Oferta

Oferta

Oferta reprezinta cantitatea dintr-un bun economic disponibila spre vanzare la diferite niveluri ale pretului existente la un moment dat; din multitudinea de factori care o influenteaza, pretul se detaseaza ca importanta. Definirea ofertei presupune sa se faca distinctie intre mai multe notiuni, strans legate intre ele, dar nu sinonime, cum ar fi: cantitatea oferita si oferta, cantitatea oferita si cantitatea vanduta. Cantitatea oferita dintr-un bun economic este doar o valoare a ofertei corespunzatoare unui anumit pret al pietei. Rezulta ca, oferta sau functia ofertei reflecta multitudinea de cantitati oferite la diferitele preturi ale pietei. De asemenea, nu intotdeauna cantitatea oferita este sinonima cu cantitatea vanduta.

Oferta reflecta ce cantitate doresc firmele sa vanda intr-o perioada de timp si nu ce cantitate vand in realitate.

Oferta de bunuri economice imbraca mai multe forme, in functie de criteriul sub care se doreste a fi analizata, astfel:

. dupa natura bunurilor supuse vanzarii avem:

oferta de bunuri independente - reflecta oferta unor bunuri intre care nu exista o relatie directa de influentare (oferta de autoturisme, celulare, biciclete etc);

oferta de bunuri complementare - reflecta oferta unui bun principal care se afla in legatura cu oferta altor bunuri secundare (un animal crescut pentru productia de carne genereaza, in subsidiar, si productia de piele);

oferta mixta - reflecta oferta mai multor bunuri care satisfac aceeasi cerere (lapte, ceai, cafea).

. dupa nivelul subiectului la care se refera, avem:

oferta individuala - arata cantitatea dintr-un bun economic pe care un producator este dispus sa o vanda la diferite niveluri ale pretului, existente la un moment dat;

oferta totala a unui bun economic (sau a pietei) - se obtine insumand ofertele individuale corespunzatoare fiecarui nivel al pretului;

oferta agregata - reflecta cantitatea totala de bunuri economice disponibile spre vanzare intr-o economie, la un anumit nivel mediu al preturilor, intr-o perioada determinata.

Oferta este o functie crescatoare fata de pret, ea aflandu-se in raport direct proportional cu acesta, in sensul ca se mareste atunci cand preturile cresc si se micsoreaza cand preturile scad. Raporturile de cauzalitate dintre schimbarea pretului si cantitatea oferita constituie continutul legii generale a ofertei. Intre evolutia pretului si cantitatea oferita exista o relatie directa, pozitiva, daca ceilalti factori care determina modificarea ofertei (conditiile ofertei) nu se schimba (fig.nr.10).

Figura nr.10

Curba ofertei in functie de pret

Modificarea cantitatii oferite, la acelasi nivel al pretului, este determinata de o serie de factori care poarta denumirea de conditii ale ofertei cum ar fi:

costul productiei (unitar si marginal) - reducerea costului de productie al unui bun determina cresterea cantitatii oferite, iar cresterea costului determina reducerea ofertei, la acelasi pret unitar, existand astfel o relatie negativa intre costul si oferta acelui bun;

pretul altor bunuri influenteaza oferta, in cazul existentei mai multor bunuri concurente (substituibile). Presupunand obtinerea a doua bunuri de acest fel, daca pretul bunului "x" creste, aceasta va determina o reducere a ofertei pe piata a bunului "y". Situatia este inversa daca pretul bunului "x" scade, astfel ca exista o relatie negativa intre pretul unui bun "x" si oferta bunului concurent "y". Totodata, in cazul bunurilor principale, daca pretul bunului principal creste, oferta acestuia va spori si, inevitabil, va creste si oferta bunului secundar. Invers, daca pretul bunului principal se va reduce, oferta bunului secundar va scadea, desi pretul bunului secundar a ramas acelasi (de ex. in apicultura, mierea este bunul principal, iar ceara bunul secundar);

numarul firmelor care produc acelasi bun influenteaza oferta in sensul ca, daca numarul de firme va creste, prin aparitia unora noi, in acelasi domeniu de productie, oferta bunului respectiv va creste. Daca unele firme vor falimenta sau isi vor reprofila activitatea, oferta se va reduce;

majorarea impozitelor pe profitul firmelor determina o reducere a ofertei, iar reducerea acestora, o crestere a ofertei. De asemenea, firmele care beneficiaza de subventii din bugetul statului isi maresc oferta si invers;

daca o firma sau mai multe firme prevad o crestere a pretului in viitor, pe piata unui anumit bun, atunci oferta prezenta se va reduce si invers, daca se asteapta o reducere a pretului, oferta prezenta va creste, celelalte conditii ramanand neschimbate;

in conditii social-politice si naturale favorabile, ceilalti factori ramanand neschimbati, oferta creste, iar o inrautatire a unora sau a altora din aceste conditii, va determina reducerea ofertei.

Prin insumarea influentei fiecarui factor va rezulta modificarea totala a ofertei unui anumit bun la un nivel dat al pretului. Modificarea oricareia din aceste conditii determina o schimbare a relatiei dintre cantitatea oferita si pretul pietei si, ca urmare, o modificare a ofertei (cresterea sau scaderea ei). Rezulta, deci, ca modificarea cantitatii oferite nu trebuie confundata cu modificarea ofertei. Modificarea cantitatii oferite este rezultatul modificarii pretului bunului si se materializeaza intr-o miscare pe curba ofertei.

Modificarea ofertei este rezultatul schimbarii conditiilor care o influenteaza, pretul ramanand neschimbat. Aceasta se va reflecta in cresterea sau scaderea ofertei fata de situatia initiala, curba ei deplasandu-se spre dreapta, in primul caz, sau spre stanga, in al doilea caz (fig.nr.11).

Figura nr.11

Deplasarea curbei ofertei sub influenta factorilor acesteia

Sensibilitatea ofertei unei marfi la variatiile diferitilor factori, indeosebi la variatiile preturilor, se exprima prin elasticitatea ofertei. In functie de variatia factorului pret, elasticitatea ofertei se masoara cu ajutorul coeficientului de elasticitate in functie de pret, care se determina ca raport intre modificarea relativa a cantitatilor oferite si modificarea relativa a pretului de vanzare:

E0/p = ΔO/O₀ : Δ /P₀  sau Eo/p = Δ%O / Δ%P.

In functie de nivelul coeficientului de elasticitate al ofertei in functie de pret, formele ofertei sunt:

oferta elastica, Eo/p > 1; adica Δ%O > Δ%P;

oferta inelastica, Eo/p < 1; adica Δ%O < Δ%P;

oferta unitara, Eo/p = 1; adica Δ%O = Δ%P;

oferta perfect elastica (infinit elastica), cand Eo/p ∞, reprezinta un caz extrem, un concept teoretic care nu exista in realitate si care presupune ca, la un pret dat, oferta sa creasca la infinit, sau o modificare imperceptibila a pretului produce o modificare foarte importanta a ofertei, aceasta crescand continuu, tinzand catre infinit;

oferta perfect inelastica, cand Eo/p -> 0 este un alt caz extrem, conform caruia la orice modificare a pretului, in orice sens si cu orice procent, oferta nu se modifica, ramanand constanta.

In practica economica se pot intalni si situatii cand, desi pretul scade, oferta creste, dand nastere asa numitei oferte atipice.

Analiza elasticitatii ofertei trebuie raportata la conditiile specifice ale fiecarui intreprinzator, la strategia de piata promovata de catre firma si tactica de marketing adoptata, la domeniul de activitate si conjunctura generala a economiei, dar si la factorul timp. De regula, pe termen scurt, oferta unui bun pe piata este inelastica/rigida. Pe o perioada indelungata de timp, cand toti factorii devin variabili, oferta unui bun este elastica. In ultimul caz, producatorii pot sa-si mareasca oferta datorita posibilitatii extinderii capacitatilor de productie prin intermediul procesului investitional. Elasticitatea ofertei are o deosebita importanta in procesul decizional luat de catre intreprinzator deoarece veniturile sale sporesc cu cat oferta fata de pret este mai elastica si o adapteaza mai rapid la modificarile pretului.