INDICII BURSIERI- INDICATORI SINTETICI UTILIZATI IN ANALIZA PIETEI DE CAPITAL

INDICII BURSIERI- INDICATORI SINTETICI UTILIZATI IN ANALIZA PIETEI DE CAPITAL

1 EVOLUTIA SI CLASIFICAREA INDICILOR BURSIERI

Indicii bursieri reprezinta expresia numerica, masurata in puncte a evolutiei cursurilor celor mai reprezentative titluri de pe o piata.

Indicii bursieri reprezinta cel mai sintetic indice al unei economii in conditiile in care la bursa sunt cotate cele mai reprezentative companii ale economiei reprezentative, indicele exprimand in acelasi timp punctul de echilibru intre cerere si oferta pe piata respectiva la un moment dat.

Analiza indicilor bursieri este un mijloc de caracterizare a evolutiei economiei respective, o modalitate de determinare a potentialului unei economii si a activitatilor economice neprofitabile sau cu profituri foarte mici.

Primul indice bursier a fost indicele Dow - Jones,calculat la bursa din New York si denumit dupa numele a doi specialisti financiari: Charles Dow (fondatorul publicatiei Wall Street Journal) si Edward Jones. Indicele a aparut ca idee a lui Charles Dow care a vrut ca pentru a evidentia trendul pietei sa calculeze un curs mediu al mai multor firme care erau in numar de 11. Astfel s-a calculat un prim indice bursier in anul 1884. Treptat numarul actiunilor incluse in calculul indicelui a crescut, ajungandu-se in prezent la 30. treptat au inceput sa aparasi alti indici pe pietele internationale ca FT-SE 30 in Marea Britanie sau Nikkei in Japonia. Toti acesti indici sunt indici de prima generatie, cu capacitate de informare redusa deoarece cuprind actiuni ale unor societati ce apartin aceluiasi sector economic (de regula sectorul industrial).

Urmatorul pas in evolutia indicilor bursier a fost aparitia indicilor de generatia a doua in portofoliul carora au fost incluse actiuni ale unor societati din diferite sectoare ale economiei. Acest fapt a dus la o completare a informatiilor oferite de catre indicii de prima generatie, realizandu-se o mai buna conturare a caracterizarii economiilor nationale. Astfel, in tarile mai sus amintite au aparut indicii NYSE- pe piata New -York-ului, FT-SE 100 pe piata Londrei si TOPIX pe piata japoneza.

Initial, indicii bursieri aveau in portofoliu numai actiuni, insa astazi s-a ajuns la calcularea unor indici care urmaresc evolutia altor titluri de valoare cum sunt obligatiunile sau tilurile emise de fondurile mutuale. In ceea ce priveste relevanta, indicii bursieri au evoluat de la o singura piata de capital situata intr-o anumitatara, la piata financiara internationala prin aparitia indicilor mondiali si a indicilor caracteristici tarilor din spatiul monedei unice europene.

Datorita diversitatii lor, indicii bursieri pot fi clasificati in functie de mai multe criterii si anume:

a) Dupa valorile mobiliare cuprinse in portofoliul indicelui se disting:

- Indici bursieri pentru actiuni;

- Indici bursieri pentru obligatiuni;

- Indici bursieri pentru titlurile emise de fondurile mutuale si alte institutii de acest fel.

Cei mai raspanditi sunt indicii bursieri pentru actiuni si se calculeaza in aproape toate tarile din lume unde exista o piata de capital. Intre acestia se numara Dow-Jones Industrial Average, Standard & Poor's 500 si Nasdaq 100 (in SUA), indicii FT-SE (in Marea Britanie), indicele CAC 40 (in Franta), indicele DAX (in Germania), Nikkei si Topix (in Japonia), BET, BET-C, si RASDAQ-C in Romania.

b) In functie de modul de calcul, indicii pentru actiuni se clasifica in:

- Indici bursieri de prima generatie, care se calculeaza in general, ca o medie aritmetica ponderata a cursului actiunilor componente, ajustata cu un factor care exprima eventualele modificari ce se petrec asupra actiunilor componente, cum ar fi modificarile de capital, fuziuni s.a.

- Indici bursieri de generatia a doua carora le este specific faptul ca actiunile componente provin de la un numar mare de firme, din mai multe sectoare de activitate, iar metodologia de calcul presupune ponderarea actiunilor cu capitalizarea bursiera sau cu cursul bursier. Din aceasta categorie fac parte indicii calculati pe piata de capital din Romania, indicele Topix (Japonia), S&P 500 (S.U.A), DAX (Germania).

c) In functie de gradul de cuprindere, indicii bursieri se clasifica in:

- Indici generali ai pietei, care cuprind actiuni din mai multe sectoare de activitate si cauta sa exprime cel mai bine structura pietei respective si economia pietei in ansamblu.

