Piata bursiera si piata extrabursiera in Romania

Piata bursiera si piata extrabursiera in Romania

1.1.Rolul BVB,caracteristici, clasificare

     Principalul rol al bursei de valori il constituie facilitarea efectuarii de tranzactii cu instrumente financiare emise de societati comerciale si autoritati publice si plasate de intermediari.

     Bursa pune in valoare jocul liber al fortelor pietei si exclude orice interventie de manipulare a variabilelor pietei.

1. In functie de valorile tranzactionate la bursa:

burse specializate

burse generale.

2. Dupa obiectul tranzactiilor, putem intalni:

- burse de marfuri;

- burse complementare comertului international;

- bursele de valori mobiliare;

- bursele valutare sau bursele de devize;

- bursele de instrumente financiare derivate.

3. Dupa posibilitatea de acces ca membru al bursei de valori, avem:

burse de valori inchise, numarul de locuri fiind limitat, obtinerea unui loc putandu-se face doar prin cumparare, inchiriere sau mostenire

burse de valori deschise, care, potrivit statutului, accepta membri noi in mod nelimitat in conditiile indeplinirii unor criterii stabilite.

Din punct de vedere al naturii juridice a capitalului bursei, avem:

Burse publice

Burse private

     B.V.B. s-a infiintat in 21 aprilie 1995 ca o institutie publica non-profit, cu personalitate juridica, care isi desfasoara activitatea prin autofinantare.

     In primul an de activitate finantarea bursei s-a realizat din bugetul de stat.

     In 2005, bursa a fost transformata in societate pe actiuni, iar actiunile au fost distribuite cu titlu gratuit societatilor de servicii de investitii financiare membre.

     In noiembrie 2005, s-a produs fuziunea prin absorbtie a Bursei Electronice Rasdaq de catre Bursa de Valori Bucuresti.

1.2. Organizarea si Functionarea Bursei de Valori Bucuresti

     Bursa de Valori Bucuresti, a avut pana in anul 2005 ca organism de decizie generala Asociatia Bursei, iar odata cu transformarea in societate pe actiuni, organul de decizie a devenit AGA.

     Incepand cu anul 2006,B.V.B este autorizata ca operator de piata de catre C.N.V.M si administreaza 2 piete: piata reglementata si piata Rasdaq.

     BVB a pregatit momentul aderarii la UE printr-o serie de schimbari institutionale si de reglementari.

     In 2006, BVB a devenit membru cu drepturi depline al F.E.S.E iar din 2007 este membru afiliat al World Federation of Exchanges.

1.2. Organizarea si Functionarea BVB

     Organele de decizie sunt Adunarea Generala, ce asigura conducerea generala si Consiliul Bursei, ce asigura conducerea permanenta.

     Organele de executie asigura desfasurarea normala a activitatii curente a bursei prin angajati cu functii de raspundere si functionari cu rol operativ.

     Organele consultative au rolul de a consilia prin specialisti organele de conducere.

     Organele de control sunt auditori alesi dintre membrii bursei sau reprezentanti ai statului.

     Agentii de bursa (brokeri sau dealeri) sunt persoane care asigura gestionarea portofoliilor de valori mobiliare.

     Comisiile speciale ale BVB sunt urmatoarele:

-Comisia de Admitere la Tranzactionare

-Comisia de Apel

-Comisia de Dezvoltare si produse noi.

Camera Arbitrala are rolul de a solutiona litigiile ce apar intre participantii la sistemul de tranzactionare, intre acestia si clienti sau agentii SSIF.

1.3. Admiterea la cota BVB

     Admiterea emitentilor si titlurilor la cota bursei se realizeaza dupa reguli foarte stricte.

     Valorile mobiliare sunt emise pe piata primara si apoi transferate la bursa, insa se pot emite si direct prin bursa.

     Procedura de admitere cuprinde 3 etape:

Intocmirea dosarului de admitere;

Asumarea unor obligatii de catre societatile ale caror titluri sunt inscrise la cota oficiala;

Examinarea si aprobarea cererii de catre Comisia operatiunilor de bursa.

     Inscrierea la cota B.V.B a emitentilor de valori mobiliare evidentiate prin inscriere in cont sau emise in forma fizica se realizeaza pe baza regulamentelor si procedurilor bursei.

A. Sectiunea piata reglementata cuprinde:

     sectorul titlurilor de capital emise de persoane juridice romane(structurate pe categoria I , II si a III) si de societati straine care si-au manifestate interesul pentru a fi cotate la B.V.B.(neimpartite pe categorii);

     sectorul titluri de credit emise de persoane juridice romane(structurate pe categoriile I , II si III) si straine (neimpartite pe categorii), de catre autoritati ale administratiei publice centrale si locale;

     sectorul organismelor de plasament colectiv, pentru actiuni si unitati de fond emise de fonduri inchise de investitii si societati de investitii (neimpartite pe categorii);

     sectorul futures, pentru contracte futures pe actiuni, curs valutar si indici bursieri (neimpartite pe categorii);

B. Sectiunea piata Rasdaq care cuprinde un singur sector, cel al titlurilor de capital emise de persoane juridice romane structurate, pe trei categorii :I-R, II-R si III-R.

     Pentru inscrierea unei societati la cota bursei, la sectiunea piata reglementata, aceasta trebuie sa indeplineasca o serie de conditii generale.

     Pentru categoria I-actiuni, emitentul trebuie sa respecte si o serie de cerinte specifice:

- valoarea capitalurilor proprii din ultimul exercitiu financiar sau media capitalizarii pe ultimele 6 luni trebuie sa fie de min. 30 milioane Euro;

- sa fi obtinut de profit net in ultimii 2 ani de activitate;

- sa prezinte un plan de afaceri pentru urmatorii 3 ani calendaristici.

- Actiunile trebuie sa fie distribuite public la cel putin 2000 de actionari.

     Pentru admiterea la categoria a II-a actiuni, emitentul trebuie sa aiba valoarea capitalurilor proprii din ultimul exercitiu financiar de cel putin 2 milioane Euro.

     Pe langa indeplinirea cerintelor generale, emitentul pentru fi admis la categoria a III-a-actiuni trebuie:

-Sa fie o societate comerciala dinamica, inovatoare si cu potential de crestere;

-Sa aiba in obiectul de activitate dezvoltarea de tehnologii noi;

Sa aiba val. capitalurilor proprii din ultimul exercitiu financiar de min. 1 milion Euro.

     O societate ale carei actiuni se tranzactioneaza in cadrul celei de-a II-a categorii poate fi promovata in categoria I daca indeplineste conditiile.

     Situatiile de retrogradare a valorilor mobiliare ale oricarui emitent din categoria I in categoria a II-a pot surveni in cazul in care:

-cerintele generale si specifice de mentinere a actiunilor in categoria I nu mai sunt indeplinite;

-numarul actionarilor este mai mic de 2000 si se mentine la aceasta valoare timp de trei luni consecutiv.

     Pentru inscrierea la Cota Bursei a obligatiunilor corporative in categoria aferenta, emitentii trebuie sa indeplineasca cerintele generale impuse de BVB.

     Obligatiunile corporative care fac obiectul admiterii la tranzactionare la categoria I trebuie sa fie distribuite la cel putin 1000 de detinatori.

     Pentru admiterea la tranzactionare la categoria a II - a obligatiunile corporative trebuie sa fie distribuite min. 100 detinatori.

     Obligatiunile si titlurile de stat emise de autoritatile centrale si locale sunt de drept admise la Cota odata cu inaintarea prospectului de emisiune catre BVB si plata comisioanelor aferente.

     Accesul la sectorul valorilor mobiliare straine este rezervat persoanelor juridice straine care intrunesc conditiile de acces la bursa stabilite pentru emitentii autohtoni, dar coteaza pe o piata organizata in tara in care au fost emise.

     Din punct de vedere al tranzactionarii prin sistemele electronice ale pietei reglementate administrate de BVB, actiunile si obligatiunile se impart in:

     Actiuni si obligatiuni listate la cota BVB, care se tranzactioneaza prin sistemul electronic al bursei (70 de actiuni si 58 obligatiuni)

     Actiuni si obligatiuni nelistate, dar tranzactionate prin sistemele BVB (31 actiuni)

     Tranzactionarea titlurilor inscrise la cota BVB se poate realiza simultan pe trei piete:

     1. Piata Regular - piata principala, de tip "order-driven", unde instrumentele financiare se tranzactioneaza pe blocuri de tranzactionare si care determina pretul de referinta al acestora;

     2. Piata Odd Lot - unde instrumentele financiare se tranzactioneaza in cantitati mai mici decat un bloc de tranzactionare; variatia maxima a pretului ordinelor de bursa pe piata Odd Lot este de ±25% la pretul de referinta de pe piata principala (piata Regular);

     3. Piata Deal - piata auxiliara a pietei Regular, de incheiere a tranzactiilor cu pachete mari de instrumente financiare, pentru care BVB stabileste o valoare minima a tranzactiei si care au fost negociate in prealabil de catre agentii de bursa;

1. Ordinele si negocierea la bursa

Exista mai multe modalitati de negociere:

     Negocierea prin inscrierea pe tabla - presupune, fie inscrierea ordinelor pe un tabel electronic (bursa din Toronto), fie inscrierea ordinelor cu creta pe o tabela (bursa din Hong Kong, Sydney) respectiv cele mai bune preturi de cumparare (BID) si vanzare (ASK).

     Negocierea prin anuntarea publica a ordinelor(in groapa) -un functionar al bursei anunta titlul ce va fi negociat, dupa care agentii de bursa anunta preturile lor BID si ASK, cautand parteneri pentru incheierea tranzactiilor.

     Negocierea pe baza de carnet de ordine - se realizeaza prin centralizarea ordinelor primite de la clienti de catre agentii de bursa intr-un carnet de ordine, ce poate fi consultat de catre alti agenti de bursa sau este inchis si nu poate fi consultat de catre terti agenti de bursa.

     Negocierea pe blocuri de titluri - se desfasoara intr-un spatiu amenajat separat fata de sala principala de negociere a bursei si este utilizata pentru tranzactionarea unui volum mare de titluri (10.000, 100.000).

     Negocierea electronica - se bazeaza pe utilizarea mecanismelor de transmitere electronica pentru introducerea si prezentarea ordinelor la bursa sau chiar pentru executarea si decontarea tranzactiilor.

     Ordinele bursiere pot fi standardizate sau nestandardizate si se transmit prin trei modalitati principale:

-prin prezenta investitorului la sediul societatii de intermediere;

-prin transmiterea unui formular tipizat;

-prin mijloace electronice: email, telefon.

In functie de precizarea pretului de executie, exista mai multe tipuri de ordine de bursa:

- ordinul "cel mai bun curs" - urmareste executarea ordinului de cumparare sau de vanzare la cel mai bun curs de pe piata.

- ordinul "la piata" - reprezinta de fapt un ordin prin care agentul de intermediere trebuie sa execute imediat tranzactia la cel mai bun pret existent pe piata in acel moment.

     ordinul "limita" - prin care clientul indica o limita de pret ce trebuie atinsa sau depasita pentru ca ordinul sa se execute;

     ordinul "stop" - este de fapt un ordin care limiteaza pierderea in cazul trantactiilor bursiere;

     ordinul "hidden (ascuns)" - este folosit de asemenea pe piata continua in cazul unor tranzactii importante ca si volum, deoarece investitorul nu doreste sa fie cunoscuta pozitia sa de vanzator sau cumparator.

     ordinul "legat" - este un ordin de cumparare sau de vanzare conditionat de executarea altui ordin.

     ordinul "in jur de" - un ordin dat pentru un anumit pret, ce lasa intermediarului o marja de +/- cateva procente in vederea adaptarii pretului la conditiile de piata;

     ordinul "fara pret"- un ordin care nu are specificat un pret in momentul introducerii la tranzactionare, dar care devine ordin limita prin alocare de catre sistem a celui mai bun pret al pietei.

1.5. Etapele realizarii unei tranzactii la Bursa de Valori Bucuresti

1. Ziua T-1 (pre-ziua tranzactiei): Emiterea ordinului
2. Ziua T (ziua tranzactiei)

a)     Pre-deschiderea

b)     Deschiderea automata

c)     Deschiderea pietei

d)     Inchiderea zilei de tranzactionare

e)     Finalizarea

3. Ziua T+1: Compensarea si decontarea tranzactiei

Ziua T+2: Confirmarea existentei disponibilului in contul de decontare

5. Ziua T+3: Lichidarea tranzactiilor / finalizarea platilor5. Ziua T+3: Lichidarea tranzactiilor / finalizarea platilor

2. Piata extrabursiera - RASDAQ

n     Piata extrabursiera piata de capital secundara caracterizata printr-o functionare descentralizata, intalnirea cererii cu oferta de capital realizandu-se nelocalizat, cu participarea unui numar mare de dealeri.

n     NASDAQ, considerata initial o piata de mana a doua, s-a dezvoltat devenind a doua mare piata nationala din SUA si a treia din lume.

n     Delocalizarea pietei ramane singura diferenta dintre cele piata bursiera si cea extrabursiera.

n     Piata extrabursiera este supravegheata si reglementata.

n     Piata extrabursiera R.A.S.D.A.Q a fost proiectata pentru tranzactionarea actiunilor rezultate din Programul de Privatizare in Masa (5774 de societati comerciale si circa 1000.000 de actionari)

n     Piata extrabursiera RASDAQ inmatriculata ca o societate cu raspundere limitata a inceput sa functioneze oficial la 25 octombrie 1996

n     In anul 2002, RASDAQ s-a reorganizat sub forma unei societati pe actiuni cu denumirea Bursa Electronica RASDAQ (B.E.R), clasificandu-si emitentii valorilor mobiliare tranzactionate in trei categorii: categoria I, categoria II si categoria de baza.

n     Regulamentul de Transparenta si Integritate al RASDAQ din anul 2002 a insemnat pentru aceasta piata introducerea anumitor standarde de acces, iar societatile care nu au indeplinit standardele au fost delistate.

n     Odata cu introducerea categoriilor de excelenta au fost introdusi si indicii RAQ-I si RAQ-II ce reflecta evolutia preturilor pentru titlurile negociate la cele doua categorii.

n     Anul 2005 a marcat fuziunea BER cu BVB, continuandu-se procesul de reducere a numarului emitentilor listati pe piata Rasdaq administrata de Bursa de Valori Bucuresti.

n     Actiunile societatilor listate pe piata Rasdaq, administrata de BVB sunt grupate in prezent in trei categorii: categorii I-R (6 societati , printre care Braiconf SA), categoria II-R (9 societati, printre care INOX SA Magurele) si categoria III- R (1555 societati, printre care International SA Sinaia).

n     Anul 2008 reprezinta transformarea pietei Rasdaq intr-un sistem alternativ de tranzactionare, in vederea alinierii la cerintele directivelor Uniunii Europene.

n     Sistemul alternativ de tranzactionare (A.T.S) este constituit pentru a pune la dispozitia investitorilor un cadru organizat si transparent pentru tranzactionarea actiunilor apartinand emitentilor listati pe piata Rasdaq.

n     Emitentii tranzactionati pe piata B.V.B care indeplinesc conditiile de tranzactionare pe piata reglementata sunt admisi de drept pe piata reglementata, iar pe de alta parte, toti emitentii de pe RASDAQ, impreuna cu cei de pe piata B.V.B care nu indeplinesc aceste conditii, sunt tranferati pe sistemul alternativ de tranzactionare odata cu autorizarea acestuia

n     Aceasta decizie a CNVM a atras nemultumirea Asociatiei brokerilor, care au atras public atentia asupra efectelor extrem de grave ale transformarii Pietei Rasdaq intr-un sistem alternativ de tranzactionare.

n     CNVM a aprobat la sf. Lunii octombrie 2009 infiintarea sistemelor de tranzactionare a titlurilor nelistate la bursa. Asociatia Brokerilor are dreptul sa lanseze sistemul extrabursier pe care ar putea fi transferate titlurile Fondului Proprietatea

n     Pentru tranzactionarea actiunilor nelistate, companiile emitente trebuie sa semneze un contract cu Depozitarul central.

n     Totodata, brokerii sunt obligati sa publice imediat dupa realizarea unei tranzactii volumul de actiuni, pretul si momentul exact cand a fost efectuata operatiunea.

n     Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare va percepe un comision de 0,15% din valoarea tranzactiilor realizate pe sistemul extrabursier, spre deosebire de taxa aplicata pentru tranzactiile realizate pe piata reglementata, de 0,08% din valoarea tranzactiei.

n     In prezent, nu exista prevederi in legea pietei de capital pentru sistemele alternative de tranzactionare in ceea ce priveste ofertele publice, obligatiile emitentilor, conditiile de acces, obligatiile de raportare ale persoanelor ce detin anumite pozitii in cadrul societatii.

3. Bursa derivatelor financiare - BMFMS

n     Fie functioneaza ca un segment al bursei de valori, fie este o institutie distincta, cu regulament si statut propriu, piata derivatelor financiare se supune unor reguli legislative si cunoscute de toti participantii pe piata.

n     Primele contracte futures lansate au avut ca activ suport indicele BMS1, indice calculat pentru actiunile cotate la categoria I a BVB.

n     Actualmente, pe piata futures sibiana activeaza reprezentanti a 39 de agentii de brokeraj din 20 judete ale tarii si din Bucuresti.

n     Sistemul de tranzactionare electronica Saggittarius Futures&Options Trading (SFOT) s-a introdus in anul 2000, pana la aceasta data practicandu-se licitatia prin strigare.

n     Din septembrie 2003 sistemul de tranzactionare Sagitarius este inlocuit cu o noua platforma ELTRANS.

n     In ringurile bursei sunt acceptati numai operatori care au obtinut atestatul de operator pentru pietele futures si de optiuni.

n     Bursa sibiana a lansat in anul 2007 platforma WEBTRADER adresata clientilor si menita sa asigure o eficienta ridicata a actului investitional.

n     Tot in anul 2007, Bursa de Valori din Varsovia a devenit actionar al BMFMS, dobandind un numar de actiuni reprezentand 1,8% din capitalul BMFMS.

n     In prezent, in ringurile BMFMS sunt tranzactionate contractele futures pe actiunile a 17 societati listate la BVB, contractele futures pe indicii bursieri SIBEX09 si SIBEX19, contractul futures leu/dolar, leu/euro, chf/leu, euro/dolar, SIBGOLD si BUBOR 3, cu scadente la 1, 2, 3, 6 si 12 luni. Tot aici se tranzactioneaza optiunile pe aceste contracte.

n     In august 2009 Bursa din Sibiu a introdus contractele financiare pe diferenta pe actiunile SIF1, SIF4, TLV, BRD, SNP si BRK. 

n     BMFMS ofera investitorilor urmatoarele servicii:

- instrumente de management al riscului valutar si posibilitati de management al portofoliului;

strategii de acoperire a riscului

Bursa din Sibiu urmareste in anii urmatori intarirea pozitiei sale in piata autohtona precum si extinderea colaborarii cu bursele internationale.

n     Bursa la termen din Sibiu este o alternativa tot mai cautata de cei care vor sa obtina castiguri mari pe termen scurt, in conditiile scaderii dobanzilor, lichiditatea crescand constant datorita lansarii in continuare de noi instrumente financiare derivate.

n     Un rol important in consolidarea pozitiei BMFMS pe piata de capital il au cei care realizeaza operatiuni de arbitraj si speculatorii , adica acei investitori interesati fie de cumpararea, fie de vanzarea contractelor futures si optiunilor cu scopul obtinerii unor profituri cat mai mari.

n     Pe piata bursiera de la Sibiu investitorii se pot proteja, impotriva riscului valutar, dar si a scaderilor de pret ale actiunilor la BVB.

n     Decontarea si compensarea tranzactiilor cu derivate financiare la bursa sibiana se realizeaza prin Casa Romana de Compensatie, care solicita depunerea marjei la initierea unei tranzactii futures.

n     Marja reprezinta suma de bani ce trebuie depusa obligatoriu atunci cand se deschide o pozitie "short" de vanzator sau "long" de cumparator.

n     Apelul la marja reprezinta solicitarea de a completa marja initiala, atunci cand nivelul sumei in cont scade sub nivelul marjei necesare pentru acoperirea pozitiilor deschise.

n     Prin apelul im marja, marjele sunt actualizate periodic de CRC in functie de valoarea contractului si de evolutia zilnica a preturilor.

n     Casa Romana de Compensatie asigura compensarea si decontarea tranzactiilor prin intermediul membrilor compensatori si cu ajutorul unui program de conceptie proprie, care a fost integrat in platforma de tranzactionare ELTRANS si executa aceste operatii in timp real.

n     CRC gestioneaza riscul participantilor, realizand zilnic compensarea si marcarea la piata a pozitiilor deschise, precum si decontarea tranzactiilor.

n     Marcarea la piata este o evaluare a pozitiilor deschise, la pretul de cotare al contractului respectiv, avand ca rezultat profit sau pierdere.

n     La scadenta fiecarui contract futures pozitiile deschise ale participantilor vor fi lichidate piramidal.

n     Unii investitori care estimeaza gresit evolutia cursului si au deschis o pozitie dezavantajoasa, incep sa piarda, marja se diminueaza sub nivelul necesar pentru acoperirea pozitiei.

n     Un speculator "a la baisse" apreciaza ca pana la sfarsitul lunii decembrie cursul dolarului se va deprecia in raport cu leul, drept pentru care se hotaraste sa initieze o pozitie short futures pe piata contractului futures RON/USD, cu scadenta la 31.12.2008.Astfel vinde 10 contracte futures RON/USD, in data de 08.12.2008, la cursul de 3,01 RON/USD, sperand ca acest curs va ajunge la finele lunii in jur de 2,9 RON/USD. Marja este de 180 lei RON pe contract.

Evolutia cursului contractului futures RON/USD cu scadenta la 31.12.2008 a fost urmatoarea:

n    

n    

n    

n    

n    

n    

n    

n    

n    

n    

Elemente de fiscalitate specifice pietei de capital

n     Dividendele primite de o persoana juridica romana de la o alta persoana juridica romana sunt venituri neimpozabile la calculul impozitului pe profit.

n     In schimb, ele sunt impuse la sursa cu un impozit pe dividende de 10%.

n     Daca o persoana juridica efectueaza tranzactii cu titluri de valoare sau operatiuni de vanzare-cumparare valuta pe baza de contract futures, profitul obtinut se impoziteaza cu 16%.

n     Dividende obtinute de persoane fizice sunt impuse cu o cota de 16%.

n     Dobanzile aferente titlurilor de stat si obligatiunilor muncipale primite de o persoana fizica sunt scutite de impozit, in timp ce dobanzile aferente obligatiunilor corporative si internationale sunt impuse cu o cota de 16%.

n     Castigul din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise se impune cu 1%, impozitul retinut fiind o plata anticipata in contul impozitului anual datorat.

n     Castigul net anual din tranzactii cu titluri de valoare se impoziteaza astfel:

Pt titlurile de valoare instrainate in mai putin de an de la data dobandirii se aplica cota de 16%.

Pt. titlurile de valoare instranate sau rascumparate in mai mult de un an de la data dobandirii se aplica cota de 1%.

n     Castigul din transferul valorilor mobiliare, in cazul societatilor inchise, si a partilor sociale se impune cu 16%, impozitul fiind final.

n     Castigul din operatiuni de vanzare-cumparare valuta la termen pe baza de contract se impune cu o cota de 1%, impozitul retinut fiind plata anticipata in contul impozitului anual datorat.

n     Castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare valuta la termen pe baza de contract se impune cu o cota de 16%.

n     Din anul 2010, pierderea anuala din tranzactionarea titlurilor de valoare se reporteaza in anul urmator.

n     Pierderile rezultate din tranzactionarea partilor sociale si valorilor mobiliare in cazul societatilor inchise nu sunt recunoscute d.p.d.v fiscal.

5. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare

n     Este autoritatea administrativa autonoma care reglementeaza si supravegheaza piata de capital din tara noastra, precum si institutiile si operatiunile specifice acesteia.

n     Rolul CNVM, ca autoritate a pietei de capital vizeaza:

- Sustinerea pietei de capital

- Protectia investitorilor si a celorlati participanti la piata

n     Indeplinirea rolului autoritatii pietei de capital se realizeaza prin regulamentele C.N.V.M, prin transpunerea unor prevederi ale directivelor si regulamentelor UE in legislatia nationala, prin realizarea si publicarea unui ghid al investitorului, prin elaborarea unui manual de control

6. Informarea si protectia investitorilor

n     Romania a adoptat Directiva 2004/39/CE privind pietele de instrumente financiare, care vizeaza armonizarea cerintelor de transparenta cu privire la informatia publicata despre emitentii instrumentelor financiare admise pentru tranzactionare in pietele reglementate.

n     Scopul principal al Directivei este de a asigura prezentarea informatiei despre emitenti in mod corect, complet si la timp cu rezultat direct asupra cresterii increderii investitorilor, imbunatatirea evaluarii activelor financiare si a performantelor in afaceri.

n     Intentia Directivei este de a oferi investitorilor transparenta prin implementarea unui proces regulat de transmitere a informatiei pe pietele financiare.

n     Prevederile Directivei au fost transpuse de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare in Regulamentul nr. 32/2006 privind serviciile de investitii financiare, Regulamentul CNVM nr.2/2006 privind pietele reglementate si sistemele alternative de tranzactionare si Regulamentul nr. 31/2006 de completare a reglementarilor CNVM in vederea implementarii unor prevederi ale directivelor europene.

n     Emitentii valorilor mobiliare admise la tranzactionare pe o piata reglementata au obligatia sa funizeze toate informatiile care ar putea avea efect asupra evaluarii valorilor mobiliare, astfel incat sa se asigure protectia investitorilor si sa se mentina o piata ordonata.

n     Orice emitent de actiuni trebuie sa informeze fara intarziere publicul si C.N.V.M. in legatura cu informatiile privilegiate care ii privesc in mod direct.

n     Prin informatie privilegiata se intelege o informatie de natura precisa care nu a fost transmisa public, care se refera in mod direct sau indirect la unul sau mai multi emitenti ori la unul sau multe instrumente financiare, ar avea impact semnificativ asupra pretului acelor instrumente financiare cu care se afla in legatura.

n     Investitorii in obligatiuni trebuie sa beneficieze de un tratament egal din partea emitentului, precum si de informatiile necesare exercitarii drepturilor ce decurg din calitatea de obligatar.

n     Societatea comerciala ale carei obligatiuni sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata trebuie sa furnizeze informatii precum:

Notificari privind organizarea de adunari ale obligatarilor, plata dobanzii, exercitarea eventualelor drepturi de conversie, schimb, subscriere sau rambursare a imprumututului;

Modificarea termenilor imprumutului, inclusiv a ratei dobanzii;

Contractarea de noi imprumuturi si garantiile constituite in vederea obtinerii acestora;

n     Situatiile financiare auditate impreuna cu raportul anual trebuie puse la dispozitia publicului in cel mult 4 luni de la incheierea exercitiului financiar.

n     Obligatii privind transparenta revin nu numai emitentilor ci si operatorilor de piata, precum si participantilor la incheierea tranzactiilor.

n     Operatorii de piata trebuie sa respecte cerintele privind transparenta tranzactiilor incheiate si a procedurilor de regularizare a preturilor, sa utilizeze un sistem corect de executare a ordinelor, sa dispuna de o schema de detectare efectiva a ordinelor atipice si sa aplice reguli clare de suspendare a tranzactiilor.