. Repercusiunea impozitelor

Echitatea fiscala cere ca persoana care plateste impozitul statului sa-l si suporte efectiv, in realitate, nu de putine ori lucrurile stau altfel. Atunci cand persoana care plateste impozitul il si suporta efectiv, avem de-a face cu ceea ce se numeste incidenta directa. De exemplu, muncitorul sau functionarul este platitorul si, totodata, suportatorul impozitului pe veniturile din salarii.

In unele cazuri, persoana care plateste impozitul reuseste sa recupereze, partial sau total, suma achitata statului de la alte persoane cu care intra in raporturi economice. Atunci cand persoana care plateste impozitul statului nu este una si aceeasi cu persoana care il si suporta efectiv, avem de-a face cu incidenta indirecta sau repercusiune.

Impozitele care se pot repercuta mai usor sunt cele indirecte, deoarece ele se varsa statului de catre intreprinderile industriale, prestatoare de servicii, comerciale etc., iar acestea le adauga la pretul marfii si le transfera, asupra cumparatorilor, in anumite limite, pot fi repercutata si unele impozite directe, cum sunt, de exemplu, impozitele pe venit.