- Indici sectoriali, care se calculeaza pentru actiuni dintr-un anumit sector de activitate a carui evolutie o caracterizeaza.

d) In functie de intervalul la care sunt calculati, indicii bursieri se impart in:

- Indici bursieri calculati la intervale de timp cuprinse intre 15 secunde si un minut (din aceasta categorie fac parte majoritatea indicilor existenti la aceasta ora);

- Indici bursieri calculati la sfarsitul zilei de tranzactionare.

e) In functie de apartenenta valorilor mobiliare care intra in calculul indicelui, la una sau mai multe piet de capital, se disting uratoarele categorii de indici bursieri:

- Indici bursieri care cuprind in portofoliu actiuni cotate pe o singura piata, fie emise de firme autothtone, fie emise de firme straine cotate pe piata respectiva;

- Indici mondiali care sunt calculati pe baza a mai multor actiuni cotate pe diferite piete internationale. Acest tip de indici are pe langa criteriile obisnuite pentru fiecare actiune din portofoliu si criterii suplimentare referitoare la tarile care participa la constituirea lui. Din aceasta categorie, cei mai cunoscuti indici sunt MSCI, FT Actuarial World Stock Index, Dow Jones Euro STOXX (calculat pentru piata europeana cuprinzand tarile care au adoptat moneda unica).

f) In functie de institutia care calculeaza indicele, se cunosc:

- Indici oficiali calculati de organisme abilitate prin reglementarile pietei de capital respective (indicele BET);

- Indici calculati de institutiile pietei de capital in colaborare cu publicatii financiare ("The wall street journal" pentru indicele Dow Jones, "Financial Times", pentru indicii FT-SE);

- Indici calculati de societati de valori mobiliare, firme de consultanta si alte institutii financiare. Acesti indici sunt de regula indici neoficiali.

2 CONSTRUCTIA INDICILOR BURSIERI

Principiile pe care se bazeaza constructia indicilor bursieri sunt indiferent de locul si modul de determinare a acestora, iar printre acestea cele mai importante sunt:

- indicii bursieri sunt folositi ca masura a performantei portofoliilor create in cadrul societatilor de asigurari, fondurilor de pensii, fonduri mutuale si altor investitori institutionali;

- metodele de calcul ale indicilor bursieri trebuie sa reflecte intotdeauna realitatea;

- metodele folosite pentru calcularea indicilor bursieri nu trebuie sa prezinte o complexitate deosebitasi informatiile si datele care stau la baza calcularii lor trebuie sa fie disponibile oricui si oricand.

- informatiile ce stau la baza calcularii indicilor bursieri trebuie sa aiba surse autorizate. In cazul in care un indice tine cont de modificari precum cresteri si scaderi de capital, acordari de dividende, atunci datele care sunt folosite pentru calcularea indicelui trebuie sa provina de la compania respectivasi sa fie folosite intr-o forma destul de apropiata fata de cea prezentata de societatea respectiva in documentele publicate;

- in masura posibilitatilor, trebuie sa se asigure continuitatea si comparabilitatea cu momentele anterioare;

- trebuie mentinuta consistenta datelor si a metodelor de calcul, ceea ce se traduce prin asigurarea stabilitatii surselor de date;

- toti operatorii implicati in activitatea bursiera trebuie sa se asigure ca indicii continua sa satisfaca nevoia de informatii existenta pe piata bursierasi sa faca orice fel de propuneri pe care le considera utile in acest domeniu.

2.1 Etapele constructiei indicilor bursieri

In construirea unui indice bursier se parcurg trei etape foarte importante care au caracteristici diferite in functie de tara si indicele pentru care se realizeaza.

Etapa I Selectarea esantionului de firme ale caror actiuni intra in portofoliul indicelui bursier.

Aceasta etapa prezinta o importanta deosebita datorita faptului ca indicele calculat trebuie sa reflecte evolutia de ansamblu a pietei respective. Acest fapt a dus la respectarea unor criterii pe baza carora valorile mobiliare emise de anumite firme pot intra in structura indicilor bursieri. Criteriile de includere a actiunilor in cadrul indicelui bursier difera de la indice la indice.

1. Un criteriu important de includere a actiunilor in componenta unui indice bursier este ca actiunile respective sa fie cotate la prima categorie a pietei bursiere respective. Acest criteriu este folosit pentru construirea indicilor de generatie a doua si in special a indicilor importanti dintr-o tara, calculati pe baza actiunilor considerate "blue chips". In cazul indicelui Nikkei 225, daca actiunile unei firme cotate pe prima categorie a pietei japoneze retrogradeaza pe cea de-a doua categorie, atunci actiunile respective sunt eliminate din structura indicelui.

Pentru a fi incluse in structura indicelui bursier sunt selectate acele actiuni care sunt emise de catre firme puternice, stabile care prezinta o crestere sustinuta a activitatii si indicatorii economici ai lor le recomanda ca fiind o buna investitie. De asemenea, actiunile selectate trebuie sa reprezinte cat mai bine ansamblul pietei pe care sunt emise, in cazul indicilor generali ai pietei si respectiv sectorul economic din care fac parte, pentru indicii bursieri sectoriali.

