FONDURILE DE INVESTITII IN OBLIGATIUNI

FONDURILE DE INVESTITII IN OBLIGATIUNI

Ritmul de crestere a randamentelor fondurilor mutuale de investitii in instrumente cu venit fix va fi mai mare decat cel al fondurilor monetare, in a doua jumatate a anului, din cauza tendintei de scadere a dobanzilor bancare, potrivit administratorilor de fonduri.

"Fondurile de obligatiuni pot aduce un randament mai bun unui investitor nou care plaseaza acum pe un orizont de investitie de cel putin sase luni, pentru ca randamentele pe aceste fonduri vor creste mai repede decat cele ale fondurilor monetare", considera Nicolae Albu, director de investitii al Erste Asset Management (EAM) Romania, lidera pietei fondurilor mutuale detinand o cota de 40% din activele totale ale fondurilor, in valoare de 1,5 miliarde lei (peste 350 milioane de euro, la 31 mai).

Tendinta de scadere a dobanzilor este deja consacrata, in viziunea analistilor. "Din estimarile noastre, randamentele (dobanzile) cu doua cifre la depozitele bancare vor fi din ce in ce mai greu de obtinut, in viitorul relativ apropiat. Acest fapt va conduce la o reorientare a investitorilor catre alte tipuri de instrumente, care, in conditii de risc cat mai scazut, sa asigure randamente superioare", spune Dan Popovici, directorul de investitii al OTP Asset Management (OTP AM), companie care, insa, nu mizeaza pe lansarea unui fond de obligatiuni, ci pe consolidarea atractivitatii fondului sau monetar si pe lansarea unor fonduri cu capital garantat.

Administratorii fondurilor de obligatiuni conteaza pe inertia randamentelor mari, conservate prin intermediul obligatiunilor care platesc o dobanda fixa, ca si a celor care platesc semestrial dobanzi in functie de media ratelor interbancare de la un moment dat anterior. "Din acest moment, fondurile care au investit preponderent in obligatiuni cu venit fix vor inregistra o rigiditate mai mare in urma dobanzilor bancare in scadere, astfel incat vor inregistra ritmuri de crestere mai mari decat fondurile monetare", explica Nicolae Albu. EAM Romania administreaza fondul BCR Obligatiuni, care avea la finele lunii mai active nete de 199 milioane de lei (48 milioane de euro), detinand a doua mare cota de piata, de 13,3%, din activele tuturor celor 53 de fonduri mutuale de pe piata. Instrumentele cu venit fix reprezinta 69% in portofoliul BCR Obligatiuni, depozitele bancare ramanand cu 23%.

BCR Obligatiuni este unul dintre cele doua fonduri de obligatiuni care deja se afla pe primele cinci pozitii in topul randamentelor tuturor fondurilor pe ultimele 12 luni, impreuna cu trei dintre cele cinci fonduri monetare. In statistica nu intra fondurile mai tinere de un an, cum sunt Raiffeisen Monetar si BT Obligatiuni, care au inregistrat randamente de 12%, respectiv 14,1% de la lansare pana in 12 iunie. Un alt fond de obligatiuni, Aviva Investors (AI) Orizont, are chiar cel mai mare randament de pe piata, de 18,1%, dar mai ales datorita plasamentului in depozite bancare. Acestea contau pentru aproape 37% din activele de 6 milioane de lei (1,6 mil. euro), 44% fiind contributia obligatiunilor.

"Am ajustat rapid managementul portofoliului, orientandu-ne spre depozite bancare in perioada cand dobanzile au fost mari si, cand piata monetara s-a stabilizat, am blocat randamentele mari prin depozite pe termene mai lungi, de pana la sase luni. De asemenea, am cumparat obligatiuni atunci cand preturile au fost atractive prin discounturi foarte bune", explica Razvan Rusu, directorul de investitii al AI Romania.

