Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» economia intreprinderii - Studiu de caz privind strategiile adoptate de catre anumite firme


Economia intreprinderii - Studiu de caz privind strategiile adoptate de catre anumite firme


 

Economia intreprinderii



Studiu de caz privind strategiile

adoptate de catre anumite firme

- prezentare teoretica a strategiei

- componente

- clasificare

tipologie

Avantajul de cost si capacitatea de competitie

In economia de piata se opereaza cu un numar insemnat de categorii de costuri.

Analiza si intelegerea semnificatiei lor asupra activitatii firmei implica o structurare a lor upa mai multe categorii:

A)   Dupa modul de masurare a consumului de rerurse sunt costuri totale,costuri unitare si costuri marginale. Costurile totale cuprind ansamblul chetuielilor totale efectuate pentru un anumit volum de activitate. Costurile unitare reprezinta cheltuielile efectuate pe unitatea de bun economic obtinut. Costurile marginale masoara dimensiunea sporului de cost necesar obtinerii unei unitatii suplimentare de bun economic.

B)    In functie de perioada de calcul, costurile se impart in costuri pe termen scurt si chetuieli pe termen lung. Costurile pe termen scurt se refera la activitatea curenta a intreprinderii si sunt legate de dimensiunile, dotarea si structura curenta a unui unitati economice. Orice modificare a lor este dictata de gradul de utilizare a capacitatilor existente. Ele au in vedere un singur exerciutiu financiar. Costurile pe termen lung sunt corespunzatoare gestiunii strategice a firmei, ele referindu-se la modificarile aparate sub incidenta progresului tehnic.Ele au in vedere mai multe exercitii financiare.

C)    Dupa comportamenul fata de cjfra de afaceri deosebim costuri fixe si variabile

D)   Dupa natura lor, exista chetuieli cu munca vie si chetuieli materiale.

E)    Dupa modul de indentificare si reprezentare pe purtatoro de chetuieli, intalnim cheltuieli directe si cheltuieli inirecte.Cheltuielile directe sunt cele care au in vedere in mod direct un anumit produs sau activitati. Chetuielile indirecte sunt legate de functionarea generala a intreprinderii.

F)    Dupa gradul de autonomie al decidentului sunt: costuri controlabile si costuri necontrolabile. Costurile controlabile apar atunci cand decizile privitoare la costuri sunt la indemana centrului de responsabilitate.

G)   Dupa relatia costuri-efecte sunt: costuri dterminate si costuri nedeterminate. Costurile determinate sunt definite ca fiind acelea al caror rol sau efect asupra indicatorilor de efecte ai intreprinderii este clar determinat. Costurile discretionare se afla in relatia neclara, confuza cu efectul obtinut, influenta lor neputand fi precizata cu exactitate.

H)   Dupa caracterul lor exista costuri evidente, costuri ascunse si costuri de oportunite. Costuri evidente se regasesc expres in evidentele contabile, pa cand costuri ascunse, desi suportate de firma, nu sunt insa neevidentiate in mod direct. Costurile de opotunitate au semnificatia de valoare a unei ocazii pierdute, ratate sau, altfel spus, ele masoara pierderea unor incasari ca urmare a unui optiuni economice diferite a firmei.

I)      Dupa natura lor sunt cheltuieli curente si cheltuieli exceptionale. Cheltuilile curente sunt la randul lor formate din cheltuieli de exploatare si cheltuieli financiare, ambele categorii privesc activitatea curenta, nomala desfasurata de firma pentru realizarea obiectivului ei de activitate.

J)     Dupa modul de inregistrare in contabilitate cheltuielile pot fi incorporabile, neincorporabile sau supletive. Cheltuielile incorporabile se gasesc ca atare in contabilitatea firmei, motificand rezultatul total,insa nu corespund unor consumuri normale, de aceea sunt excluse din calculul costurilor. Cheltuielile neincorporabile sunt de doua tipuri: fara raport direct cu activitatea, chetuieli care nu releva activitatea curenta.Cheltuielile supletive se regasesc in contabilitatea de gestiune, dar nu se regasesc in contabilitatea generala din motive juidice sau fiscale.

K)   Dupa incidenta asupra fluxuvitatilor de trezorerie distingem cheltuielile monetare si cheltuieli non-monetare. Cheltuielile monetare sunt cele gestionate de fluxuri monetare, pe cand cheltuielile non monetare nu genereaza fluxuri monetar, de genul pltilor.

De marimea si caracteristicile costurilor depinde farte mult procesul decizina al firmei. Firmele au in prezent o activitate complexa, aflata permanent sub incidenta schimbarii. De aici necesitatea ca managementul intreprinderii sa actioneze permanent asupra cheltuielilor, asupra costurilor in sensul diminuarii lor.

Costul reprezinta cheltuielile de factori de productie care trebuie sa se rgaseasca in pretul de vanzare.

Importanta cunoasterii costului complet unitar si a costurilor, in general,

Pentru reliefarea corecta a ficentei economice, a polarizat atentia a numerosi specialisti, atat in domeniul teoriei si practicii economoce, cat si din domeniul tehnicii si tehnologiei de fabricatie, devenind, mai ales in ultimul timp, obiectul unui vast camp de cercetari.

Interesul pentru cercetarea acestiu indicator sintetic al activitatii economice este cu atat mai mare, cu cat nici eruditii in acest domeniu n-au ajuns inca la un punct de vedere comun.