2. Un alt criteriu deosebit de important in selectarea valorilor mobiliare este acela al lichiditatii care este definita ca volum al tranzactiilor efectuate intr-un anumit moment cu valoarea mobiliara respectiva, urmarindu-se ca aceasta sa fie cat mai mare posibil. Lichiditatea poate fi exprimatasi ca procent al tranzactiilor efectuate cu o anumita actiune in totalul tranzactiilor efectuate pe piata bursiera. In alte cazuri, lichiditatea este interpretata ca fiind un volum minim al tranzactiilor efectuate cu un anumit titlu. Acest punct de vedere este aplicat in cazul indicelui Nasdaq 100, in cadrul caruia o actiune este inclusa numai daca tranzactiile zilnice cu respectiva actiune se cifreaza la suma de 100000 de actiuni.

3. Un alt criteriu foarte important din acest punct de vedere este capitalizarea bursiera. Datorita faptului ca indicele bursieri trebuie sa reflecte cat mai bine situatia pietei respective, acest criteriu este folosit chiar si pentru alcatuirea portofoliilor indicilor care in formula de calcul nu folosesc ponderarea cu capitalizarea bursiera. Cu privire la acest criteriu se urmareste ca actiunile incluse intr-un indice bursier sa aiba o capitalizare bursiera cat mai mare, astfel incat luate pe ansamblu, actiunile cuprinse in indicele bursier respectiv sa inglobeze o cat mai mare proportie a capitalizarii bursiere in totalul capitalizarii bursiere totale de pe piata. In cazul indicilor bursieri FT-SE 100, Dow Jones, Nikkei si DAX 100 capitalizarea bursiera insumata a actiunilor componente ajunge sa reprezinte un procent de 90% din totalul capitalizarii de pe piata bursiera din tara respectiva. In cazul indicelui general de pe piata bursiera de la noi din tara ,BET, actiunile componente, 10 la numar, trebuie sa detina un procent de 60% din totalul capitalizarii bursiere de pe piata bursiera.

4. In cazul anumitor indici, ca de exemplu FT-SE 100, DAX si Nasdaq o necesitate de includerea a valorilor mobiliare in portofoliul indicelui bursier respectiv este aceea ca valorile mobiliare sa fie emise de catre societati autohtone. Acest lucru a devenit o necesitate datorita faptului ca pe aceste piete, cum este cazul pietei bursiere londoneze, se calculeaza separat indici pentru firmele straine cotate la bursa respectiva, precum si indici care reflecta evolutia societatilor multinationale. De asemenea, pentru indicii care cuprind in structura lor atat actiuni emise de societati din tara respectiva, precum si actiuni emise de firme straine, pentru includerea celor din urma sunt stabilite si alte criterii speciale in afara celor impuse pentru actiunile autohtone.

5. Un alt criteriu aplicat la alcatuirea unora dintre indicii bursieri este acela al intervalului de timp scurs de la momentul primei listari a actiunilor pe piata bursiera respectiva. In cazul indicelui Nasdaq 100 acest criteriu cuprinde doua parti, una pentru actiunile care se afla in primele 25% in ceea priveste capitalizarea bursierasi cealalta pentru restul actiunilor. Pentru prima categorie criteriul impus este acela ca actiunile respective sa fie cotate de cel putin un an pe piata, iar cele din cea de-a doua categorie trebuie sa fie listate de cel putin doi ani.

6. Un alt criteriu luat in considerare in alcatuirea indicilor bursieri este acela al tipului valorilor mobiliare ce compun indicele. In cazul indicilor bursieri pentru actiuni, actiunile pot fi comune sau preferentiale participative.

7. O alta conditie se refera la disponibilitatea pentru tranzactionare pe piata a actiunilor componente ale indicilor, care este masurata printr-o pondere din totalul actiunilor care se afla pe piata la un moment dat.

Etapa a II-a Atribuirea de ponderi pentru actiunile componente

Atribuirea de ponderi actiunilor componente ale unui indice bursier este caracteristica in special indicilor bursieri de generatia a II-a. Atribuirea de ponderi se realizeaza pentru a se evita ca o anumita evolutie a cursurilor unor actiuni sa nu influenteze prea mult evolutia indicelui respectiv. Pentru indicii bursieri care nu folosesc ponderarea actiunilor se poate ajunge la situatia in care cresterea au scaderea cursului uneia sau mai multor actiuni sa aduca modificari importante indicelui si sa duca la imposibilitatea acestuia din urma sa mai caracterizeze situatia pietei, incalcandu-se unul dintre principiile de baza ale constructiei indicilor.

Pentru evitarea acestui fenomen se foloseste una dintre urmatoarele metode de ponderare a actiunilor:

1. ponderi egale pentru toate actiunile componente

2. ponderea cu capitalizarea bursiera

In primul caz posibilitatea ca evolutia uneia dintre actiuni sa influenteze indicele foarte mult este total inlaturata, iar in cel de-al doilea caz modificarea cursului unei actiuni cu capitalizare bursiera mai mare va avea o influenta mai mare decat modificarea in aceeasi masura a cursului unei actiuni cu o capitalizare bursiera mai mica.

