ECONOMIA INTREPRINDERII

ECONOMIA INTREPRINDERII

1. Ce intelegeti prin intreprindere ca sistem de informatie?

Sistemul informational este ansamblul de elemente implicate in procesul de colectare, transmisie, prelucrare, etc. de informatii. Rolul sistemului informational este de a transmite informatia intre diferite elemente (de exemplu, in cadrul unei intreprinderi, rolul sistemului informational este de a asigura persoanele din conducere cu informatii necesare pentru luarea diferitelor decizii economice sau de alta natura).

Functiile sistemului informational care au misiunea esentiala de constituire, pe urma de pastrare in memorie a unei reprezentatii a activitatii sistemului tehnologic in cadrul mediului ca sa puna la dispozitia sistemului de pilotaj pentru ca apoi sa fie pilotat, coordonand si finalizand conduita sistemului tehnologic.

Robert Reix, considera ca exista patru mari functii ale sistemului informational: functia de informare, inregistrarea informatiilor, comunicarea informatiilor, prelucrarea informatiilor.

Ion Verboncu si Ovidiu Nicolescu, considera ca este necesar sa indeplineasca cumulativ urmatoarele trei functii: decizionala, operationala sau de actiune si documentare.

Sistemul de informatii este un "Management Information System" (MIS), informatia reprezinta baza comunicarii intr-o intreprindere. Informatia trebuie sa fie adaptata diferitelor niveluri ierarhice (sau de decizie). Astfel, schimbarile informatiilor pot avea loc atat intre nivelurile ierarhice cand este vorba de o coordonare verticala materializandu-se in general o divizare tehnica a muncii cat si la acelasi nivel ierarhic atunci cand este vorba de o coordonare la nivel orizontal.

Calitatea informatiilor care circula in cadrul unei intreprinderi astfel incat deficiente ca distorsiunea, filtrajul si redundanta sa nu aduca prejudicii sistemului de decizii iar informatia utilizata sa fie utila si fiabila. Asigurarea unui sistem informational functional si eficient pentru fiecare firma este esentiala intrucat poate conditiona decisiv performantele sale.

Fiecare dintre compartimentele unei intreprinderi poate fi informatizat intr-o masura mai mare sau mai mica, ideal insa ar fi ca toate acestea sa fie inglobate intr-un sistem informatic global de gestiune economica la nivelul intregii intreprinderi.

2. Activitatea unei intreprinderi este formata din doua grupuri de fluxuri, care sunt acestea?

Activitatea unei intreprinderi este formata din doua grupuri de fluxuri:

a) intrari de factori de productie, al caror cost determina fluxurile de cheltuieli ale intreprinderii catre agentii economici care furnizeaza acesti factori;

b) iesiri de bunuri, servicii etc., produse si puse la dispozitia celorlalti agenti economici care, la randul lor, genereaza fluxurile de venituri obtinute in urma comercializarii bunurilor respective.

3. Analiza contextuala a culturii organizationale

Avem nevoie de metode de analiza care sa ne poata permite o analiza completa a celor doua componente structurale si culturale. Trebuie sa descoperim elementele utile si sa le verificam pertinenta lor in raport cu situatiile concrete cu care se confrunta intreprinderile.

Se pot identifica cinci configuratii: intreprinzator, misionar, birocratic, adhocratic si profesional.

Modele de analiza permit combinarea catorva dimensiuni constitutive al culturilor organizatorice. Aceasta tipologie sta la baza formarii celor doua axe care corespund sensibilitatii mediului extern si contributiilor individuale sau colective asteptate de membrii organizatiei.

. Mediul extern poate sau nu fi stabil. Un mediu extern instabil este atribuit unui

context de incertitudine si necesitate a unei orientari externe. Un mediu extern stabil,

conduce la un context de certitudine care permite o orientare interna mai buna.

. Contributia asteptata de membrii organizatiei poate fi atat colectiva ca sustinere din

partea altora cu privire la loialitate, vechime sau statut, fie individuala atunci cand

fiecare individ din organizatie este recompensat pentru contributia sa la producerea

valorii.

Cele patru tipuri de cultura pe care le propune Jeffrey Sonnenfeld sunt cultura baseball- ului, clubului, academiei si fortaretei.

Analiza coerentei in contextul sau organizational ne trimite catre un model de

interpretare care a ridicat convergente posibile intre tipurile de organizatie si tipurile de

cultura organizationala.

Adoptarea unei abordari organizationale si culturale tine cont de coerenta dintre

organizatie si cultura care permite intreprinderilor evitarea anumitor insatisfactii. Astfel,

intreprinderea poate impune un tip de organizatie si un sistem de valori in convergenta cu ea, iar valorile sunt impartite fiecare aderand la modul de management folosit in intreprindere.

4. Aspectele psihologice si teoretice cognitive ale proceselor decizionale problema diferentierii obiectivelor, organizatiei

Fiecare persoana, prestand munca sau aducand capital intr-o organizatie, pleaca de la premisa ca satisfactia pe care o obtine din "simpla preponderenta a stimulentelor asupra aporturilor, masurate in

utilitatea acestora pentru el, este mai mare decat acea satisfactie care o poate obtine, refuzand sa participe in organizatia respectiva".

Analizand problema participarii sale in organizatie, se constata ca individul se conduce prin rationamente personale. Dupa luarea de catre acesta a unei decizii pozitive, obiectivele personale trec treptat pe planul secund iar acestea se subordoneaza obiectivelor organizatiei. Prin analiza "mecanismului influentei" in organizatie a fost stabilit astfel incat se creeaza echilibru intre stimulent si aport, in conditiile careia toti membrii sunt gata sa participe efectiv la activitatea acesteia, dand toata energia lor

indeplinirii sarcinilor organizatiei, atunci o asemenea organizatie are "un inalt nivel moral". Crearea unui asemenea echilibru se obtine, in procesul "identificarii individului cu organizatia" si, desi o asemenea identificare este limitata intotdeauna de experienta trecuta a individului si de influente din afara, ea se accelereaza prin intermediul stimularii loialitatii oamenilor fata de organizatie.

Societatea moderna acorda autoritate din ce in ce mai mare "statusului functional" si din ce in ce mai putin "ierarhiei". Din acest punct de vedere membrii organizatiei se obisnuiesc intr-o masura tot mai mare sa accepte propunerile specialistilor, intrucat exista, pe de o parte credinta,increderea in "competenta acestora", iar pe de alta parte in "bunele intentii ale intreprinzatorilor".

Structura organizatorica trebuie conceputa in asa fel incat sa faciliteze procesul decizional; intrucat decizia depinde de informatii, iar acestea, la randul lor, de comunicare, concluzia este ca structura organizatorica se proiecteaza pe baza analizei nevoilor informationale si a canalelor de comunicare.

Luarea deciziilor care privesc organizatia in ansamblul sau reflecta esenta managementului centralizat. Deoarece fiecare individ, care ia decizii dispune de o "rationalitate limitata", adica "este limitat de deprinderile, de obiceiurile si de reflexele sale inconstiente,de valorile si conceptia obiectivului care se poate deosebi de obiectivele organizatiei, precum si de gradul de cunoastere si de informare a acestuia", atunci

persoanele, care se afla in situatie de subordonare, sunt capabile, probabil in mai mica masura decat managerii, sa adopte decizii rationale din punctul de vedere al intregului sistem decizional.

5. Care sunt componentele structurii organizatorice?

Structura organizatorica cuprinde doua parti:

a) structura de conducere sau functionala;

b) structura de productie sau operationala.

Componentele structurii organizatorice sunt : postul, functia, compartimentul, relatiile organizatorice, ponderea ierarhica, nivelul ierarhic.

Postul: ansamblu de sarcini,obiective, competente, responsabilitati, ce revin titularului postului, pt realizarea obv individuale

Functia: mai multe posturi cu aceleasi caracteristici, acestea pot fii:

- functii de conducere

- functii de executie( inginer, economist etc)

Compartimentul: grup de persoane care, sub o conducere unica, exercita atributii omogene si/sau complementare, pt realizarea unor obv specifice

- compartimente functionale: servicii, birouri

- compartimente operationale: sectii, ateliere

Pondere ierarhica: nr persoane conduse nemijlocit de un manager

Nivel ierarhic: totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeasi distanta de varful ierarhiei

Relatii organizatorice formale: raporturile dintre subdiviziuni organizatorice, stabilite prin reglementari organizationale

- relatii de autoritate(ierarhice, functionale, de stat major)

- relatii de cooperare

- relatii de control

- de reprezentare

6. Care sunt principalele trasaturi ale intreprinderii?

Trasaturile intreprinderii sunt:

- este un organism social deoarece cuprinde activitati umane cu finalitate bine determinata. Indiferent de baza tehnico-materiala de care dispune, orice intreprindere

functioneaza prin implicarea resursei umane, care devine cea mai importanta in alegerea si practicarea metodelor de management;

- este un organism tehnico-productiv deoarece foloseste mijloace materiale, tehnici si

tehnologii de productie potrivit profilului activitatii;

- este un organism economic deoarece urmareste gestionarea resurselor in cele mai bune conditii in vederea satisfacerii obiectivelor urmarite, adica administrarea eficienta a patrimoniului;

- este un organism stabil, care utilizeaza elemente materiale, financiare si umane in

vederea functionarii continue si permanente potrivit profilului si perspectivelor de dezvoltare, directii de actiune consecvente, metode de conducere cunoscute de factorul uman, instrumente de lucru adecvate;

- este un organism dinamic, care dincolo de tehnicile si directiile constante de actiune

utilizeaza instrumente noi, strategii de rezerva, metode de lucru adecvate schimbarilor de mediu;

- este un organism complex, care formeaza un sistem bine definit, construit din mai

multe subsisteme, adica directii si compartimente intre care exista legaturi functionale si

ierarhice

- este un organism cu reglare proprie, care se bazeaza pe aplicarea principiilor de

autoconducere, autogestionare si autofinantare in derularea functiilor managementului.

7. Ce intelegeti prin B to B si B to C, din punct de vedere al tipul de relatii comerciale pe care le intretine o intreprindere?

