Piata de monopol si formarea pretului

Piata de monopol si formarea pretului

Desi in teoria economica este tratata drept o varianta a pietei cu concurenta imperfecta, in fapt, in viata de zi cu zi, piata de monopol este un tip de piata reala, neconcurentiala. Economistul francez Michel Didier spunea: "Cand un monopol stapaneste piata, acesta isi impune consumatorilor, dezarmati si neputinciosi, propriile produse si preturi". Piata operelor de arta (sculptura sau pictura) ale unor renumiti artisti este comparata cu o piata de monopol. Plecand de la etimologia termenului din limba greaca (monos = singur, unic si polein = vanzator), firma aflata in pozitie de monopol produce numai ea un bun economic si satisface intreaga cerere pentru acesta.  

Monopolul se caracterizeaza prin:

unicitatea producatorului/vanzatorului care se adreseaza unui numar mare de cumparatori;

firma ofera un bun omogen care, pe termen scurt, nu are un inlocuitor apropiat;

existenta unor puternice bariere de intrare pe piata concurentilor (secretul de productie, tehnologia superioara, brevetul, controlul asupra unor materii prime importante etc) ;

firma domina oferta prin pret si cantitate, pe care le stabileste simultan, in functie de tipul cererii, dar ea nu determina si cantitatea ceruta. Aceasta depinde de vointa si puterea de cumparare a oamenilor, reflectate in curba cererii pietei;

firma de monopol isi stabileste pretul care-i maximizeaza profitul (pretul de monopol este mai mare decat pretul de pe piata monopolistica sau de oligopol) in functie de costul ultimului produs (CMg - costul marginal) si de vanzarea lui (VMg - venitul marginal). Dar, monopolul isi maximizeaza profitul practicand preturi mai mari decat costul marginal. Pretul de monopol va duce astfel la o insuficienta relativa de bunuri (scaderea ofertei) care-i permite firmei, in viitor; sa creasca pretul;

productia este optima si, deci, profitul de monopol maxim, atunci cand Cmg = Vmg, situatie in care firma poate deveni interesata sa sporeasca pretul si sa-si diminueze oferta. Aceasta, numai daca incasarile suplimentare obtinute prin cresterea pretului compenseaza pierderea clientelei din cauza acestei masuri.

Monopolul pur nu exista, el trebuie analizat in anumite conditii de timp si spatiu. Conform caracteristicilor de mai sus, o firma are o pozitie de monopol daca ar fi singura pe piata interna si internationala, n-ar exista inlocuitori apropiati pentru bunurile sale, nici reglementari care sa protejeze cumparatorii si producatorii interni si nici modificari ale preferintelor si dimensiunilor cererii. Este greu de imaginat ca toate acestea se manifesta pe termen lung. In functie de cauzele care temporar pot genera aparitia unei situatii de monopol si de barierele de intrare practicate pentru a proteja, in practica economica exista urmatoarele tipuri de monopol:

monopol natural - apare ca rezultat al eliminarii producatorilor mici si nerentabili si inlocuirii lor cu mari firme, care au randamente tehnice sau naturale superioare, capabile sa sustina costurile ridicate ale activitatii practicate;

monopol inovational (know-how) - este detinut de firmele care pastreaza secretul unei inovatii sau al unui nou produs, fiind, temporar, unicul ofertant pe piata;

monopolul legal - se manifesta in conditiile in care se practica reglementari legislative menite sa protejeze inventiile si inovatiile, dreptul de autor, pe consumatori (in cazul unor servicii care satisfac nevoi vitale), pe producatorii interni (prin marirea taxelor vamale, menite sa-i descurajeze pe importatori), "marca" unui produs fabricat de catre o firma pentru a nu fi folosita de o alta firma (ex. Samsung) etc.

O situatie simetrica monopolului este cea a monopsonului (un singur cumparator care determina stabilirea pretului unui bun economic omogen, oferit de un mare numar de vanzatori. De exemplu, statul prin achizitiile de armament pe care le face). O reechilibrare a pozitiilor dintre producator si consumator in influentarea pretului pe o anumita piata (de exemplu, cea a muncii) se realizeaza in cazul monopolului bilateral (sindicat-patronat). Cu toate avantajele pe care le are ca "motor al progresului", monopolul are efecte negative certe asupra consumatorului si economiei, in general. De aceea, guvernele tarilor in care se practica pozitii de monopol pe diferite piete elaboreaza si folosesc legi antitrust (antimonopol) pentru a le limita actiunea si pentru a stimula concurenta.