Etapa a III-a Stabilirea datei de referinta

Stabilirea datei de referinta reprezinta o mare semnificatie pentru indicele bursier. Data de referinta este data de inceput a calcularii indicelui, cand acestuia i se atribuie valori de 100, 1000 sau 10000 de puncte dupa caz. Data de referinta este folosita pentru analiza evolutiei indicilor, realizandu-se o comparatie a valorii indicelui bursier dintr-un anumit moment cu valoarea de la data de referinta. Indicele aferent oricarei alte date prezinta o crestere sau o scadere fata de valoarea de la data de referinta.

2.2 Indici ca medie aritmetica simpla

Indicele Dow-Jones Industrial Average (DJIA)

Metodologia de calcul a indicilor bursier difera de la un indice la altul in functie de caracteristicile fiecarui indice. Pentru indicii de prima generatie, formula de calcul este o medie aritmetica a cursurilor actiunilor componente, ajustata cu un divizor a carui valoare se modifica periodic in functie modificarile structurale ale patrimoniului societatilor emitente ale actiunilor cuprinse in indice.

Relatia generala de calcul a unui indice este urmatoarea:

I=suma cursurilor actiunilor componente /divizor

Indicele Dow-Jones Industrial Average (DJIA) este cel mai cunoscut si mai cotat indice bursier american, fiind utilizat de presasi alte mijloace de informare pentru a masura progresul pietei bursiere americane. Pentru analistii financiari importanta acestui indice nu este insa atat de mare deoarece analiza realizata pe baza lui este restransa la ramura industriala. Numele acestui indice provine de la initiatorii sai Charles Dow si Edward Jones celebrii analisti financiari. Acest indice este cel mai vechi indice de pe piata bursiera americana, fiind calculat inca din anul 1884.

Denumirea de "average" (engl. medie) vine de la modul de calcul care consta in media aritmetica a cursurilor actiunilor componente. Initial portofoliul indicelui era format din 12 actiuni, insa din 1928, s-a trecut la un numar de 30 actiuni care a ramas pana astazi.

In prezent metodologia de calcul este aproximativ identica cu cea de la infiintarea indicelui, insa a fost introdus un divizor care sa reflecte modificarile care intervin in legatura cu actiunile componente si pentru a se asigura o comparabilitate cu momentul de referinta.

Denumirea de "industrial" provine de la faptul ca actiunile ce intra in structura indicelui provin de la societati care-si desfasoara activitatea in sectorul industrial, nu si in domeniul comercial si al serviciilor. In prezent, in structura indicelui au fost introduse si societati neindustriale ca J.P. Morgan si Mc. Donalds.

Titlurile ce intra in componenta indicelui sunt selectate de catre editorii ziarului "Wall Street Journal" si sunt alese cele care nu sunt emise de firme ce isi desfasoara activitatea in domeniul transporturilor si utilitatilor publice deoarece pentru aceste doua domenii exista indici speciali. Sunt alese acele companii care prezinta o crestere sustinuta a activitatii si reprezinta o buna investitie.

Modificarile efectuate in componenta indicelui se realizeaza cu o frecventa scazuta, principalele evenimente care duc la astfel de modificari fiind fuziunile de companii si achizitionarile de companii. De asemenea indicele este sensibil la evenimente ce privesc companiile emitente ale actiunilor din portofoliu, astfel ca el se modifica in cazul unei noi emisiuni de actiuni.

Caracteristic pentru acest indice este faptul ca in calculul indicelui, actiunile nu sunt considerate cu nici un fel de pondere ceea ce face ca modificarea cursului oricarei actiuni sa aiba acelasi efect asupra indicelui, indiferent de capitalizarea bursiera pe care o prezinta.

Relatia de calcul a indicelui este:

DJIA = P1+P2+...+P30 / DJIA Divizor

unde P1.P30 sunt preturile actiunilor componente, iar divizorul este acela de care am vorbit mai sus.

2.3 Indici ca medie aritmetica ponderata.

Indicii Dax-30 si Nikkei 225

In cazul indicilor ponderati se ia in considerare capitalizarea, cursul actiunilor fiind inmultit cu numarul de actiuni. Relatia pentru calculul unui indice la momentul t este urmatoarea:

	Σ (p it x q i0 x c it) Σ (p i0 x q i0)

It = Kt x  x Valoarea de baza a indicelui

unde:

. n - numarul actiunilor ce intra in componenta indicelui

. pi0 - pretul actiunii i la momentul de referinta;

. qi0 - numarul actiunilor societatii i la momentul de referinta

. pit - pretul actiunii i la momentul t

. Kt - divizor;

. cit - factorul de corectie al actiunii i.

In determinarea indicilor bursieri intervin situatii in care metodologia de calcul a indicelui trebuie adaptata, datorita actiunii diferitilor factori. Se poate realiza o trecere de la calcularea indicilor cu ponderare la calcularea acestora fara ponderare, iar modificarile impuse sa nu influenteze continutul indicelui ci doar relatia de calcul.

Principalele evenimente care determina ajustarea formulei de calcul sunt: fuziuni ale societatilor cu actiuni in portofoliul indicelui, transformarea actiunilor preferentiale in actiuni comune, modificarea valorilor nominale ale actiunilor din structura indicelui, cresteri sau scaderi de capital, includerea sau excluderea unor firme in/din structura indicelui. Aceste evenimente duc la ajustarea formulei de calcul doar pentru indicii care tin cont in determinarea lor de astfel de evenimente. Este foarte important faptul ca nu toti indicii suporta modificari.

In cazul indicilor de generatia I, aceste modificari se reflecta in modificarea divizorului la care este impartita suma actiunilor componente. In cazul indicilor care utilizeaza un divizor general, astfel de modificari duc la modificarea valorii acestui divizor.

Indicele DAX-30 este cel mai reprezentativ indice bursier de pe piata bursiera germana fiind calculat pe baza a 30 actiuni considerate "blue chips". Alaturi de acest indice se calculeazasi alti indici printre care DAX 100, MDAX, CDAX (indice compozit), NEMAX 50, precum si alti indici sectoriali in numar de peste 30. Indicele DAX se calculat la fiecare 15 secunde si este publicat in ziarul bursei din Frankfurt si alte publicatii de specialitate2.

Pentru includerea in portofoliul indicelui a celor 30 de actiuni se tine cont de anumite criterii si anume volumul tranzactiilor efectuate cu actiunile respective, capitalizarea bursierasi lichiditatea.

Indicele bursier DAX se calculeaza ca o medie ponderata a cursurilor celor 30 de actiuni componente, inmultita cu un factor de corectie. Acest factor de corctie se modifica de fiecare data cand o actiune este adaugata sau eliminata din portofoliul indicelui. In calculul indicelui se tine seama si de modificari ce apar in legatura cu actiunile componente, evenimentele care conduc la ajustari sunt modificari de capital, acordari de dividente, emisiune de drepturi de subscriere in cazul majorarii de capital.

Relatia pe baza careia se calculeaza indicele DAX este urmatoarea:

Σ (p it x q it1 x c it) Σ (p i0 x q i0)

DAXt = Kt1 ×  ×1000

unde:

. t0 - data de referinta, 30 decembrie 1987;

. t1 - data ultimei ajustari anuale;

. pit - ultimul pret al actiunii i;

. qit1 - capiatlul listat al actiunii i in data ultimei ajustari anuale;

. pi0 - pretul actiunii i la data de 30 decembrie 1987;

. cit - factor de ajustare pentru actiunea i la momentul t;

. Kt1 - factor de continuitate al indicelui;

cit - este factorul de corectie de care am amintit mai sus si el se calculeaza dupa relatia urmatoare:

cit=ultimul pret fara modificari /(ultimul pret fara modificari - deducerea calculata )

Toti acesti factori de coerctie sunt fortati anual catre 1 astfel incat prin ajustarea cu factorul K sa se obtina o continuitate a evolutiei indicelui.

Data de referinta a indicelui DAX este 30 decembrie 1987 si el a fost calculat retroactiv pana in 1959. Acest indice se calculeaza la interval de un minut incepand cu orele 10:30 pana la orele 13:30 si se afiseaza in Sala bursei din Frankfurt.

Nikkei 225 (Nikkei Stock Average)

Indicele Nikkei 225 este unul dintre cei mai imporanti indici bursieri care se calculeaza pe piata bursiera japoneza. Indicele este calculat din anul 1950 , air numarul de 225 actiuni pe baza carora se calculeaza a fost stabilit in 1971.

Acest indice se calculeaza pe baza a 225 de actiuni din prima sectiune a bursei din Tokio si este calculat ca o medie aritmetica ponderata a cursurilor actiunilor componente. Indicele se modifica in mod egal pentru aceeasi variatie a cursului oricarei actiuni componente indiferent de capitalizarea bursiera.

Modul de calcul al indicelui este foarte asemanator cu cel al indicelui Dow Jones. In ceea ce priveste compozitia indicelui, aceasta este revizuita anual (fapt ce se realizeaza din anul 1991) si actiunile din portofoliul indicelui sunt inlocuite dupa principiul lichiditatii.

Criteriile pe care se bazeaza eliminarea unei actiuni din portofoliul indicelui sunt urmatoarele3:

- compania emitenta a actiunilor respective a intrat in faliment;

- disparitia unei companii de pe piata prin preluarea prin fuziune a acesteia de catre o alta companie;

- incetarea listarii companiei respective la bursa;

- compania nu mai este listata la prima categorie a bursei, ea retrogradand in cea de-a doua categorie.

Important pentru acest indice este faptul ca un numar de pana la sase companii pot fi eliminate din participarea actiunilor lor la compunerea indicelui, criteriul de eliminare fiind cel al lichiditatii. Pentru inlocuirea companiilor eliminate cerintele de includere a altor companii sunt urmatoarele:

- selectarea industriei din care sa faca parte societatea respectiva in functie de ponderea pe care cele 36 de industrii principale din Japonia o au in cadrul celor 225 de actiuni;

- selectarea anumitor firme din industria selectata in prima faza pentru a fi inclusa in componenta indicelui;

Pe langa aceste criterii mai sunt aplicate si alte criterii speciale pe care trebuie sa le indeplineasca societatile pretendente la includerea in portofoliul indicelui, criterii care se refera la timpul scurs de la prima listare pe piata, precum si la numarul de actiuni existente la un moment dat pe piata.

In ceea ce priveste calcularea indicelui, preturile luate in considerare sunt cursurile actiunilor din momentul calcularii indicelui, iar in cazul in care o actiune nu a fost inca tranzactionata in acel moment pentru aceasta se ia in considerare pretul de inchidere a zilei anterioare.

Referitor la ajustarea metodologiei de calcul a indicelui, aceasta poate interveni in cazul in care au loc reduceri de capital, emisiuni de drepturi de subscriere sau atribuire, precum si modificarile actiunilor din portofoliul indicelui.

2.4 Indici bursieri ca medie geometrica Indicele FINANCIAL TIMES (FT-30)

Indicele bursier calculat ca medie geometrica ia in calcul, in proportie egala ratele de rentabilitate ale titlurilor din cos, rate determinate de evolutia preturilor din ziua curenta in raport cu cele din ziua precedenta sau de la momentul de referinta.

Avantajele unui astfel de indice consta in atenuarea influentei prea puternice a unor titluri cu pondere mai mare in media simpla sau in media ponderatasi in compatibilitatea marimii indicelui inainte si dupa operatiunile de capital.

Indicele Financial Times (FT-30) sau FT Ordinary Share Index a aparut in 1935, calculat de Financial News (ulterior Financial Times). El a fost calculat pe baza actiunilor a 30 de societati reprezentative din sectorul industrial. Structura initiala difera semnificativ de structura actuala a indicelui, aceasta modificandu-se pe parcursul anilor. Datorita numarului mic de actiuni cuprinse in portofoliul indicelui, acesta este sensibil la modificarile de pe piata in comparatie cu alti indici care au in componenta un numar mai mare de actiuni.

Indicele se calculeaza ca medie geometrica a cursurilor actiunilor considerate "blue chips" (cu o lichiditate crescuta) impartit la cursul din data considerata ca baza.

Acest indice este considerat un indice instantaneu deoarece este calculat din ora in ora in fiecare zi incepand cu orele 10:00 pana la 17:00, iar negocierile se incheie la 15:30. Indicele este recalculat ori de cate ori se produc modificari in cursul uneia sau mai multor actiuni ce intra in portofoliul sau.

3 INDICI BURSIERI MONDIALI

Integrarea economica europeanasi introducerea monedei unice a constituit premisa cooperarii financiare in vederea realizarii si utilizarii unor indici "paneuropeni". In acest sens, Bursa din Paris (Euronext Paris SA), Bursa germana (Deutsche Boerse AG), Bursa Elvetiana (SWX Swiss Exchange), impreuna cu Dow Jones & Company au creat un "joint venture" care a promovat noii indici STOXX.

Acest grup de indici cuprinde:

- Indicele Dow Jones STOXX care acopera intreaga europa, avand in structura peste 650 de societati;

- Indicele Dow Jones Euro Stoxx cuprinzand aproximativ 300 de societati emitente din tarile care s-au asociat la Uniunea Monetara Europeana;

- Trei indici "blue chip" , care deriva din indicii generali, compusi fiecare din actiunile a 50 de societati selectate pe baza unor criterii cumulative: capitalizare bursiera, lichiditate, sector de activitate reprezentativ. Acesti doi indici sunt: Dow Jones STOXX 50 pentru Europa si Dow Jones EURO STOXX 50 pentru tarile Uniunii Monetare Europene si Dow Jones Nordic 30, pentru tarile nord-europene.

In cele ce urmeaza voi incerca sa expun cateva caracteristici ale unuia dintre cei doi indici "blue chip" si anume Dow Jones STOXX 50 pentru Europa.

Tarile pe care le acopera acest indice sunt in prezent Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elvetia si Marea Britanie. .

In ceea ce priveste sectorul de piata din care provin societatile emitente ale actiunilor ce intra in structura indicelui, sectorul de piata predominant este cel al bancilor, urmat de cel al asigurarilor.

Data de referinta pentru indicele Dow Jones STOXX 50 este 31 decembrie 1991 si a fost calculat retroactiv pana la 31 decembrie 1986. Compozitia indicelui este revizuita in luna septembrie a fiecarui an.

In ceea ce priveste selectarea actiunilor care intra in componenta indicelui, se realizeaza o lista de selectie care a carei intocmire se face pe baza urmatoarelor principii:

- pentru fiecare dintre cele 18 sectoare pe care le acopera indicele Dow Jones STOXX 600, se selecteaza acele actiuni care insumeaza o valoare a capitalizarii bursiere "free float" ce reprezinta o proportie de aproape 60% din acelasi indicator corespunzator indicelui amintit. Criteriul de selectie este, bineinteles, marimea acestui indicator;

- daca urmatoarele actiuni in ceea ce priveste clasificarea conform criteriului amintit aduce o contributie care cumulata cu a celorlalte actiuni se pastraza in jurul procentajului de 60%, atunci sunt si ele incluse in lista de selectie;

- toate celelalte actiuni care fac in momentul respectiv parte din portofoliul indicelui sunt de asemenea adaugate in lista;

- toate actiunile din lista de selectie sunt clasificate dupa criteriul capitalizarii bursiere "free float", insa in mod exceptional Comitetul de

Supervizare a indicilor STOXX "STOXX Limited Supervisory Board" poate indica anumite actiuni pentru includerea lor in lista. Din aceasta lista de selectie alegerea actiunilor care vor face parte efectiv din indice se realizeaza astfel:

- primele 40 de actiuni din clasamentul cuprins in lista de selectie sunt incluse in portofoliul indicelui;

- urmatoarele 10 actiuni care intra in portofoliul indicelui sunt alese din actiunile curent componente ale indicelui clasificate in lista de selectie intre pozitiile 41 si 60;

- daca numarul actiunilor selectate este inca sub 50, atunci se procedeaza la selectarea urmatoarelor actiuni din lista conform rangului ocupat.

4 INDICI BURSIERI PE PIATA DE CAPITAL DIN ROMANIA

4.1 Indicele bursier BET

Numele indicelui BET, indice oficial al pietei de capital din Romania provine de la prescurtarea denumirii din limba engleza a indicelui si anume Bucharest Exchange Trading. Indicele BET are ca data de referinta data de 19 septembrie 1997, cand a primit valoarea de inceput de 1000 puncte, iar data de start este 22 septembrie 1997.

Proiectul Bursei de Valori Bucuresti de creare a indicelui BET a beneficiat de asistenta acordata de Institutul Austriac de Studii Avansate.

Indicele BET a fost creat din necesitatea de a reflecta tendinta de ansamblu a preturilor celor mai lichide 10 societati listate in cadrul Bursei de Valori Bucuresti. Aceste societati sunt selctate exclusiv din cadrul societatilor listate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, urmarindu-se totodatasi o diversificare a activitatilor societatilor respective.

Indicele BET, prin constructie si metodologie de calcul, reprezintasi o baza adecvata pentru realizarea tranzactiilor derivate pe indici realizate la Bursa de Marfuri din Sibiu. Aceste tranzactii sunt options si futures si combinatii ale acestora. Tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici au scopul de a acoperi riscul investitorilor in actiunile ce intra in portofoliul indicelui, prin angajarea de tranzactii pe instrumente derivate in sensul invers al celor pe valorile mobiliare respective. Aceasta operatie este denumita arbitrajul pe index ("index arbitrage"). Indicele BET este exprimat si in USD ("dollar terms"), prin convertirea preturilor in lei la cursul BNR din ziua respectiva, prezentand importanta pentru investitorii straini.

Indicele BET este calculat prin ponderarea preturilor celor mai lichide 10 societati listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti cu capitalizarea bursiera.

Selectarea societatilor incluse in portofoliul indicelui se face prin respectarea urmatoarelor reguli:

- societatile trebuie sa fie inscrise la cota in categoria I a Bursei de Valori Bucuresti;

- societatile trebuie sa aiba o capitalizare bursiera cat mai mare si, de asemenea, capitalizarea insumata a tuturor societatilor admise trebuie sa reprezinte cel putin 60% din capitalizarea bursiera totala;

- selectarea societatilor trebuie sa asigure diversificare portofoliului indicelui;

- actiunile ce compun indicele trebuie sa fie cele mai lichide de pe piata si valoarea totala a tranzactionarilor efectuate cu acestea trebuie sa insumeze cel putin 70% din valoarea totala a tranzactiilor efectuate la Bursa de Valori Bucuresti.

Criteriile mai sus prezentate sunt revizuite lunar prin analizarea performantelor societatilor incluse in portofoliul indicelui, precum si a societatilor recent listate, in vederea unei posibile actualizari a componentei indicelui.

Ajustarea indicelui se face prin una din urmatoarele metode:

. modificarea factorilor de ponderare;

. modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie, cum am prezentat mai sus.

Ajustarea indicelui se realizeaza in conditiile in care se produc urmatoarele evenimente:

. divizari sau consolidari ale actiunilor incluse in portofoliul indicelui;

. modificarea componentei indicelui (inlocuirea unui simbol in portofoliul indicelui)

. modificari survenite in capitalizarea unei societati incluse in portofoliul indicelui, astfel incat ponderea acestui simbol sa depaseasca limita de 25% din capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice;

. modificari de capital (majorari sau diminuari) ale uneia dintre societatile care au actiuni cuprinse in cosul indicelui.

Operatiunile prezentate presupun si o recalculare a factorului de ponderare pentru acele simboluri care au fost ajustate anterior la limita procentuala de 25% din capitalizarea bursiera a cosului indicelui.

In conformitate cu decizia Comitetului Bursei, Comitetul indicelui este responsabil pentru toate operatiunile referitoare la componenta indicelui si regulile aplicabile acestuia.

Comitetul indicelui este abilitat sa adopte decizii privind respectarea regulilor de selectie precum si a metodologiei de calcul a indicelui si se intruneste anual pentru analizarea si aprobarea deciziilor de ajustare a indicelui.

Comitetul indicelui, are de asemenea rolul de a transmite Comitetului Bursei orice propunere vizand utilizarea comerciala a indicelui, precum si utilizarea lui ca baza pentru tranzactiile cu instrumente derivative.

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a schimbat in august 2007 ponderile si componenta in indicele BET, titlurile Broker Cluj (BRK) si Biofarm Bucuresti (BIO) inlocuind actiunile Oltchim (OLT) si Azomures (AZO), conform deciziei Comitetului Indicilor, potrivit comunicatului transmis de BVB. Astfel, la data de 22 august 2007, Banca Transilvania (TLV) avea cea mai mare pondere, de 19,95%, urmata de Petrom Bucuresti (SNP) cu 19,93%, BRD Groupe Societe Generale (BRD) de 19,90%, Rompetrol Rafinare Constanta (RRC) cu 10%, Transelectrica Bucuresti (TEL) cu 7,77%, Impact Developer & Contractor Bucuresti (IMP) cu 7,77%, Biofarm Bucuresti (BIO) cu 5,13%, Antibiotice Iasi (ATB) cu 4,34%, Broker Cluj (BRK) cu 3,33% si Turbomecanica Bucuresti (TBM) cu 1,88%.

4.2 Indicele bursier BET-C

Denumirea indicelui BET-C provine de la denumirea din limba engleza Bucharest Exchange Trading - indice compozit. Acest indice a fost creat pentru a reflecta evolutia de ansamblu a preturilor tuturor societatilor listate la Bursa de Valori Bucuresti, cu exceptia Societatilor de Investitii Financiare, si, deoarece numarul societatilor listate la bursa a crescut in timp.

Data de lansare a indicelui a fost 17 aprilie 1998, iar data de referinta 16 aprilie 1998 cand indicele a primit valoarea de 1000 puncte la fel ca si indicele BET.

Metoda de calcul utilizata pentru aflarea zilnica a indicelui BET-C este identica cu cea utilizata pentru determinarea indicelui BET si este identica de asemenea cu cea utilizata pentru calcularea majoritatii indicilor de generatie a doua (CAC 40 -Franta, FT-SE 100- Londra, S&P 500- S.U.A).

In ceea ce priveste regulile de selectare a societatilor in portofoliul indicelui exista numai conditia ca societatea respectiva sa fie listata la Bursa de Valori Bucuresti. Dupa cum am spus si mai inainte Societatile de Investitii Financiare nu sunt cuprinse in portofoliul indicelui BET-C.

Ponderea maxima a unei societati incluse in indicele BET-C este de 25% din totalul capitalizarii bursiere totale a societatilor incluse in portofoliul acestuia.

Ajustarea indicelui BET-C se realizeaza prin una din metodele:

- modificarea factorilor de ponderare

- modificare valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie

Evenimentele principale care conduc la ajustari ale indicelui BET-C sunt urmatoarele:

- divizari sau consolidari ale actiunilor ce compun cosul indicelui;

- adaugarea sau stergerea unui simbol in/din portofoliul indicelui ca urmare a listarii / delistarii de la Bursa de Valori Bucuresti;

- modificari survenite in capitalizarea unei societati care conduc la depasirea pragului procentual impus de 25% din capitalizarea totala a tuturor societatilor din portofoliul indicelui;

- modificari de capital ale unei societati cuprinse in portofoliul indicelui.

Operatiile prezentate anterior, corespunzatoare simbolurilor respective, implicasi recalcularea factorului de ponderare pentru simbolul ajustat la limita de 25% din capitalizarea totala inglobata de indice.

Spre deosebire de indicele BET, modificarile indicelui BET-C nu sunt transmise catre mass-media.

Comitetul indicelui are aceleasi atributii ca si in cazul indicelui BET.

Ca si indicele BET, indicele BET-C este calculat atat in lei cat si in dolari.

BIBLIOGRAFIE

ANGHELACHE, GABRIELA . Piete de capital- Caracteristici Evolutii Tranzactii Editura

Economica, 2004