In general, intreprinderile sunt caracterizate de tipul de relatii comerciale pe care le intretine, dezvolta in vederea atingerii obiectivelor globale. Astfel de termeni dedicati, exista pentru a califica acest tip de relatie:

B to B (Business To Business - notat B2B) schiteaza o relatie comerciala de la o intreprindere la alta bazata pe utilizarea unui suport numeric pentru schimburile de informatii.

B to C (Business To Consumer, notat B2C) schiteaza o relatie intre o intreprindere si marele public (particulare). Este vorba deci de ceea ce se numeste comertul electronic, a carui definitie nu se limiteaza doar la actul de vanzare, ci si acopera toate schimburile pe care o intreprindere le poate avea cu clientii sai, de la cererea de oferta pana la serviciul post- vanzare;

8. Ce intelegeti prin Front-Office si Back-Office, din punct de vedere al descrierii partilor unei intreprinderii?

Folosirea termenilor Front Office (literalmente "butic") si Back Office ("in spatele buticului") sunt in general utilizati pentru a descrie partile intreprinderii (sau al sistemului sau de informare) dedicate respectiv relatiei directe cu clientul si gestiunii proprii ale intreprinderii.

Front-Office (cateodata numita si Front line) schiteaza partea frontala a intreprinderii, vizibila clientelei.

Back-Office in oglinda schiteaza ansamblul partilor sistemului de informare la care utilizatorul final nu are acces. Este vorba deci de toate procesele interne ale intreprinderii (productie, logistica, depozitare, vanzare, contabilitate, gestiunea resurselor umane).

9. Ce intelegeti prin intreprindere ca sistem de decizie?

Procesul de decizie se aplica asupra abordarii informatice, matematice si sistematice

pe de-o parte si asupra tipurilor de decizii variabile pe de alta parte.

Decizia face in general obiectul unei pregatiri si a unei elaborari la care participa un numar mare de persoane, de la toate nivelele ierarhice din intreprindere.

Intre sistemul de decizie si sistemul de informatii exista o legatura foarte stransa. Sistemul de informare furnizeaza sistemului de decizie "materia prima" a modului de tratare, care este constituit prin informatie, si la iesire, sistemul de informare preia deciziile luate de la sistemul de decizie pentru a fi executate si aplicate de catre sistemul fizico-financiar al intreprinderii.

Pentru a intelege mai bine procesul de decizie si diversele abordari asupra acestuia sa

facem referire la modelele informatice, matematice, psiho-sociologice si sistemice.

Modelul informatic este centrat pe tratarea informatiilor realizate de sistemul de

decizie. Modelul matematic este axat pe formalizarea alegerilor si optimizarea solutiilor. Sistemul psiho-sociologic privilegiaza rolul oamenilor si al grupurilor in explicarea procesului decizional. El cerceteaza care este procesul psiho-sociologic al deciziei. Ultimul, modelul sistemic, se intereseaza de circulatia fluxului: interactiunile interne ale sistemului de decizie, cuplajul cu sistemul fizic si financiar.

Tipologia imparte deciziile in doua tipuri: o clasificare pe nivel (nivelul decizional este influentat de natura informatiilor necesare) si o clasificare prin metode (este vorba de precizarea tipurilor de metode utilizate pentru luarea unei decizii).

10. Conceptul de strategie

Termenul de strategie scoate in evidenta latura stiintifica, daca dorim sa punem accentul pe cunostinte si metode si pe latura artei, daca se privilegiaza experienta actiunii umane finalizate, voluntare si dificile.

Strategia nu se ocupa decat de actiunea umana finalizata, adica tinzand catre obiective sau scopuri definite cu precizie; voluntara, reprezinta o conditie fundamentala pentru realizarea obiectivului; si dificila, respectiv o realizare cere eforturi substantiale si deci prelungite pentru depasirea sau inlaturarea obstacolelor reprezentate, in general, de adversari inarmati cu strategii antagoniste. Incertitudinea este inerenta strategiei. Succesul presupune, inainte de toate, o buna intelegere a unui raport de forte (sau de resurse), ceea ce este, de asemenea, un mod rapid de definire a strategiei. Orice strategie presupune, asadar, posesia de resurse si capacitatea de a le mobiliza si se inscrie intr-o durata fizica si psihologica. Pentru evidentierea conceptul de strategie si importanta pe care o are in formularea si atingerea obiectivelor finale trebuie intreprins un studiu despre strategiile de cost si de pret punitive.

11. Contextul economiei intreprinderii

Conducatorul oricarei intreprinderii trebuie sa stie care este situatia reala a firmei pe care o conduce, sa cunoasca rezultatele analizei interne, pentru ca dupa aceea sa poata intretine relatii cu mediu sub forma contextului extern.

Contextul inter Conducatorul unei intreprinderi trebuie sa evalueze cat mai corect situatia interna a firmei pe care o conduce in raport cu schimbarile care au loc in mediul inconjurator si sa stabileasca partile forte si cele slabe precum si capacitatea sa de a raspunde la aceste schimbari.

Evaluarea contextului intern, reprezinta o prioritate pentru conducerea intreprinderii, defineste pozitia concurentiala a acesteia, in functie de punctele tari si slabe, oportunitatile si vulnerabilitatile si abilitatea managerului de a reactiona si actiona in raport cu acestea.

Resursele financiare ale unei intreprinderi asigura transformarea acestora in resurse fizice, resurse umane si resurse organizationale care, prin activitati specifice, se transforma in resurse tehnologice.

Tinand seama de faptul ca in conditiile in care in cadrul intreprinderii are loc o ridicare a nivelului unui anumit domeniu de activitate (domeniul marketingului, domeniul productiei, domeniul de personal, domeniul activitatii de cercetare-dezvoltare si domeniul financiar) este posibil ca aceasta imbunatatire a nivelului sa aiba loc si la intreprinderile concurente.

Contextul extern Odata cu inceputul secolului al XXI-lea managerii si organizatiile se pun in fata a noi incercari din punct de vedere al relatiilor dintre management si mediul extern.Managerii trebuie sa invete sa actioneze si sa concureze intr-o lume in care se pune accent pe informatie, utilizarea tehnologiei, calitate si viteza de reactie. Crearea acestui macromediu (sau megamediu) duce la formarea unui sistem al factorilor exogeni care actioneaza indirect asupra intreprinderii, prin componentele micromediului, exercitandu-si influenta pe o arie extinsa si pe termen lung. Elementele sale cuprind : mediul tehnologic, mediul geografic, mediul politic, mediul legislativ, mediul economic, mediul international, afaceri internationale, presiuni sociale si probleme legate de mediul inconjurator. Schimbarile care se tot petrec din punct de vedere economic, tehnologic pot deveni cu adevarat periculoase pentru planeta si pentru omenire - si nu constituie doar un proces de propasire neincetata.

Factorii internationali care afecteaza intreprinderile contemporane includ fluctuatiile

si devalorizarea valutelor, blocajele si embargourile, tarifele, obligatiile impuse de tratatele internationale. Acesti factori pot spune ca sunt devastatori pentru o organizatie luata prin surprindere. Ca o masura de contracararea o constituie tinerea la curent cu ce se intampla pe piata si constituirea unui plan de rezerva pentru evenimentele care pot avea efecte serioase asupra realizarii obiectivelor.

12. Cum poate influenta terorismul evolutia viitoare a firmei

Terorismului international constituie una dintre principalele amenintari la adresa societatii umane si a starii de siguranta nationala a statelor lumii, continuand sa reprezinte un pericol social deosebit de grav, atat pentru structura si coeziunea sociala, cat si pentru securitatea indivizilor si a statelor.

Tintele vizate apartin diferitelor domenii de activitate. Amplificarea deosebita a acestui flagel a fost condusa de aparitia conflictelor militare din diferite zone ale lumii , precum si dezvoltarea fara precedent a organizatiilor, fronturi teroriste .

14. Diferentele culturale ale organizatiei?

Diferentele culturale care se pot retine au fost caracterizate prin patru variabile explicative.

a) Prima dintre acestea, intensitatea puterii, poate fi atasata impartirii puterii in cadrul

unei intreprinderi. Intreprinderile reproduc sistemul social admis in tara respectiva, la nivel micro.

b) Controlul incertitudinii angajatii din cadrul unei intreprinderi se simt sau nu amenintati de situatiile ambigue care le-ar putea influenta viitorul carierei. Incertitudinea este sursa anxietatii si din acest considerent anumite tari isi conditioneaza populatia sa accepte incertitudinea pentru a nu fi obsedata in permanenta.

c) Gradul de individualism se apreciaza prin opozitia sa in raport de spiritul comunitar, colectivist, determinant al culturii intreprinderii. Acest gen de intreprinderi apreciaza avantajul carierei profesionale, reusita individului; prin natura lor devin mai conflictuale in masura in care fiecare individ foloseste intreprinderea ca pe un mijloc permanent de realizare a scopurilor sale individuale.

d) Gradul de masculinitate in functie de rolurile sociale atribuite barbatilor

si femeilor. Dimensiunea masculinitate / feminitate are implicatii privind motivatia locului de munca.

15. Documente de formalizare a structurii organizatorice a intreprinderii

Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urmatoarele documente:

a) regulamentul de organizare si functionare care cuprinde cinci parti si anume:

- prima parte, denumita organizarea firmei, cuprinde dispozitii generale, actul

normativ de infiintare, obiectul de activitate, tipul societatii, statutul juridic si

prezentarea structurii organizatorice;

- partea a doua se refera la atributiile firmei;

- in partea a treia se fac precizari cu privire la conducerea firmei. Se precizeaza care

sunt atributiile adunarii generale a actionarilor, atributiile consiliului de

administratie, atributiile conducerii executive cu detalierea responsabilitatilor

pentru functiile de director general si director pe functiuni;

- partea a patra cuprinde atributiile s diagrama de relatii pentru fiecare

compartiment functional si operational;

- partea a cincea cuprinde dispozitii generale.

b) fisa postului este un document operational important ce prezinta in detaliu

elementele cerute unui salariat pentru ca acesta sa-si poata exercita in conditii normale

activitatea. Fisa postului cuprinde: denumirea si obiectivele postului; compartimentul din care face parte; competentele si responsabil;cerinte referitoare la studii, vechime si aptitudini.

Fisa postului serveste ca document organizatoric indispensabil fiecarui salariat si ca

suport pentru evaluarea muncii acestuia.

c) organigrama - o reprezentare grafica a structurii organizatorice a intreprinderii si

reda o parte din componentele structurii, si anume:compartimente; nivelurile ierarhice; relatiile organizationale; ponderea ierarhica.

Organigrama este un instrument important folosit in analiza managementului firmei.

Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot fi: organigrame generale; organigrame partiale.

Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor si a relatiilor dintre

ele, organigramele pot fi: piramidale, circulare, orientate de la dreapta la stanga.

16. Economia subterana poate relansa cresterea economica a unei intreprinderi, respectiv tari?

Economia subteraba are mai multi termeni, dintre care amintim economia neoficiala, paralela, gri, invizibila,ilegala, ascunsa, subterana, oculta, duala, neagra, informala sau chiar contraeconomie.

Prin economie subterana se intelege, atat activitatile ilegale, cat si cele legale care desi cunoscute nu sunt luate in considerare in contabilitatea nationala sau sunt nedeclarate pentru a ocoli plata obligatiilor fiscale.

Domeniul economiei subterane poate avea consecinte secundare pozitive in sectorul oficial, daca se desfasoara in anumite limite. Efectele existentei sectorului subteran au atat un caracter pozitiv, cat si negativ, prevaland una sau alta dintre laturile sale, in functie de dimensiunile la care a ajuns acest tip de economie. Daca efectele negative ale

economiei subterane, precum reducerea veniturilor publice si sporirea deficitului bugetar, costurile coruptiei, traficul cu marfuri ilegale, pana la cele mai grave fenomene sociale globale - comertul cu carne vie si criminalitatea transfrontaliera, sunt cunoscute in general, efectele pozitive si pot fi remarcate in caracteristicile de stabilitate ale economiei negre :

. Lubrifiant economic -are un puternic potential de absorbtie a socurilor economice si politice, fiind o rezerva de flexibilitate atunci cand anumite activitati trec din sectorul oficial in cel neoficial;

. "Calmant social" - in prezenta, costurile sociale ale unor politici de stabilizare

sunt mai usor de suportat (de ex. in cazul politicilor antiinflationiste). Impactul unei perioade de recesiune este astfel atenuat, crescand sansele reinstaurarii stabilitatii preturilor;

. stabilizator incorporat - actionand ca un tampon pentru greselile in politica si in

realizarea reformei, dar pe termen scurt.

17. Exista legatura intre energie, resurse naturale si intreprindere?

Consider ca exista o legatura foarte stransa intre : energie , resurse si intreprindere.Energia si resursele naturale sunt extrem de importante pt desfasurarea procesului de munca a oricarei intr. Dintre elementele de energie epuizabile, limitate, se cunosc :carbunele, petrolul, gazele naturale s.a., dar si combustibili nucleari care contin in compozitia lor materiale fisionabile.

Cea mai imporatnta caracteristica a resurselor naturale si a energiei este accea ca sunt epuizabile , deci intreprinderile sec. XXI trebuie sa le foloseasca in mod echitabil si ce este cel mai important sa se orienteze spre alte surse alternative de energie .

In tarile dezvoltate cum ar fi : Olanda , SUA , Suedia etc , se incearca folosirea unor surse alternativede energie cum ar fi cea eoliana , solara , termala etc, care sunt mai scumpe , dar protejeaja mediul .

Si in tara noastra se incearca implementarea unor astfel de metode insa demersurile si costurile ridicate pe care le cer astfel de surse fac ca acest proiect sa fie extrem de dificil de organizat in tara noastra .

18. Exista patru criterii de corelare a compartimentelor specializate, care sunt acestea?

1) Importanta lor

2) frecventa legaturilor dintre ele

3) independenta lor

4) competenta managerului

19. Explicati cum agricultura si alimentatia pot avea influente, pozitive sau negative, asupra evolutiei firmei contemporane

Agricultura si alimentatia sunt in stransa legatura cu intreprinderea asupra careia pot avea influente pozitive cat si negative.

In conditiile moderne, lumea fiind impartita in tari dezvoltate si slab dezvoltate,acest lucru conduce adesea la mari miscari emigrationale ale populatiei de la statele slab dezvoltate spre cele mai dezvoltate, unde chiar si cel mai mic venit asigura imigrantului un trai superior celui avut in tara sa.

Pentru depasirea starii de subdezvoltare economica a tarilor trebuiesc intreprinse demersuri atat in industrie cat si in agricultura. Concentrarea celei mai mari parti a populatiei active in cadrul agriculturii va determina cresterea veniturilor populatiei rurale, care, la randul sau, va avea cel putin doua efecte importante: sporirea puterii de cumparare la sate si franarea exodului de forta de munca spre oras. Alaturi de celelalte doua mari sectoare - industria si serviciile, ponderea agriculturii se afla in continua scadere in formarea produsului intern brut pierzand din importanta sa ca vector de crestere economica.

Problema alimentara mondiala are implicatii majore in stabilitatea actuala si in

evolutiile economice, sociale si politice ale lumii contemporane. Situatia alimentatiei pe glob nu este deloc linistitoare, iar adancirea decalajelor dintre tarile bogate si cele sarace face ca problema alimentara sa imprime noi dimensiuni. In principiu, dimensiunile problemei alimentare mondiale sunt determinate de foamete, subalimentatie si malnutritia de pe glob.

Problema alimentara nu poate fi abordata in mod izolat, ci numai in stransa legatura

cu alte fenomene si procese ce caracterizeaza economia mondiala a zilelor noastre, cu alte probleme globale: populatia, energia, comertul international, asistenta pentru dezvoltare - tehnica si financiara etc. Solutionarea acestor probleme depinde, in primul rand, de lichidarea subdezvoltarii, cauza principala a inapoierii agriculturii in importante regiuni ale lumii, a subnutritiei si a foametei.

In concluzie : intre agricultra si elimentatie exista o stransa legatura deoarece lipsa primei componente duce la foamete . Cele 2 au o influenta deosebita asupra intreprinderii deoarece :

- cadrul favorabil in care emigrantii accepta posturi platite cu salarii minime pe economie , astfel organizatia produce la costuri salariale reduse .

- cadrul nefavorabil in conditiile in care intreprinderea se afla in tari subdezvoltate in care atat industria cat si forta de munca sunt la pamant

20. Functiile de baza din cadrul unei intreprinderi?

Functia de realizare, reprezinta functia de baza, este reprezentata de producerea de bunuri sau servicii, in stransa corelatie cu activitatea de productie, gestiunea stocurilor si aprovizionare (intalnita si sub denumirea de functia de achizitionare);

21. Functionarea unei intreprinderi poate fi modelata dupa un ansamblu de functiuni in interactiune, care sunt acestea?

Functionarea unei intreprinderi poate fi modelata dupa un ansamblu de functiuni in interactiune, care sunt repartizate in trei categorii:

- functia de realizare, reprezentand functia de baza, este reprezentata de producerea de bunuri sau servicii, in stransa corelatie cu activitatea de productie, gestiunea stocurilor si aprovizionare (intalnita si sub denumirea de functia de achizitionare);

- functia de management, regrupeaza toate functiile strategice de gestiune ale intreprinderii, managementul superior al intreprinderii, functiile de gestiune a resurselor umane (RU), functia de gestiune financiara si contabila;

- functia de sustinere, functie de realizare si permitere a unei bune functionari a intreprinderii. Este vorba de ansamblul activitatilor legate de vanzari, gestiunea infrastructurii tehnologice (functia IT - Informatii Tehnologice).

22. Globalizarea pro-contra si realitatile lumii contemporane

Procesul de globalizare nu este unul irevocabil, aceasta prima etapa a fost franata de

nationalismul economic, aparut in unele tari. Incepand cu anii '80 ai secolului trecut, multe tari dezvoltate , au inundat piata mondiala a bunurilor si serviciilor, deci a avut loc o crestere semnificativa a cotei producatorilor in exportul tarilor dezvoltate si o crestere substantiala a investitiilor straine directe. Al doilea val inregistreaza o schimbare importanta: tarile cu venit mic sunt in competitie directa cu tarile cu venit mare, care mai inainte aveau economii axate pe materia prima. In timpul noului val de integrare a pietei mondiale, comertul global creste masiv: iar pietele de desfacere sunt acum mult mai integrate ca altadata.

Noul val de globalizare este destul de contradictoriu: in primul rand, un grup destul de mare de tari in curs de dezvoltare au invadat pietele mondiale; in al doilea rand, cele in curs de dezvoltare au fost marginalizate in lumea economica, suferind diminuari de venituri si cresteri economice; in al treilea rand, migrarea internationala si miscarile de capital,

Nasterea fenomenului de globalizare prin crearea noilor conditii economice, militare,

cresterea saraciei, pierderea locurilor de munca este si va fi amplu dezbatut de catre

specialisti datorita acestor rezultate pozitive si negative.

Deschiderea comertului international a ajutat numeroase tari sa se dezvolte prin

impulsionarea exporturilor. Datorita globalizarii, multi oameni de pe intreg globul traiesc astazi mai mult si mai bine. Eliminarea barierelor in fata liberului schimb si a integrarii economiilor nationale poate genera o forta benefica prin cresterea nivelului de trai pentru fiecare locuitor al planetei, in special pentru cei saraci.

Pentru realizarea acestui obiectiv in mod real, in cadrul noul mileniu, modul de gestionare al globalizarii trebuie sa fie revizuit in totalitate. Impactul negativ, care a dat nastere la controverse a fost de natura strict economica. Oricat de importanti ar fi factorii politici, culturali, ecologici etc., pana la urma, economicul este cel care determina evolutia procesului de globalizare.

23. Gruparea agentilor economici se poate face pe baza mai multor criterii, si anume: forma de proprietate, forma de organizare si folosirea factorilor de productie.

Gruparea agentilor economici se poate face pe baza mai multor criterii, si anume: forma de proprietate, forma de organizare si folosirea factorilor de productie.

Dupa criteriul institutional, agentii economici se grupeaza astfel:

1. Intreprinderile - acestea grupeaza toate unitatile institutionale a caror functie consta in producerea de bunuri si servicii (non-financiare) destinate pietei, scopul cel mai important fiind obtinerea de profit.

2. Gospodariile sau menajele - reprezentate de familii sau diferite unitati consumatoare. Veniturile menajelor provin din remunerarea salariatilor, din titluri de proprietate si din transferul de proprietate efectuate de celelalte persoane.

3. Institutiile de credit si societatile de asigurare - au ca functie principala pe aceea de intermediar financiar intre ceilalti agenti economici colectand, transformand si redistribuind disponibilitatile financiare;

4. Administratiile publice - exercita functia de redistribuire a venitului si avutiei prin intermediul serviciilor non-marfare prestate. Veniturile acestora provin din varsamintele obligatorii efectuate de unitati care apartin celorlalte categorii de agenti economici;

5. Administratiile private - grupeaza organismele private, cum ar fi; organizatii, asociatii sau fundatii. Veniturile provin in principal din contributii voluntare, cotizatii, venituri din proprietati;

6. Administratiile straine - acest agent agregat desemneaza celelalte economii nationale si unitatile lor autonome cu care agentii economici nationali intra in tranzactii economice.

24. Importanta factorilor de mediu asupra activitatii intreprinderii contemporane

Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub impactul conditiilor concrete ale

mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico-tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata.

Interactiunea mediu-intreprindere, se poate sintetiza sub forma celor trei tipuri de mediu: stabil, schimbator (instabil) si turbulent:

- mediu stabil, modificari la intervale mari, cauza reprezentand-o evenimente neesentiale, care sunt usor de prevazut si de aceea pune putine probleme de adaptare a intreprinderii.Acest tip de mediu asigura stabilitatea intreprinderii, dar nu este un tip caracteristic, se intalneste destul de rar in ultimele decenii;

- mediu schimbator, schimbarile sunt frecvente, de o amploare variata, dar in

general previzibile.Pare sa fie tipul obisnuit de mediu cu care se confrunta intreprinderile in etapa actuala;

- mediu turbulent, schimbarile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu

incidente profunde asupra activitatii intreprinderii si greu de anticipat. Este definit de

schimbari foarte accentuate, frecvente, bruste, in directii imprevizibile, adesea

transformatoare, ceea ce supune intreprinderea unor presiuni deosebite, punandu-i probleme dificile de adaptare, in genere greu de anticipat. De regula, este specific ramurile de varf, deci nu are caracter dominant.

25. Interactiunile dintre mediu si intreprindere

Pt orice intr cunoasterea mediului ambiant , reprezinta punctul de unde incepe identificarea oportunitatilor , dar si a pericolelor , a amenintarilor ce se prefigureaza la adresa sa . Se impune cu necesitate cunoasterea continutului si a cerintelor mediului , precum si a modific cantitative si calitative care apar in sfera lui , chiar anticiparea evolutiei viitoare a mediului , astfel incat intr sa se poata adapta la noua lui structura .

Asigurarea resurselor materiale , financiare , informationale si umane de care intr are nevoie pt desfasurarea unei activit in conditii de maxima eficienta , solicita cunoasterea in detaliu a factorilor de mediu care o influenteaza , factori care constituie o premiza esentiala in adoptarea si aplicarea deciziilor si actiunilor ca expresie a necesitatilor si oportunitatilor prezente si de perspectiva .

Intr nu se afla in opozitie cu mediul , ea fiind chiar o componenta a acestuia care exercita influenta asupra mediului , are un rol activ asupra lui . Mediul ambiant nu este in mod automat ostil , restrictiv , ci dimpotriva ii ofera sanse , ocazii favorabile , situatii benefice pt mentinerea pozitiei si chiar accentuarea ei pe piata .

Mediul ambiant , reprezentat de fortele externe ale intr , influenteaza direct sau indirect obiectivele , planurile , procedurile , activitatile si rezultatele acestora , jucand un rol extrem de important in viata intr.

26. Intreprinderea si mediul de afaceri

Intreprinderea este o organizatie umana in care se combina factori de productie in vederea obtinerii de bunuri si servicii. Ea reprezinta un agent economic, persoana juridica, in care elementele de natura materiala, financiara si umana se combina in scopul realizarii unor obiective.

Mediul de afaceri exercita o puternica influenta asupra activit.si rezultatelor activitatii intreprinderii.Mediul de afaceri joaca un rol extrem de important in stabilirea obiectivelor,a planurilor,in valorificarea oportunitatiilor de afaceri si in obtinerea unor rezultate avantaj.In acest sens intreprinderea se cuvine a fi analizata ca o creatie a mediului si ca o parte a mediului.

Trasaturile intreprinderii sunt:

- este un organism social;

- este un organism tehnico - productive ;

- este un organism economic

- este un organism stabil

- este un organism dinamic

- este un organism complex

- este un organism cu reglare proprie .

Intreprinderile se pot clasifica astfel:

a) dupa natura activitatii, exista:

- intreprinderi de productie (industriale, agricole, de constructie, etc.);

- intreprinderi prestatoare de servicii (comerciale, bancare, de transport, etc.);

b) dupa forma de proprietate pe baza careia se constituie, exista:

- intreprinderi publice (de tipul regiilor autonome);

- intreprinderi private (de forma societatilor comerciale);

- intreprinderi mixte.

Regiile autonome se constituie in domenii de importanta strategica nationala cum ar fi: industria de armament, energetica, exploatare a minelor si gazelor, posta, transport feroviar etc.

Societatile comerciale se regasesc sub mai multe variante, in baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale:

- societatea in nume colectiv ; societatea in comandita simpla ; societatea in comandita pe actiuni ; SRL ; SA .

Asigurarea cu resurse reprezinta conditia de baza a functionarii intreprinderii, agentul economic avand preocupari multiple privind determinarea necesarului de resurse, prospectarea pietei furnizorilor de resurse, incheierea de contracte de aprovizionare, transportul, receptia, eventual depozitarea resurselor, apoi, gestionarea corecta si rationala a resurselor, economisirea lor, etc.

27. Intreprinzatorul in conceptia lui Jean Baptiste Say

Omul actioneaza in scopul satisfacerii nevoilor si aspiratiilor sale, promotorii industrialismului au afirmat ca scopul societatii este crearea "utilitatii", in acceptiunea sa cea mai larga: aceea care se refera la bunurile si serviciile folositoare omului pentru satisfacerea nevoilor si dorintelor sale. Pentru a-si satisface aceste nevoi, omul are la dispozitia sa trei mijloace alternative: el poate profita de ceea ce natura ii ofera in mod spontan (ceea ce este valabil doar in conditii foarte primitive), poate jefui averea produsa de altii sau poate munci pentru a produce el insusi avere. A aspira sa traiesti fara sa produci inseamna a trai "ca salbaticii". Producatorii sunt "oameni civilizati".

Jean-Baptiste Say sustinea ca bogatia insemna ceea ce are valoare, iar valoarea se bazeaza pe utilitate, pretuieste in mod deosebit activitatea antreprenorului, a fost printre primii care si-au dat seama de posibilitatile nelimitate ale unei economii libere, conduse de antreprenori creativi.

Exista, pe de alta parte, categorii de persoane care doar consuma si nu produc bogatie. Aceste clase neproductive cuprind armata, guvernarea si clerul intretinut de stat - clasele ce ar putea fi numite "reactionare", fiind asociate in general cu Vechiul Regim. Jean-Baptiste Say era intru totul constient de posibilitatea existentei, ba chiar de larga raspandire, a unor activitati antiproductive si antisociale in cazul folosirii statului de catre anumite elemente (altminteri productive) in scopul obtinerii de privilegii

Astfel, desi exista o armonie de interese intre producatori (intre patroni si salariati, de pilda), o stare naturala de conflict de interese apare intre producatori si nonproducatori, sau chiar in interiorul clasei producatorilor, atunci cand unii dintre acestia prefera sa-i exploateze pe ceilalti prin intermediul privilegiilor guvernamentale.

Legea care-i poarta numele "Legea lui Say" evidentia faptul ca produsele se cumpara pe produse, marfurile isi servesc reciproc de debusee, respectiv orice marfa oferita pe piata isi creeaza automat si cererea, realizandu-se astfel un echilibru firesc si necesar intre cerere si oferta. In urma cercetarii operei lui Jean-Baptiste Say putem sugera ca, deviza acestuia si a discipolilor sai ar putea fi: "Producatori din toate tarile, uniti-va!".

28. Intr-o economie de piata, intreprinderea este guvernata de cel putin doua principii, care sunt acestea si incercati o mica caracterizare?

Intr-o economie de piata, intreprinderea este guvernata de cel putin doua principii:

a) Principiul autonomiei economice si functionale - variaza dupa sistemul economic , in cadrul aceluiasi sistem intr. diferentiindu-se dupa tara , dimensiune si sector de activit. Gr de autonomie a unei intr il reprez cadrul juridic elaborat de autorit publica in vigoare . Libertatea de actiune e influentata si de presiunea exercitata de concurenta , de dificultatea de a dispune de anumite informatii , de aspecte independente , determinate de blocajul fianciar , de dificultati ale ag economici din amonte sau aval .

b) Principiul maximizarii profitului - prin procesul de productie , intr urmareste nu numai sa-si recupereze chelt efecuate ci sa obtina si un profit a cariu maximizare este determinate de cresterea val cantitative si calitative a bunurilor puse la dispoz publica .

29. Necesitatea abordarii sistemice a intreprinderii

Abordarea sistemica - nu se limiteaza la entitati materiale in fizica, biologie si in alte stiinte ale naturii, aceasta este aplicata si in entitati care partial nu sunt materiale si sunt destul de eterogene. Analiza sistemica a unei intreprinderi de afaceri, de export, cuprinde oameni, masini, cladiri, fluxul de materii prime, productia, banii, buna vointa si alte elemente care nu se supun cantaririi; ea poate sa dea un raspuns definitiv si un sfat practic.

Sfarsitul secolului al XX-lea a impus tarilor aflate in tranzitie, reintegrarea in economia mondiala sub forma economiilor de piata, dupa decade de comunism totalitar.