Chiar daca randamentul depozitelor bancare va fi mai mic decat cel de pana acum, acestea vor continua sa fie importante pentru administrarea fondurilor de obligatiuni, functionand ca parghie de compensare a lichiditatii scazute a obligatiunilor pe piata. Nicolae Albu nu este descurajat de apetitul mai mare pentru profituri rapide al investitorului roman mediu in fonduri. "Cine are apetit pentru randamente incasabile rapid se va indrepta in continuare spre fondurile monetare, dar vor fi tot mai multi investitorii care vor prefera randamente mai mari, chiar daca dupa plasamente pe termene ceva mai lungi. Este deja in curs de formare o cultura a termenelor mai lungi a investitorilor individuali, care vor merge alaturi de investitori institutionali de tipul companiilor de pensii, al celor de asigurari si al altora, cum ar fi universitatile sau fundatiile. Acestia din urma au resurse pentru proiecte pe termen mai lung si pe care le tin in fonduri de obligatiuni", spune directorul EAM Romania. Pana acum, "nu s-a constatat o migrare a investitorilor din fondurile monetare spre cele de obligatiuni, inclusiv din cauza nivelului redus de informare si de cunostinte in domeniu al investitorilor", completeaza Daniela Vasile, private portfolio superviser la AI Romania.

Totusi, nu toti administratorii de fonduri mutuale simt nevoia sa isi completeze oferta cu fonduri de obligatiuni. "Nu am simtit nevoia lansarii unui fond care sa se numeasca "de obligatiuni, atata vreme cat putem plasa in astfel de titluri prin fondul monetar in proportii justificate de lichiditatea obligatiunilor pe piata", spune Catalin Iancu, presedintele OTP AM.

Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management, spune ca, din cauza lipsei de lichiditate de pe piata obligatiunilor, nici nu exista pe piata fonduri "pure" de obligatiuni. "Putine emisiuni fac fata rigorilor de lichiditate cerute de fondurile de investitii.

O buna dovada este faptul ca fondurile de obligatiuni au plasamente semnificative in depozite bancare si, de asemenea, fondurile monetare au plasamente in obligatiuni, in acest din urma caz incercandu-se capitalizarea conservarii pe anumite perioade a dobanzilor mari platite de instrumentele cu venit fix. Fondurile de obligatiuni nici nu sunt, inca, bine intelese de investitorii din Romania, care doar in mica masura au apetit pe plasamente pe termen mediu, potrivite cu fondurile de obligatiuni", apreciaza Mihail Ion. Raiffeisen Asset Management este compania care administreaza al treilea fond de pe piata, nu intamplator unul de tip monetar, cu active de 193 milioane de lei (46 mil. euro la 31 mai).

Managerii societatilor de administrare a investitiilor (SAI) care nu fac parte din grupuri financiare bancare cauta solutii pentru a raspunde dominatiei bancilor pe piata. "Nu se poate concura cu o banca pe acest segment. Important este ca banii, odata intrati pe piata, prin fondurile monetare si de obligatiuni, vor ramane in piata. Au prins gustul fondurilor mutuale si va veni momentul cand o mare parte din aceste sume va migra catre randament, implicit catre fondurile de actiuni, si atunci intra si independentii in joc", spune Marius Olteanu, directorul general al SIRA, care administreaza doua fonduri de actiuni.

In schimb, administratorii independenti acuza angajatii bancilor, care, sub presiunea targeturilor de vanzare, deturneaza potentialii clienti ai SAI-urilor nebancare. "Ne confruntam chiar cu situatii in care investitorii care doresc sa investeasca in fondurile administrate de noi si se adreseaza unei banci distribuitoare sunt "redirectionati" de catre angajatii bancii spre fondurile proprii, inclusiv prin folosirea unor informatii si estimari eronate", afirma Daniela Vasile, de la AI Romania.

"Deocamdata, cresterea pietei fondurilor mutuale se datoreaza, aproape in exclusivitate, fondurilor monetare, care, intr-o abordare pragmatica, sunt, mai degraba, niste produse financiare conservatoare, si nicidecum produse financiare cu perspective de randament ridicat", spune Daniel Stifter, directorul general al EFG Eurobank Fund Management, care administreaza fondul monetar Bancpost Plus, cu o cota de piata de 3,11% din activele totale ale pietei. Grupurile bancare isi alimenteaza fondurile monetare si cu resursele clientilor de private banking. "In ultima perioada, cresterea pietei fondurilor mutuale se datoreaza, in mare masura, plasamentelor facute de clientii de retail si private banking deopotriva", estimeaza Daniel Stifter.

Reflectata in nivelul activelor, atractivitatea fondurilor monetare se situeaza inca mult peste cea a fondurilor de obligatiuni. Activele nete ale celor cinci fonduri monetare au crescut in primele cinci luni ale acestui an de 2,4 ori fata de decembrie 2008, pana la 838 milioane de lei (88 milioane de euro), sau cu 489 milioane de lei, o valoare superioara activelor nete totale inregistrate in anii 2004-2007.