Necesitatea si obiectul analizei economico-financiare

Necesitatea si obiectul analizei economico-financiare

În activitatea complexa a oricarei firme, in cunoasterea evolutiei performantelor acesteia ca rezultat al actiunii multitudinii de factori ce actioneaza, in determinarea obiectivelor si scopurilor urmarite de manageri, necesitatea analizei economico-financiare este indispensabila contribuind in mod hotarator la capacitatea de intelegere a complexitatii fenomenelor si proceselor economice, ajuta la elaborarea programelor de masuri pentru cresterea eficientei economice.

Analiza economico-financiara este necesara managementului firmelor, ea descoperind esenta fenomenelor si proceselor economice, cauzele modificarii lor, fiind in masura sa elaboreze solutii de prevenire si inlaturare a cauzelor cu actiune negativa si sa creeze conditii pentru cauzele cu efecte pozitive, dorite de conducerea firmelor. Cunoasterea fenomenelor economice, a mecanismului formarii si manifestarii lor necesita analiza acestora, care prin definitie inseamna descompunerea sau desfacerea unui obiect sau a unui fenomen in partile componente, in elementele sale simple.

Analiza economico-financiara asigura cadrul conceptual, metodologico-aplicativ al cunoasterii si folosirii resurselor umane, materiale si financiare prin care pot fi evidentiate aspecte ale productiei si comercializarii acesteia, gestionarea potentialului intern, costuri, rentabilitate, situatia financiar-patrimoniala etc.

Prin analiza economico-financiara se cerceteaza lucrurile si fenomenele, se descopera structura lor interna, se stabilesc relatiile de cauzalitate si evident, legile formarii si desfasurarii lor, lucru ce permite nu numai evaluarea starii la un moment dat, dar si evolutia in viitor ca urmare a tendintei, conditiilor noi, actiunii umane colective.

Analiza ca metoda generala de cercetare presupune descompunerea unui obiect sau a unui fenomen in partile sale componente, in elementele sale simple. Cu ajutorul metodelor specifice domeniului se cerceteaza fiecare parte componenta, se stabilesc relatii de cauzalitate , factorii care le genereaza, se formuleaza concluziile si se contureaza cadrul activitatii viitoare.

Deci scurt si edificator sublinia si M.C. STARR ca: "Analiza este procesul de desfacere a unei unitati conceptuale in parti componente care pot fi usor examinate". Acest lucru este valabil pentru orice stiinta in sensul ca nici una nu se poate lipsi de analiza ca metoda a cunoasterii. Analiza economica cerceteaza activitatile sau fenomenele din punct de vedere economic, esentialul constituindu-l sesizarea relatiilor structurale si a relatiilor cauza-efect.

Analiza unei activitati din punct de vedere economic inseamna cercetarea eforturilor angajate intr-o activitate, in primul rand munca si capitalul in raport cu rezultatele (efectele), respectiv performantele economico-financiare ce se realizeaza fara a exclude din ecuatie echilibrul ecologic.

Daca ne referim la analiza activitatii economice sau analiza realizarii obiectivelor putem spune ca obiectul sau consta in cercetarea pe baza datelor sistemului informational, rezultatele obtinute in activitatea structurilor organizatorice ale economiei (firme, societati comerciale, regii autonome), factorii care le-au determinat si caile imbunatatirii lor din punct de vedere al eficientei utilizarii resurselor (umane, materiale, financiare si informationale).

Notiunea de "economic" fixeaza caracterul analizei, care poate avea ca obiect nu numai o activitate economica, ci si una tehnica, sociala, administrativa etc. Astfel notiunii de "analiza" i se pot asocia termeni care sa indice:

fie caracterul acesteia (analiza economica, analiza contabila, analiza matematica, analiza psihologica etc);

fie obiectul analizei (analiza economica globala a unei firme, analiza cifrei de afaceri, analiza gestiunii resurselor umane si materiale, analiza patrimonial-financiara).

Se utilizeaza formulari in care apar atat caracterul cat si obiectul analizei. Asemenea formulari sunt necesare in cazul in care caracterul analizei este diferit de obiectul ei. De exemplu, analiza statistica a unor fenomene chimice sau sanitare, analiza economica a unor fenomene sociale etc. În unele cazuri caracterul analizei se suprapune cu obiectul ei. Astfel, se spune analiza chimica sau analiza biologica intelegand o analiza a unor fenomene chimice si respectiv biologice facuta dupa metodologia corespunzatoare. Prin analiza economica se intelege analiza unor fenomene economice facuta dupa o metodologie specifica.

Ca un corelativ al analizei apare sinteza, prin care se intelege reunirea partilor, a elementelor unui obiect sau ale unui fenomen intr-un tot. Sinteza este procedura inversa, cand partile componente sunt integrate pentru a forma un tot.