Diversitatea de opinii se releva la fundamentarea costului coplet, incepand cu terminologia folosita, continutul diferitelor notiuni, metodologia calculului si incheind cu gradul de exacitate si de utilitate a informatiilor care ajung la conducere, de la diferitele niveluri ierarhice, n vederea adoptarii deciziilor optime.

Referitor la terminologia folosita, se remarca faptul ca ea nu este unitara . Asa cum arata Pierre Lassegue in materie de costuri, vocabularul economistilor nu este acelasi cu cel al contabililor.

Referindu-se la unul sau mai multe elemente componente de importanta esentiala pentru consumator, avantajul comparativ il determina pe acesta sa cumpere produsul sau serviciul respectiv ce este caracterizat prin parametrii superiori decat cel al celorlalti producatori.

In opinia lui M. Porter, avantajul comparativ se reduce la asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferentiaza prin calitatea sa de ofertele cu articole similare existente pe piata.

In ceea ce priveste obtinerea avantajului competitiv, sursa poate fi inovarea care consta in innoirea produsului, a tehnologiei si echipamentului, a managementului, a comercializarii, finantarii, personalului, etc.

Conditia de baza pentru ca avantajul competitiv sa fie viabil o reprezinta durabilitatea acestuia, respectiv posibilitatea sustinerii pe o perioada indelungata a sa. In situatia in care aceasta conditie nu este indeplinita nu putem vorbi despre un avantaj competitiv de tip strategic, ci de unul temporar, bazat pe o conjunctura favorabila sau pe valorificarea unei oportunitati.

M. Porter a delimitat un numar de cinci strategii generice si anume:

1. Leader general in domeniul costului de fabricatie;

2. Diferentierea la nivelul intregului sector de activitate;

3. Diferentierea focalizata (la nivelul unui segment);

4. Strategia focalizata a costului minim de fabricatie;

5. Strategia celui mai competitiv nivel al costului de fabricatie.

Strategia de dominatie prin costuri este cea mai raspandita dintre toate strategiile la nivel microeconomic. Aceasta parere este argumentata de faptul ca lupta concurentiala se poarta cel mai adesea prin pret.

Alegand aceasta strategie, o firma cu sisteme de productie clasice isi propune sa devina producatorul ce are cel mai mic cost din industria respectiva. Firma va avea un scop competitiv larg, servind multe segmente de piata, putand opera chiar in industrii legate intre ele.

Un producator la pret scazut trebuie sa identifice si sa exploateze toate Sursele de avantaj in cost. Producatorii cu cel mai scazut cost vand un standard, un produs sau isi bazeaza avantajele de cost pe recoltarea costurilor absolute din toate sursele posibile. In situatia in care o intreprindere reuseste sa realizeze si sa sustina costul general de lider, ea va obtine performante peste media din industria sa si va putea impune preturile la nivelul industriei. La preturi echivalente sau mai mici in comparatie cu ale concurentei, pozitia de lider cu costuri minime se repercuteaza in profiturile mai mari.

Utilizarea cu succes a strategiei prin costuri impune organizarea activitatii si concentrarea informatiilor financiar contabile pe centre de costuri. In aceasta situatie se urmareste:

determinarea activitatilor si a zonelor care genereaza costuri, respectiv a acelor zone unde au loc consumuri de resurse;

determinarea responsabilitatilor pe fiecare tip de activitate;

-organizarea si administrarea mai eficienta a activitatii generale a firmei;

fundamentarea procesului decizional intern.

Optiunea unei firme indreptata spre alegerea strategiei costurilor este determinata de perspectiva dobandirii unor avantaje precum:

realizarea unor venituri superioare mediei inregistrate pe intreaga industrie de profil, deoarece acei producatori care obtin bunuri sau servicii la costuri mai mici decat cele ale concurentei au posibilitatea sa utilizeze acest avantaj de cost pentru determinarea unei marje de profit mai mare;

- ocuparea unei pozitii care devanseaza concurentii si care rezulta din posibilitatile de a concura ofensiv pe baza de preturi pentru extinderea activitatii. pe segmentul de piata acoperit si pentru a se apara in cazul declansarii unui "razboi al preturilor";

obtinerea unei marje de profit sigure in fata clientilor puternici, deoarece

presiunile acestora de scadere a preturilor se pot exercita numai pana la nivelul de supravietuire a urmatorului concurent de pe piata;

adoptarea unei atitudini ofensive si in relatiile cu furnizorii puternici. Eficienta mai mare pe care o realizeaza ii va oferi un interval mai larg de negociere a preturilor in cazul materiilor prime, materialelor, energiei cumparate;

castigarea unei pozitii puternice in raport cu potentialii intrati pe piata, intrucat costurile reduse constituie o bariera de intrare puternica pentru acestia, dar si o arma de contraatacare a dezechilibrelor pe care le poate crea pe piata un nou venit;

posibilitatea folosirii reducerilor de pret ca o arma concurentiala eficace in scopul apararii in fata produselor sau serviciilor de substituitie oferite de firme concurente la preturi atracti

Bibliografie

Admitere facultate, Economie Indrumator (Constantin Enache, Ion Popescu

Analiza activitatii economice a intreprinderilor(D. Rusu, A. Cuciureanu, S. Petrescu, Gh. Dan)

Analiza Economica-Financiara (Dr Marius Gust)

www.biblioteca.ase.ro





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate