Productivitatea muncii: definitie, forme, corelatii intre acestea

Productivitatea muncii: definitie, forme, corelatii intre acestea

Productivitatea muncii este unul din cei mai importanti indicatori sintetici ai eficientei activitatii economice a intreprinderilor, care reflecta eficacitatea sau rodnicia muncii cheltuite in procesul de productie. Cresterea productivitatii muncii constituie cel mai important factor de sporire a volumului productiei, de reducere a costurilor de productie si de crestere a rentabilitatii si competitivitatii produselor. Nivelul productivitatii muncii se determina fie ca raport intre volumul productiei si cantitatea de munca cheltuita pentru obtinerea lui, fie prin raportarea timpului de munca cheltuit la volumul productiei obtinute:

unde: W - productivitatea muncii;

Q - volumul productiei;

T - consumul total de timp de munca;

t - consumul de timp de munca pe unitatea de produs.

Deci, nivelul productivitatii muncii exprima volumul productiei obtinute intr-o unitate de timp de munca sau timpul de munca cheltuit pe unitatea de produs, iar cresterea productivitatii muncii presupune sporirea volumului productiei cu aceleasi cheltuieli de munca sau reducerea consumului de munca pe unitatea de produs.

Metodele de calcul a productivitatii muncii depind, pe de o parte de modul de exprimare a volumului productiei, iar pe de alta parte de modul de exprimare a cheltuielilor de timp de munca. Principalii indicatori ai volumului productiei, utilizati in calculul productivitatii muncii, pot fi: productia exercitiului, cifra de afaceri sau valoarea adaugata.

In functie de unitatile de masura a timpului de munca, productivitatea muncii poate fi orara, zilnica si anuala. Pentru calcularea productivitatii muncii orare sau zilnice timpul de munca se exprima in ore-om si respectiv zile-om, iar in cazul productivitatii anuale, ca unitate de masura a timpului de munca se foloseste indicatorul 'numarul mediu de muncitori sau de salariati'.

Productivitatea anuala a muncii se stabileste prin raportarea productiei exercitiului, a cifrei de afaceri sau a valorii adaugate la numarul mediu al salariatilor sau muncitorilor, adica:

unde: Wa - productivitatea muncii anuale;

Qe; CA; VA - productia exercitiului, cifra de afaceri sau valoarea adaugata;

; - numarul mediu de salariati sau de muncitori.

Productivitatea muncii anuale nu evidentiaza influenta numarului de zile nelucrate in timpul anului, iar pentru a inlatura acest neajuns, este necesar sa se determine productivitatea zilnica.

Productivitatea zilnica a muncii se poate stabili fie prin raportarea productiei exercitiului, cifrei de afaceri sau a valorii adaugate la numarul total de zile-om lucrate, fie prin raportarea productivitatii muncii anuale la numarul mediu de zile lucrate de un muncitor sau o persoana angajata intr-un an, adica:

sau

unde: - numarul total de zile-om lucrate intr-un an de catre toti muncitorii sau de intregul personal;

- numarul mediu de zile lucrate intr-un an de un muncitor sau o persoana angajata.

Calculand astfel productivitatea muncii zilnice se pot stabili rezervele de sporire a volumului productiei si a nivelului productivitatii muncii anuale pe seama eliminarii zilelor nelucrate. Intrucat nici productivitatea zilnica a muncii nu surprinde modul de folosire a timpului de lucru in cursul unei zile este necesar sa se calculeze nivelul productivitatii muncii orare.

Productivitatea orara a muncii, se determina fie prin raportarea productiei exercitiului, cifrei de afaceri sau valorii adaugate la numarul total de ore-om lucrate de catre toti muncitorii sau intregul personal, prin raportarea productivitatii anuale a muncii la numarul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoana angajata intr-un an, sau ca raport intre productivitatea zilnica a muncii si numarul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoana angajata intr-o zi, adica:

; ;

unde: - numarul total de ore-om lucrate de catre toti muncitorii sau intregul personal in perioada analizata;

- numarul mediu de ore lucrate intr-un an de un muncitor sau de o persoana angajata;

- numarul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoana angajata intr-o zi (durata medie a zilei de lucru).

Dintre indicatorii productivitatii muncii prezentati, cel mai corect mod de exprimare a eficientei utilizarii fortei de munca il reprezinta productivitatea orara a muncii, deoarece tine seama de timpul efectiv lucrat exprimat in ore-om. Intre indicii diferitelor forme de exprimare a productivitatii muncii exista urmatoarea corelatie:

O asemenea corelatie reflecta existenta unor rezerve pe linia utilizarii timpului de lucru al muncitorilor, fie la nivelul numarului mediu de zile lucrate, fie la nivelul duratei medii a zilei de lucru.

In urmarirea productivitatii muncii, pe langa nivelul acestui indicator stabilit ca o medie la nivelul unitatii economice, se impune si analiza eficientei consumurilor suplimentare (marginale) de forta de munca, care se apreciaza prin intermediul productivitatii marginale a muncii. Relatia de calcul a acestui indicator este:

in care:

- reprezinta sporul de productie determinat de consumul suplimentar de munca;

- consumul suplimentar de munca;

Se justifica un consum suplimentar de munca atunci cand ritmul de crestere a productiei devanseaza pe cel al evolutiei consumului de munca. In aceste conditii productivitatea marginala va fi superioara productivitatii medie a muncii.

Cresterea performantelor firmelor impune ca necesitate urmarirea respectarii corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu, respectiv cresterea mai rapida a productivitatii muncii fata de cresterea salariului mediu. Necesitatea respectarii unei astfel de corelatii decurge din faptul ca, la cresterea productivitatii muncii concura si alti factori de productie, care trebuie si ei remunerati. Pentru analiza situatiei generale a corelatiei se poate folosi indicele de corelatie, care se exprima astfel:

unde: - indicele salariului mediu;

- indicele productivitatii muncii.

Respectarea corelatiei are loc atunci cand indicele de corelatie este subunitar (Ic < 1) in conditiile in care cei doi indici pe baza carora se calculeaza sunt supraunitari ( > 1, > 1).

In procesul de analiza este necesar sa se studieze si efectele respectarii sau nerespectarii corelatiei asupra principalilor indicatori economico - financiari . Astfel, respectarea acestei corelatii are drept consecinta reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare si cresterea profitului din exploatare. Prin intermediul profitului respectarea corelatiei influenteaza nivelul ratelor de rentabilitate si al altor indicatori de eficienta.