În timp ce analiza presupune o descompunere a unui fenomen, sinteza presupune o examinare a elementelor unui obiect in unitatea sa. Cunoasterea deplina a obiectivelor, a fenomenelor necesita imbinarea intr-o unitate a analizei si sintezei, ca mijloace ale cunoasterii.

În analiza fenomenelor economice un rol insemnat il are puterea de abstractie, fiind exclusa posibilitatea experientelor pure, pentru a desprinde actiunea izolata a unui factor, asa cum este posibil in stiintele naturii. De aceea, in mod implicit un rol insemnat revine logicii pentru asigurarea unei gandiri corecte in procesul analizei economice.

Pentru fenomenele naturii este posibila microanaliza reducand obiectul analizei la dimensiuni de laborator, fara a se altera concluziile analizei, ceea ce nu este posibil pentru fenomenele social-economice. Esantioanele  in cercetarile social-economice au o multime de limite privind posibilitatea generalizarii concluziilor.

Complexitatea studierii relatiilor cauza-efect este amplificata in conditiile analizei fenomenelor economice, ca urmare a caracterului deosebit al acestora. O serie de aspecte din care deriva caracterul complex al analizei cauzale pot fi:

acelasi efect poate fi produs de cauze diferite;

efecte diferite se pot combina dand o rezultanta a complexului de actiuni sau forte;

complexitatea si intensitatea cauzei poate determina nu numai intensitatea fenomenului dat, ci si calitatea lui;

in fenomenul analizat pot aparea insusiri pe care anterior nu le avusese nici unul din elementele fenomenului;

in realitatea obiectiva insusirile esentiale se combina cu cele neesentiale, secundare sau intamplatoare.

Specificul cercetarii fenomenelor economice este de natura sa sublinieze primatul analizei calitative in raport cu studiul cantitativ. Stabilind limitele in care se pot obtine datele necesare pentru studiul fenomenelor social-economice, Norbert Wiener preciza ".in absenta unor metode standard de calcul sigure, rolul judecatilor expertilor in aprecierea factorilor sociologici, antropologici si economici este atat de mare, incat un novice care inca nu a acumulat uriasa experienta insusita de catre experti, nu are ce face in acest domeniu".

Stabilirea obiectului de studiu al oricarei stiinte este o problema componenta a clasificarii stiintelor. Potrivit clasificarii stiintelor, analiza activitatii economico-financiare, functie de obiectul sau, face parte din grupa stiintelor sociale.

În ceea ce priveste activitatea de productie si comercializare sarcina analizei consta in evidentierea gradului de realizare a sarcinilor programate privind indicatorii de rezultate si performanta care caracterizeaza activitatea productiv-industriala, efectuarea de comparatii intre indicatorii realizati de firma si cei ai firmelor care isi desfasoara activitatea in cadrul aceleiasi ramuri, evidentierea cauzelor care au determinat diferite abateri, stabilirea masurilor pentru corectarea situatiilor nefavorabile concomitent cu evaluarea complexa a activitatii si a rezultatelor firmei in corelatie cu cerintele pietei.

În ceea ce priveste asigurarea firmei cu personal, activitate care vizeaza atat latura cantitativa cat si aspecte de ordin calitativ, exprimate prin gradul de calificare a salariatilor, analiza economica are ca obiectiv determinarea gradului de asigurare cu personal din punct de vedere cantitativ, pe structura, la termen si calitativ, precum si utilizarea acestuia prin prisma tipului de munca utilizat si al eficientei utilizarii.

Existenta bazei tehnico-materiale sau a potentialului material, constituie o conditie indispensabila privind desfasurarea activitatii. Potentialul material, formeaza practic suportul real al capitalului fix (mijloace fixe, respectiv active fixe de exploatare) si al capitalului circulant (stocuri, respectiv active fixe de exploatare). Deci putem spune ca analiza urmareste  pe de o parte, evolutia dinamicii si structurii capitalului fix, legatura cu dinamica si masa efectelor pe care le genereaza, eficienta utilizarii acestora, iar pe de alta parte, modul de gestionare si utilizare a capitalului circulant.

Analiza evolutiei costurilor trebuie facuta in stransa legatura cu scopul propus, respectiv cu masa efectelor generate. Obiectul analizei il formeaza toate categoriile de cheltuieli care participa la desfasurarea activitatii firmei. Analiza urmareste sa evidentieze caile si mijloacele privind reducerea cheltuielilor, cu scopul de a obtine eficientele care concura la performantele economico-financiare ale firmei.

Ratiunea firmei de a exista, este conditionata de capacitatea acesteia de a raspunde in mod stabil nevoilor pietei si de a desfasura o activitate rentabila care sa reflecte sintetic eficienta intregii activitati economice.