Tarile aflate in tranzitie au cerut mai multa deschidere din partea Vestului pentru bunurile si forta lor de munca, mai degraba decat ajutor financiar. Sistem de piata concurential, presupune, tratamentul egalitar pentru asigurarea coexistentei diferitelor structuri de proprietate.

Intreprinderea este un sistem compus din elemente diferite

- personalul, caracterizat prin diverse variabile de stare cum sunt: sexul, varsta, calificarea, functia;

- mijloacele materiale si anume masini, utilaje, instalatii , puterea instalata sau capacitatea de productie;

- drepturile, obligatiile si mijloacele financiare ale intreprinderii se refera la dreptul de proprietate asupra altor intreprinderi sub forma actiunilor detinute, a creantelor si a lichiditatilor in banca sau in casa;

- materiile prime, produsele finite, semifabricatele sau in curs de fabricatie.

In intreprindere pot fi identificate si alte elemente reprezentate ca entitati: brevetele de fabricate, ansamblul cunostintelor etnice si stiintifice ale membrilor intreprinderii, informatiile.

30. Necesitatea identificarii factorilor care tin de managementul firmei si de luarea lor in consideratie, cand se utilizeaza diferite metode si tehnici de conducere, care sunt acestea?

Functionalitatea structurii organizatorice este conditionata atat de factori endogeni cat si exogeni firmei, analiza acestora constituind o rezerva nelimitata in cresterea eficientei managementului firmei.

Variabila organizationala este reprezentata de factorii interni sau externi unitatii care conditioneaza caracteristicile acesteia dar si factori tipologici utilizati in abordarea

comparativa a mai multor firme.

Variabilele organizatorice sunt:

- dimensiunea firmei

- complexitatea firmei

- caracteristicile procesului tehnologic

- nivelul dotarii tehnic

- gradul de specializare si cooperare in productie

- dispozitia teritoriala

- caracterul procesului de desfacere

- ritmul de innoire a produselor si tehnologiilor.

Acestea influenteaza configuratia structurii organizatorice precum si componentele

acesteia.

31. Paradigma Structura - Comportament - Performanta.

Paradigma SCP, elaborata de Joe Bain si Eduard Masson, evidentiaza structura pietei (numarul de vanzatori pe piata, gradul de diferentiere a

produsului, structura costurilor, gradul de integrare verticala a vanzatorilor etc.) care poate determina anumite comportamente ale intreprinderilor (referitor la pret, cercetare si dezvoltare, investitie, publicitate etc.) si care la randul lor determina performanta pietei

(eficacitate, raport pret-cost marginal, varietatea produselor, profit etc.).

Metoda economiei industriale presupune o constructie abstracta, o teorie, un lant de rationamente cunoscut in lumea specialistilor sub denumirea de paradigma SCP:

- Structura (S), factorii care determina competitivitatea unei piete;

- Comportamente (C), maniera de actiune a firmelor pe piata;

- Performanta (P), capacitate de a satisface consumatorii.

Paradigma "Structuri - Comportamente - Performante", conceputa de E. Mason, a generat dezbateri si studii care au evidentiat noi valente ale tripticului SCP, dar care, intr-un fel sau altul, s-au incadrat in teoria micro­economica traditionala.

Cel mai important dintre autori s-a dovedit a fi J. Bain care introduce doua elemente noi in istoria economiei industriale: notiunea de performanta, neglijata de E. Mason, si abordarea secventiala a fenomenului industrial. Spre deosebire de E. Mason, J. Bain a identificat caracteristicile celor trei componente ale paradigmei SCP

Caracteristicile componentelor paradigmei SCP

Limitele gandirii lui Joe Bain sunt urmatoarele:

1. Modelul lui Joe Bain nu mai este normativ, precum cel al lui Eduard Mason.

Joe Bain defineste pozitiv economia industriala ca "studiul organizatiei si a functionarii acestora intr-o economie capitalista". Obiectul demersului sau este acela de a descrie functionarea activitatii industriale.

2. Nu considera utila o formalizare foarte profunda a comportamentelor.

Analiza lui Joe Bain este mai mult literara decat matematica. Ca si Eduard Mason, Joe Bain reduce la maximum importanta dimensiunilor subiective a economiei industriale. Pe Joe Bain il intereseaza mai mult industria decat firma, el afirmand, ca in aceasta directie, unitatea de baza a analizei sale este "industria si grupul de firme concurente".

3. Joe Bain nu a luat in considerare criticile teoretice aduse lui Eduard Mason, privind aspectele metodologice ale economiei industriale.

Joe Bain a subliniat limitele teoriei lui Eduard Mason si necesitatea imbogatirii a ceea ce s-a dovedit apt in viata de zi cu zi. De aceea Joe Bain sustine necesitatea cercetarii teoretice si studii empirice. Obiectivul lui Joe Bain era "de a se apleca asupra teoriei preturilor pentru a se orienta , a incerca sa raspunda la intrebarile pe care aceasta le pune, de a o testa intr-o maniera critica si formuleaza sugestii pentru a le ameliora".

32. Poate conduce terorismul la scaderi a preturilor unor produse sau servicii sau chiar la falimentarea unei intreprinderi, (daca da, cum)?

Fenomenul terorismului international constituie una dintre principalele amenintari la adresa societatii umane si a starii de siguranta nationala a statelor lumii, continuand sa reprezinte un pericol social deosebit de grav, atat pentru structura si coeziunea sociala, cat si pentru securitatea indivizilor si a statelor.

Atunci cand SUA, cea mai mare putere militara si economica a lumii a dovedit ca nu

este capabila de o strategie prompta de aparare impotriva terorismului a dat nastere unor

schimbarii majore in comertul international al lumii. Chiar daca Europa se considera ferita de acest fenomen al globalizarii - terorismul - 11 martie 2004 si 7 iulie 2005, a dovedit-o vulnerabila iar repercusiunile au aparut imediat pe pietele financiare mondiale prin evolutia EURO si nu numai.

Ex : 1) Analiza evolutiei terorismului la scara mondiala releva ca in anul 2001 acesta a inregistrat o crestere spre sfarsitul anului, cand s-au consumat evenimentele tragice din Statele Unite ale Americii, din 11 septembrie 2001, evidentiindu-se ca, reorientarea terorismului spre tinte din aviatia civila reprezinta, in continuare, un risc deosebit, iar consecintele actelor ilicite asupra securitatii aeronautice pot fi devastatoare.

Ex : 2) Dupa producerea atentatelor de la Bombay, oficiile pentru Afaceri Externe din Marea Britanie au recomandat cetatenilor sa nu calatoreasca in India. India nu este insa singura tara in care turistii nu prea au ce cauta. O serie de alte zone din lume sunt extrem de periculoase.

33. Poate influenta criminalitatea economica deciziile de segmentare a pietei unei corporatii?

Spalarea de bani, contrabanda si diversele metode de evaziune fiscala sunt infractiunile economice care au afectat in decursul timpului aproape toate economiile din intreaga lume. Pe langa pierderile directe, sunt afectate pe termen lung valoarea actiunilor si reputatia companiilor si institutiilor .

Din punct de vedere al domeniului de activitate, companiile din sectorul financiar sunt cele mai expuse riscului de frauda in comparatie cu oricare alte sectoare. Una din sase banci, de exemplu, au raportat descoperirea fenomenului de spalarea banilor ca o consecinta a imbunatatirii controlului si sistemelor de conformitate. De asemenea si eforturile constante de informare asupra fenomenului de spalarea banilor au condus la cresterea ratei incidentelor depistate. Prin natura lor, serviciile financiare faciliteaza accesul la tranzactii financiare complexe si active corporale importante, reprezentand o tinta evidenta pentru cei care doresc sa fraudeze.

Marea majoritatea firmelor sunt insuficient pregatite sa gestioneze si sa previna criminalitatea economica. De exemplu, mai putin de 30% din companii isi instruiesc personalul de conducere in domeniul combaterii si prevenirii infractionalitati economice. In prezent, prea multe companii se bazeaza pe mijloace de prevenire intangibile cum ar fi coduri de conduita si de etica, care desi constituie baza pentru o buna practica, luate separate pot fi incorect intelese si greu de aplicat. Pe de alta parte, companiile care au avut de suferit de pe urma fraudelor isi vor lua masurile necesare pentru combaterea si atenuarea efectelor fraudei.

34. Pot fi identificate mai multe tipuri de organisme, care inconjoara intreprinderea si o influenteaza direct, care sunt acestea?

Tipuri de organisme, care inconjoara intreprinderea si o influenteaza direct:

1. Organisme financiare (financial publics) influenteaza capacitatea intreprinderii de

a obtine fonduri banesti pentru desfasurarea activitatii si sunt reprezentate de: societatii de investitii, companii de asigurari, actionari etc.

2. Institutiile mass-media (media publics) includ organizatiile care vehiculeaza stiri, opinii prin: ziare, reviste, radio, televiziune etc.

3. Asociatii ale cetatenilor (citizen action publics) reprezentate de organizatii ale

consumatorilor, grupurile ecologiste, grupuri ale minoritatilor.

4. Institutii guvernamentale (guvernamental publics), fata de care intreprinderea are

obligatii legale, cum sunt: organele vamale, de justitie etc.

5. Organisme publice locale (local publics), reprezentate prin organizatii comunitare,

resedintele vecinilor etc.

6. Atitudinea publica generala (general publics) sau marele public, imaginea publica a intreprinderii are importanta mai ales direct si imediat in cadrul local, iar cand imaginea are de suferit, efectele negative asupra activitatii intreprinderii nu intarzie sa se arate.

35. Principalele tipuri de structuri organizatorice, pe care le puteti identifica in cadrul unei intreprinderi?

Clasificarea structurii organizatorice se face folosind 2 criterii:

1. dupa morfologia structurii respectiv componente, mod de imbinare si raporturile ce se stabilesc intre elementele de natura functionala si operationala se disting urmatoarele tipuri de structuri;

a) structura ierarhica se caracterizeaza printr-un numar redus de componente operationale,in care se desfasoara principalele activitati, fiecare persoana fiind subordonata unui singur sef iar conducerea fiecarui compartiment exercita toate atributiile conducerii la acel nivel, ceea ce solicita cunostinte profesionale diversificate, este adoptata de intreprinderile mici;

b) structura functionala caracterizata prin existenta compartimentelor

operationale si functionale, conducatorii sunt specializati intr-un anumit

domeniu , beneficiind de asistanta compartimentelor functionale, iar executantii primesc ordine si raspund atat fata de sefii ierarhici cat si fata de conducerea compartimentelor functionale , sunt dublu subordonati;

c) structura ierarhic-functionala caracterizata prin existenta componentelor operationale si functionale. Executantii sunt subordonati sefului ierarhic, se elimina dubla subordonare , se utilizeaza in organizatiile de dimensiuni mari .

2. Criteriul ce tine seama de functionalitatea, eficienta, flexibilitatea structurii:

a) privat traditionale

b) sisteme birocratice

c) sisteme moderne.

36. Principalele componente ale macromediului?

Componentele lui, trebuie abordate intr-o stransa interdependenta, chiar daca sunt de natura foarte diversa: economica, demografica, tehnica, politica, juridica, psihosociala, culturala, educationala, ecologica etc.

- Mediul demografic.- indicatori specifici ca: numarul populatiei, structura pe sexe si grupe de varsta, numarul de familii si dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritoriala si medii a populatiei, rata natalitatii. Populatia in calitate de partener al acesteia se afla atat in postura de beneficiar al rezultatelor obtinute de ea, dar si in postura de creatoare a acestora, deci ca sursa de munca. Situatia demografica, mai ales in ceea ce priveste nivelul, dinamica, structura populatiei, repartizarea teritoriala si pe medii (urban - rural), are efecte multiple atat pe termen scurt, cat si pe termen lung asupra activitatii intreprinderii.

- Mediul economic. Ansamblul elementelor care compun viata economica a spatiului

in care actioneaza intreprinderea.Determina structura pe ramuri a economiei, nivelul de dezvoltare pe ansamblu si pe fiecare ramura economica, gradul de ocupare a fortei de munca, situatia financiar - valutara etc. Constituie cadrul concret in care intreprinderea activeaza fiind definita atat de raporturile care apar in societate in productia, repartitia, schimbul si consumul bunurilor materiale si serviciilor, cat si prin structurarea pe ramuri, subramuri si domenii de activitate. El reflecta nivelul de dezvoltare atat pe ansamblu, cat si la nivelul verigilor componente si se concretizeaza in : piata interna, piata externa si parghiile economico-financiare.

- Mediul tehnologic sau tehnic. Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului intreprinderii prin inventii, inovatii, marimea si orientarea fondurilor destinate cercetarii, explozia productiei noi, perfectionarea productiei traditionale, reglementari privind delimitarea tehnologiilor poluante, constituie cadrul de dezvoltare a intreprinderii. Noul tip de tehnologie modeleaza atitudinile , promoveaza alt stil de munca si viata , in general un alt comportament. Noile descoperiri tehnico-stiintifice modifica capacitatea si structura productiei.

- Mediul cultural, social si educational. Totalitatea factorilor, conditiilor, relatiilor si institutiilor care vizeaza sistemul de valori, obiceiuri, traditii, credinte si normele care modeleaza societatea si reglementeaza comportamentul indivizilor si a grupurilor in general prin ambianta de munca si viata Invatamantul contribuie direct la amplificarea nivelului de cultura si schimbarea mentalitatii membrilor societatii.

- Mediul politic reflecta structurile societatii, clasele sociale si rolul lor in societate,

fortele politice si raporturile dintre ele, gradul de implicare a statului in economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern, zonal, international.

- Mediul juridic - reglementarile de natura juridica ce vizeaza direct sau indirect activitatea de piata a intreprinderii. Factorii juridici se refera la mijloacele de control stabilite pt apararea intereselor societatii.

- Mediul natural - aspectele ecologice constituie restrictii in calea dezvoltarii intreprinderii nu doar prin reducerea resurselor puse la dispozitie, mai ales a celor neregenerabile si epuizabile, ci si prin nivelul poluarii acceptabile.Intreprindere este obligata sa foloseasca numai tehnologii nepoluante si sa-si organizeze astfel intreaga activitate incat sa protejeze mediul ambiant, dar sa si combata degradarea lui.

- Mediul international Fluctuatiile monedei europene euro comparativ cu alte monede straine pot influenta capacitatea unei firme romanesti de a concura pe pietele europene si chiar internationale.

37. Principalele componente ale micromediului, pe care dvs., le puteti identifica?

Componentele micromediului : furnizorii de marfuri, prestatorii de servicii si forta de munca, intermediarii, clientii, concurentii, precum si organismele publice, a caror activitate se rasfrange nemijlocit asupra intreprinderii.

- Furnizorii de marfuri care sunt agenti economici ce asigura resursele necesare de

materii prime, material, echipamente si masini. Intreprinderea trebuie sa dispuna de informatii referitoare la dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate, cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al intreprinderii furnizoare (stabilitate economica, disciplina tehnologica etc.), alte informatii referitoare la factorii perturbatori ai unei aprovizionari corespunzatoare.

- Prestatorii de servicii reprezentati de firme sau persoane particulare care ofera o gama larga de servicii utile realizarii obiectivelor firmei (prestatorii de servicii bancare intalniti pe piata financiara);

- Furnizorii fortei de munca sunt unitatile de invatamant, oficiile fortei de munca si

persoanele ce cauta un loc de munca.

- Clienti, care sunt consumatori, utilizatori industriali, intreprinderi comerciale sau

agentiile guvernamentale, ei alcatuiesc piata de desfacere a oricarei intreprinderi producatoare. Este foarte important sa se analizeze situatia lor in vederea cunoasterii cat mai bine a comportamentului lor, pentru a veni in intampinarea dorintelor lor.

- Organismele publice sau publics, reprezinta orice grupare care are un interes actual sau potential cu impact asupra capacitatii organizationale de atingere a obiectivelor intreprinderii. Sunt identificate mai multe tipuri de astfel de organisme, care inconjoara intreprinderea si o influenteaza direct:

1. Organisme financiare (financial publics) influenteaza capacitatea intreprinderii de

a obtine fonduri banesti pentru desfasurarea activitatii si sunt reprezentate de: societatii de investitii, companii de asigurari, actionari etc.

2. Institutiile mass-media (media publics) includ organizatiile care vehiculeaza stiri, opinii prin: ziare, reviste, radio, televiziune etc.

3. Asociatii ale cetatenilor (citizen action publics) reprezentate de organizatii ale

consumatorilor, grupurile ecologiste, grupuri ale minoritatilor.

4. Institutii guvernamentale (guvernamental publics), fata de care intreprinderea are

obligatii legale, cum sunt: organele vamale, de justitie etc.

5. Organisme publice locale (local publics), reprezentate prin organizatii comunitare,

resedintele vecinilor etc.

6. Atitudinea publica generala (general publics) sau marele public, imaginea publica a intreprinderii are importanta mai ales direct si imediat in cadrul local, iar cand imaginea are de suferit, efectele negative asupra activitatii intreprinderii nu intarzie sa se arate.

- Concurentii sunt agentii economici care intra in competitie cu orice intreprindere, concurenta este o lupta dura, in care invinge intotdeauna cel mai bun, - se desfasoara nu numai cu mijloace economice, ci si extraeconomice, pentru fiecare intreprindere este absolut necesar sa descopere: structura si amploarea concurentei, motivele reusitei concurentilor importanti, precum si sansele de a-i invinge. Exista doua tipuri de concurenti :

1. Concurentii directi, satisfac aceleasi nevoi ale clientilor si sunt perceputi de clienti ca alternative, sunt in general mai usor de identificat, dar lupta cu ei este costisitoare si de aceea pe termen lung supravietuiesc doar cei puternici.

2. Concurenti indirecti, cei ce ofera un produs similar dar cu alte caracteristici, satisfac

alte nevoi ale clientilor. Sunt mai putin amenintatori, produc inlocuitori, desi sunt mai greu de depistat.

Concurentii sunt de obicei firme sau persoane particulare, care isi disputa aceiasi

clienti (beneficiari) sau furnizori de bunuri si servicii.

38. Principiile formale ale comunicarii si ale transmiterii informatiilor in sistemele organizatiei?

Putem considera organizatia ca un sistem social care cere de la salariati cooperare, daca acestia doresc sa fie eficienti, oamenii ar comunica permanent unii cu altii.

Managerii trebuie sa cunoasca mediul extern al organizatiei si sa treaca la o adaptare a structurii interne a organizatiei in vederea asigurarii unui echilibrul intre aceasta si mediu. Organizatia nu poate exista in afara persoanelor, pentru a intelege mai bine, sa evidentiem, care ar fi principalele sarcini pe care trebuie sa le evidentieze un manager executiv:

1. de a crea un sistem de comunicare intrucat toate activitatile se bazeaza pe comunicare, aceasta inseamna definirea sarcinilor organizationale, clarificarea liniilor de autoritate si responsabilitate, si de a lua in consideratie ambele mijloace de comunicare - formale si informale.

2. de a promova securitatea eforturilor personale ale membrilor organizatiei, de a-i pune in relatii de cooperare, contributia acestora la organizare fiind o sarcina importanta care se refera la reglementarea si selectarea acelor persoane care pot sa contribuie cel mai bine la atingerea obiectivelor si care ar vrea sa lucreze impreuna.

3. de a formula si defini obiectivele; unde putem include functia de luare a deciziilor si delegarea.

In cadrul "organizatiilor formale" cel mai caracteristic tip de organizare care este cel "scalar" sau "ierarhic", in care coordonarea are loc prin intermediul subordonarii unei autoritati centrale unice. Un asemenea tip de organizare, permite reducerea numarului disfunctiilor, micsorarea frecusurilor in interiorul organizatiei, intarirea si mentinerea capacitatii acesteia, chiar daca aceasta se realizeaza cu pretul reducerii libertatii. Un alt tip de organizare formala este "organizarea laterala", in care, spre deosebire de cea scalara, coordonarea in sistem se obtine numai prin intermediul acordului, intelegerii.

Deosebirea dintre organizarea formala si cea informala consta in aceea ca prima reprezinta un sistem de actiuni constient coordonate, in timp ce organizatiile informale au un caracter neconstient. Organizarea informala, spre deosebire de cea formala, este destul de nedeterminata si, de fapt, fara structura.

Pe de o parte, din organizarile informale se nasc cele formale, iar, pe de alta parte, crearea organizarii formale genereaza inevitabil organizari informale, care la randul lor exercita influenta asupra celor formale, facandu-le viabile. Prin urmare, cele doua tipuri de organizare nu pot trai unul fara altul.

39. Relatia dintre criminalitatea transfrontaliera si dezvoltarea intreprinderii

Activitatile criminale vizeaza activitati de tipul:

. Productia si comertul cu droguri, arme, pornografie, etc.;

. Activitati legate de prestarea de servicii: jocuri de noroc ilegale, proxenetism, prostitutie, etc.

. Fraude financiare-falsificarea banilor, furturi, incasarea de despagubiri necuvenite de la institutii de asigurari.

Un boom spectaculos a inregistrat grupurile criminale din Europa Centrala, acestea

axandu-se in mod special pe comertul ilegal cu arme, prostitutie, extorcarea de bani, furtul de masini si dezvoltarea pietei negre, a petrolului si titeiului.

Cresterea numarului conflictelor armate a condus la o cerere tot mai mare de arme si

munitie, astfel incat oferta nu o mai poate satisface Zonele de conflict reprezinta noi piete de desfacere, atat pentru producatori, cat si pentru traficantii iliciti de arme. Asa ca nici o cheltuiala nu este prea mare pentru a alunga si a infrunta fortele dezintegrarii, ce creeaza gaurile negre al crimei si purificarii etnice prin ura, extremism si intoleranta.

Investitiile in stabilitatea economica si sociala sunt vitale pentru asigurarea stabilitatii

Asemenea investitii sunt menite sa stopeze imigratia ilegala si criminalitatea transfrontaliera.

40. Relatia dintre economie si cultura, in conditiile globalizarii

Influenta fenomenelor economice (criza societatii americane) si politice (dezvoltarea

tot mai mult a terorismului) de la inceputul mileniului III a generat multiple schimbari pe toate planurile vietii in orice colt al lumii. "Globalizarea" sub aspectul mondializarii economiei poate fi privit ca un proces obiectiv si inevitabil care are de-a face cu o serie de factori favorizanti, dar si de obstacole (lumea devine tot mai mica: lansarea unui produs se poate face in mod simultan pe trei continente: America, Asia, Europa; oamenii pot calatori oriunde in lume in doar 24 de ore).

Impactul socurilor culturale asupra dezvoltarii economiilor nationale sau, din potriva,

necesitatea adaptari dinamice la aceasta cultura a globalizarii presupune un mare consum de tensiuni, energii si conflicte sociale. Un rol important asupra proceselor economice, in contextul globalizarii, il reprezinta si dimensiunea culturilor manageriale.

Din punctul de vedere al economistilor si oamenilor de afaceri, termenul de culturala este dificil de definit datorita evolutiei continue a formelor de comert, a pietelor si bineinteles a schimbarii continue a organizatiilor, dar si aceste definitii constituie avantaje nete care pot transforma diversitatea culturala intr-o resursa importanta in contextul globalizarii, asa cum este si informatia.

Dezvoltarea fara precedent a afacerilor multinationale intareste ideea ca diversitatea are beneficii, gandindu-ne numai la imensul tezaur de experiente si cunoastere pe care il prezinta apartenenta la o cultura.

41. Relatia dintre protectia mediului si intreprindere?

Impactul dezvoltarii industriei noului mileniu asupra deteriorarii calitatii mediului

ambiant a dus la aparitia unor noi fenomene si anume cele de poluare.

Mediul ambiant este afectat continuu de poluare. Se manifesta trei tipuri de poluare

ale mediului: poluarea microbiana, artizanala si industriala. Primul tip de poluare, 1) poluarea microbiana - poluarea naturala, provocata de bacteriile care traiesc si se dezvolta in materiile aflate in stare de descompunere sau putrefactie, reprezentand una din sursele cele mai clasice si mai importante ale poluarii epocilor industriale.

2) poluarea artizanala este strans legata de activitatile economice umane: olarit, fabricarea hartiei, care duceau la o poluare a aerul si a apei constituind surse de poluare sonora si de deseuri.

3) poluarea industriala, se caracterizeaza printr-o mare intindere a prejudiciilor cauzate mediului, fiind cunoscuta sub trei forme: reziduala , continua sau "accidentala".

Poluarea solului poate fi realizata prin lucrari de escavare, depozitare de deseuri si reziduri toxice, materii anorganice si radioactive, eroziunea solului, defrisarea padurilor, etc. Cel mai important element legat de poluare il constituie "poluarea apelor", ca rezultat al procesului de industrializare, afectand calitatea si echilibrul ecologic al ecosistemelor terei.

In urma atator probleme ale mediului, firmele trebuie sa inteleaga ca pentru realizarea unui mediu de afaceri "curat", unei dezvoltari durabile, vor trebui sa investeasca mai mult in instalatii de epurare, in tehnologii moderne, nepoluante. Aceste masuri trebuie intelese si sprijinite de toate tarile atat dezvoltate sau mai putin dezvoltate pentru ca fenomenul poluarii nu se opreste la granita unei tari, acesta poate afecta o regiune sau chiar intreg globul.

42. Relatia dintre subdezvoltare, sanatate si dezvoltare a unei intreprinderi

Saracia si subdezvoltarea culturala sunt fenomene sociale aflate intr-o profunda

corelatie si interactiune, in sensul ca saracia determina subdezvoltarea culturala, iar aceasta, la randul ei, adanceste saracia.

Saracia nu are intotdeauna ca efect automat subdezvoltarea culturala, dupa cum nici subdezvoltarea culturala nu se asociaza automat numai cu saracia. Viata demonstreaza ca sunt indivizi, grupuri si chiar comunitati care desi simt si traiesc puternic saracia incearca s-o depaseasca, prin cultura, invatatura, stiinta de carte si informare continua,

dupa cum sunt indivizi, grupuri si comunitati umane cu inalte standarde economice, dar fara preocupari si nevoi culturale, pentru acestea valorile fundamentale fiind acumularea de bunuri materiale, bani si avutie sub diferite forme.

Subdezvoltarea reprezinta un fenomen planetar de o asemenea amploare si complexitate incat definirea satisfacatoare a ei este destul de dificila.

Rezultatele subdezvoltarii face ca tarile slab industrializate sa dea nastere unor boli cu efect asupra intregii omeniri. Noua "ciuma" a secolului al XXI-lea o constituie HIV-SIDA sau cancerul. Stiinta economica nu a reusit sa creeze o teorie generala a dezvoltarii economice aplicabila tuturor tarilor, fapt de altfel si greu daca nu imposibil de realizat. Totusi au fost identificati cativa factori de baza care limiteaza cresterea economica in tarile sarace. Dintre acestia enumeram: formarea insuficienta a capitalului, o criza a resurselor umane si abilitatilor antreprenoriale, lipsa infrastructurii si constrangerile impuse de dependenta fata de natiunile dezvoltate

O tara in curs de dezvoltare se confrunta cu anumite restrictii,cantitatile insuficiente de resurse materiale ori umane determina necesitatea unor alegeri din partea acestor tari intre mai multe alternative. Tarile in curs de dezvoltare sunt puse in situatia de a alege intre industrie sau agricultura, intre exporturi si substituirea importurilor, intre planificarea centralizata si economia de piata libera.

43. Rolul intreprinderii in cadrul economiei

Intreprinderea are un rol hotarator in dezvoltarea economica a oricarei tari, in determinarea potentialului acesteia, de costurile cu care se obtin bunuri si servicii, de calitatea acestora si de capacitatea intreprinderii de a le comercializa profitabil depind in realitate puterea economica si nivelul de trai al unei tari.

Rolul intreprinderii in circuitul economic al unei tari este exercitat prin indeplinirea celor doua functii ale acesteia:

- de creare de valori adaugate;

- de participare la distribuirea veniturilor.

Valoarea adaugata pe care o creeaza o intreprindere se masoara prin diferenta intre valoarea bunurilor pe care le vinde si valoarea celor pe care ar trebui sa le cumpere pentru a putea produce.

Valoarea adaugata creata de intreprindere este distribuita de acestea pe destinatii bine precizate:- furnizorii de bunuri si servicii;- personalul;- proprietarul;- statul;

-sumele ramase la dispozitia intreprinderii.

Suma valorii adaugate realizate constituie bogatia naturala sau produsul intern brut. Intreprinderea, creand valoare adaugata si redistribuind sub diferite forme catre alti agenti constituie un rol esential in activitatea unei tari.

Intreprinderile au in viata unei economii un dublu rol: economic si social.

a) Rolul economic:

- intreprinderile atrag si combina factorii de productie. Managerii cauta sa obtina cel mai bun rezultat la cel mai mic cost;

- intreprinderile au ca finalitate a activitatii lor executarea de bunuri si servicii. Managerul firmei urmareste sa produca la costuri minime, reanalizand si reinnoind permanent factorii si combinarea lor, in functie de situatia pietelor de aprovizionare si desfacere;

- intreprinderile distribuie veniturile, (salarii pentru munca etc.).

b) Rolul social sunt agenti economici, a caror activitate nu poate fi studiata decat in contextul social existent. Firma exista prin indivizi, respectiv prin salariatii sai, si consumatorii bunurilor oferite pe piata, fata de care manifesta un rol social specific, respectiv:

- fata de salariati, care isi consacra o mare parte din viata lor cotidiana muncii in intreprindere si care trebuie sa gaseasca aici conditii favorabile atat din punct de vedere al muncii, cat si al salarizarii lor. Trebuie create conditiile pentru organizarea si functionarea asa numitelor celule de promovare culturala (distractii, excursii, asociatii diverse), care vor contribui la cresterea atasamentului angajatilor in promovarea obiectivelor firmei.

- fata de consumatori, firma trebuie sa caute cea mai buna adaptare a bunurilor si serviciilor produse la solicitarile clientilor; ea trebuie sa furnizeze o informatie completa si obiectiva asupra produselor sale, prin politici de publicitate, reclama adecvate.

44. Societatea contemporana, societate a informatiei si cunoasterii

Societatea umana este caracterizata de trei elemente aflate in plin proces de dezvoltare: informatia, tehnologia si stiinta. Civilizatia umana a cunoscut in decursul existentei sale o etapa agricola si apoi una industriala, cea prin care trece acum este epoca informatiei si a comunicarii.

Societatea cunoasterii reprezinta o noua economie in care procesul de inovare

(capacitatea de a asimila si converti cunoasterea noua pentru a crea noi servicii si produse) devine determinant.

Din momentul in care intervine Internetul cu marile avantaje pe care acesta le aduce

(e-mail, comert electronic si tranzactii electronice, piata Internet, distributia de continut") prin cuprinderea in sfera informatiei electronice a unui numar cat mai mare de cetateni se trece la societatea informationala.

Economia contemporana este marcata de o serie de tendinte, la confluenta celor doua

milenii:

1. Trecerea tarilor avansate din era geopolitica in era geoeconomiei.

Gradul de stapanire a stiintei si cunoasterii se constituie in resurse strategice pentru a

trai, chiar daca tara este saraca in resurse asa cum putem intalnii in cazul Japoniei, si pentru a determina raporturile de forte si evolutia acestora.

2. Economia contemporana a intrat in cel de-al cincilea ciclu de viata, si anume era

informationala.

Economia mondiala a devenit tripolara - Japonia - SUA - Uniunea Europeana - care

depun eforturi pentru informatizarea in masa a tuturor domeniilor de activitate.

3. Trecerea de la economia bazata pe politica economica la economia bazata pe

politica ecologica.

In acest context, se ia in considerare componenta ecologica a dezvoltarii, in conditiile

satisfacerii unor cerinte crescande si a unor resurse limitate. Se lanseaza noi concepte,

precum "dezvoltare sustinuta", "dezvoltare durabila".

4. Procesul de globalizare si integrare a economiei mondiale.

Principalele forme de manifestare ale acestui proces sunt: globalizarea pietelor de

marfuri, internationalizarea productiei si a tehnologiei, serviciilor si pietelor financiare etc.

5. Transnationalizarea vietii economice.

Factorii care au determinat dezvoltarea societatilor transnationale sunt:

- progresul tehnic (internationalizarea activitatii de finantare a inovarii, uniformizarea cererii);

- diversificarea geografica (bariere protectioniste, avantaje financiare sau fiscale,

strategii de diminuare a riscurilor);

- costurile de productie (scaderea costurilor de transport, scaderea costurilor salariale, existenta costurilor salariale scazute);

- liberalizarea pietelor nationale si internationale de capital;

6. Trecerea de la productia flexibila la productia de masa executata la comanda

clientului.

In urmatoarele doua decenii, se va trece la fabricarea de bunuri pentru toate gusturile

si pentru toate bugetele.

7. Mutatii in industrie pe plan mondial.

Principalele mutatii in industrie pe plan mondial sunt:

- mondializarea si parteneriatul industrial;

- rolul central al tehnologiilor:

- .ameliorarea tehnologiilor intr-o perspectiva globala.

- transformarea inovatiei ca motor al competitivitatii;

- asocierea dezvoltarii industriale de tehnologie sub cele mai diverse forme.

8. Relansarea cresterii economice.

Banca Mondiala preconizeaza o crestere medie anuala de 3,2% pana in anul 2005.

9. Modificari importante ale prioritatilor politicii economice.

In acest sens, sunt mentionate eforturile atat ale tarilor dezvoltate cat si ale tarilor in

curs de dezvoltare pentru o abordare strategica si vizionara a dezvoltarii societatii

contemporane, eforturi concretizate in doua documente fundamentale:

- "Cartea Alba a Uniunii Europene pentru cresterea competitivitatii si ocuparea

fortei de munca" (COFM).

- "O politica de competitivitate industriala pentru Uniunea Europeana", 1994.

10. Institutionalizarea relatiilor economice internationale.

Intensificarea relatiilor internationale a determinat aparitia unor organisme

internationale care aveau ca obiectiv facilitarea acestor relatii (Fondul Monetar International - FMI, Asociatia Internationala pentru Dezvoltare - AID, Societatea Financiara Internationala - SFI, s.a.).

11. Integrarea interstatala.

Punctul de plecare al acestui fenomen l-au constituit intelegerile postbelice ale celor

doua puteri rivale - Franta si Germania - ce se pot considera embrionul Uniunii Europene.

45. Strategia de europenizare

Se refera la caracteristicile firmei europene , particularitatile spatiului economic european si strategiile de europenizare ale intreprinderii . Dezideratele cu care sunt

confruntate intreprinderile in Europa sunt diferite de cele ale marilor intreprinderi multinationale din cadrul spatiului mondial. La ora actuala nu exista un statut juridic abordat de intreprinderile europene.

Patrick Joffre si Gerard Koenin considera ca "originalitatea intreprinderilor nationale care detin procese de deschidere internationala pot conduce la definirea raportului spatiului european". Spatiul economic european nu poate fi diluat in spatiul mondial.

Orientarea investitiilor franceze spre Uniunea Europeana ar explica dezavantajele asupra proceselor de constituire a unei piete unice, un proces de constituire teritorial, deci, asupra factorilor macroeconomici traditionali.

Strategiile de europenizare nu sunt un fapt al intreprinderilor europene in sensul strict, deoarece s-au vazut firme multinationale americane si europene ca adopta strategii diferentiate. Mediul european nu poate fi la fel la toate intreprinderile, de aceeasi maniera si ca in consecinta piata europeana poate reprezenta ultimul obiectiv sau cazul particular a unei strategii mult prea globale:

- intreprinderi de anvergura internationale care formuleaza o strategie europeana

marcata atunci cand sunt de anvergura internationala;

- intreprinderile "euro-europene", pentru care este necesar ameliorarea la rang european

- intreprinderile "supra-europene" constituite din firme care doresc inainte de toate

sa-si axeze eforturile catre Europa, acest fenomen fiind nou pentru ele.;

- intreprinderile "supranationale", obiectivele fiind de mentinere a pozitiilor sale

nationale si de incepere la implantarea asupra planului european.

46. Structura organizatorica, expresie a organizarii formale a intreprinderii

Structura organizatorica este definita ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor

organizatorice si al relatiilor dintre acestea astfel constituite incat sa asigure premisele

organizatorice adecvate realizarii obiectivelor prestabilite.

Structura organizatorica poate fi considerata drept scheletul firmei si cuprinde doua

parti:

a) structura de conducere sau functionala;

b) structura de productie sau operationala.

Aici se regasesc componentele formale ale intreprinderii si anume : postul, functia,

compartimentul, relatiile organizatorice, ponderea ierarhica, nivelul ierarhic

Postul: ansamblu de sarcini,obiective, competente, responsabilitati, ce revin titularului postului, pt realizarea obv individuale

Functia: mai multe posturi cu aceleasi caracteristici, acestea pot fii:

- functii de conducere

- functii de executie( inginer, economist etc)

Compartimentul: grup de persoane care, sub o conducere unica, exercita atributii omogene si/sau complementare, pt realizarea unor obv specifice

- compartimente functionale: servicii, birouri

- compartimente operationale: sectii, ateliere

Pondere ierarhica: nr persoane conduse nemijlocit de un manager

Nivel ierarhic: totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeasi distanta de varful ierarhiei

Relatii organizatorice formale: raporturile dintre subdiviziuni organizatorice, stabilite prin reglementari organizationale

- relatii de autoritate(ierarhice, functionale, de stat major)

- relatii de cooperare

- relatii de control

- de reprezentare

47.Transferul international de tehnologie si impactul acestuia asupra strategiilor

firmelor?

Pentru tarile in curs de dezvoltare intrarea in era tehnologizarii, trebuie sa investeasca

in capacitatile tehnologice interne pentru o dezvoltare competitiva. Tocmai aceste diferente ale tarilor dezvoltate si in dezvoltare au fost extrem de mari de-a lungul ultimelor doua decenii ducand la discrepante mari. Se poate spune ca aceste evolutii pot fi evidentiate cu ajutorul a doi indicatori: ocuparea fortei de munca in sectorul tertiar si ponderea in sectorul tertiar a fortei de munca antrenata in stiinta.

Procesele de transformare a organizatiilor datorita implementarii transferului de tehnologie se poate rezuma astfel:

- efectuarea transferului de tehnologie presupune un inalt risc fiind necesara crearea

unor premise in vederea integrarii tehnologiei in organizatiile cu o cultura de rezistenta la schimbare;

- efectuarea cu succes al transferului de tehnologie presupune o schimbare a organizatiilor tinta de tip "eterogen" spre o strategie adecvata si adaptabila care sa

fie bazata pe un cadru de referinta care sa sustina transferul de tehnologie.

In Romania ne concentram atentia asupra urmatoarelor tinte strategice:

- elaborarea si reglementarea mecanismelor care asigura transferul tehnologic in

economie, pentru a fixa pe termen lung legatura intre sectorul de cercetare dezvoltare

si industrie;

- majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de cercetare-dezvoltare;

- incurajarea participarii sectorului privat in sectorul de cercetare-dezvoltare;

- intarirea capacitatii institutionale.

Politicile din domeniul cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si inovare (CDI) stabilesc obiective strategice principale pentru:

- cresterea rolului cercetarii in dezvoltarea si transferul in economie al tehnologiilor

avansate pentru a asigura rolul competitiv al unor sectoare pe plan international;

- corelarea mai stransa a activitatilor de cercetare-dezvoltare si intarirea pe termen lung a legaturii intre sectorul de cercetare-dezvoltare si mediul economie etc

Competitivitatea multor companii multinationale depinde de abilitatea de transfer a proprietatii intelectuale si a altor bunuri intangibile catre procesele de productie din intreaga lume.

Aceste surse de avantaj competitiv pot fi orice, de la un plan de fabricatie pentru

semiconductori la formula unui solvent de curatare.