Situatia fluxurilor de numerar - concepte generale – ias 7 „situatia fluxurilor de numerar, studiu de caz

INTRODUCERE

SITUATIA FLUXURILOR DE NUMERAR – componenta a raportarilor contabile anuale - , care face obiectul acestei lucrari, apartine familiei tablourilor de flux, instrumente deosebit de utile analizelor financiare, evaluarilor de afaceri, diagnosticarii situatiei intreprinderii, previziunilor si altor lucrari de natura economico-financiara care se bazeaza in mare masura pe datele Situatiilor financiare.

Conceptul de flux a fost explicat in multe lucrari de specialitate. O definitie simpla arata ca fluxurile corespund ansamblului miscarilor care au un impact, fie imediat, fie amanat asupra lichiditatilor intreprinderii.

Clasificarea generala a fluxurilor economice conform teoriei financiare este urmatoarea:

1. fluxuri care au un impact imediat sau amanat asupra lichiditatilor (trezoreriei), in cadrul carora se disting:

a)fluxuri reale sau fizice, care corespund unor cumparari sau vanzari de bunuri si servicii si care au incidenta asupra trezoreriei prin platile, respectiv incasarile imediate (in numerar) sau amanate (pe credit);

b)fluxuri monetare, care nu au ca si contrapartida un flux fizic de bunuri si servicii (cum sunt: plata dividendelor, rambursare creditelor, plata impozitelor, incasarea sau plata dobanzilor) si au incidenta imediata sau amanata asupra lichiditatilor (trezoreriei), dupa cum exista sau nu un decalaj de timp intre decizia de realizare a acestor operatii si incasarea sau plata propriu zisa.

2. miscari contabile fara incidenta imediata sau amanata asupra lichiditatilor (trezoreriei), care au rolul de a corecta rezultatul financiar prin inregistrari de ajustare cu ocaza inventarului siinregistrari de delimitare in timp a veniturilor si cheltuielilor; se mai numesc decalaje contabile.

3. Miscari contabile fara incidenta imediata sau amanata asupra lichiditatilor (trezoreriei), care se concretizeaza in inregistrari pentru:

a)corectarea valorii activelor sau pasivelor: amortizari, provizioane, diferente din reevaluare, operatii interne de majorare a capitalului social, erori de inregistrare contabila; se mai numesc fluxuri fictive sau nonfluxuri.

b)reflectarea operatiilor de fuziune, divizare, aport partial de active; se mai numesc miscari legate de schimbarile de baza.

In cadrul tabloului de flux se utilizeaza prima categorie de fluxuri. Uneori, in functie de conceptia financiara si modelul de tablou de flux ales, mai pot fi utilizate fluxurile din a doua categorie.

Tipologiile fluxurilor financiare, in functie de conceptiile cu privire la echilibrul financiar, sunt:

1. din punct de vedere al evaluarii fluxurilor

a)     fluxuri la costuri istorice sau contabile

b)     fluxuri la valori actuale, care tin seama de unii factori ce distorsioneaza valorile contabile, cum sunt: inflatia, raportul de schimb al monedei nationale, gradul real de invechire a bunurilor.

2. din punct de vedere al modului de urmarire a fluxurilor pe parcursul unui exercitiu financir-contabil sau al sistemului de contabilitate adoptat, fluxurile se clasifica in:

a)     fluxuri de numerar (de trezoprerie)

Acestea reprezinta suma fluxurilor de lichiditati degajate intr-o anumita perioada si se calculeaza ca si diferenta intre incasarile si paltile perioadei. Variatia lichiditatilor reflecta rezultatul activitatilor desfasurate de intreprindere. Fluxurile de numerar se pot obtine cu usurinta pe baza datelor contabilitatii de trezorerie sau de inacsari si palti.

b)     fluxuri de fonduri (de utilizari si surse)

Acestea reprezinta ansamblul fluxurilor reale legate de activitatile intreprinderii, indiferent de momentul incasarii sau platii. Fluxurile de fonduri sunt denumite fluxuri potentiale de numerar in masura in care conducpe termen scurt sau lung la un flux de numerar efectiv. Fluxurile de fonduri se materializeaza in cresterea sau diminuarea unei utilizari, respectiv surse. Ilustrarea lor presupune intocmirea bilantului contabil si aplicarea unei conatbiliatati de angajamente.

CAPITOLUL I

CONCEPTE GENERALE – IAS 7 „SITUATIA FLUXURILOR DE NUMERAR

1.1.Obiectivul si aria de aplicabilitate

Acest Standard International de Contabilitate revizuit inlocuieste IAS 7 „Situatia modificarilor in pozitia financiara”, aprobat de consiliu in octombrie 1997.

Prezenta norma revizuita a intrat in vigoare pentru situatiile financiare aferente perioadelor incepand de la 1 ianuarie 1994.

Obiectivul: Informatiile referitoare la fluxurile de numerar ale unei intreprinderi sunt utile utilizatorilor de situatii financiare, punandu-le la dispozitie o baza pentru evaluarea capacitatii intreprinderii de a genera numerar si echivalent de numerar si a nevoilor sale de a utiliza acele fluxuri de numerar. Deciziile economice luate de catre utilizatori impun o evaluare a capacitatii unei intreprinderi de a genera numerar sau echivalente de numerar, precum si a momentului si sigurantei concretizarii acestora.

Cunoscand fluxurile de numerar ale unei intreprinderi, utilizatorii situatiilor financiare pot lua decizii economice fundamentate avand in vedere ca respectivele informatii ii ajuta:

Sa aprecieze capacitatea intreprinderii de a genera numerar/echivalente de numerar;

Acest lucru e posibil prin relevarea incasarilor potentiale de numerar/echivalent de numerar din cursul perioadei cuprinse in Contul de profit si pierdere, precum si a elementelor din Bilant care induc decalaje de incasari. Toate acestea provin din tranzactii finalizate sau nu, ce au decurs din exercitarea obiectului de activitate al intreprinderii.

Sa identifice momentul aparitiei numerarului/echivalentelor de numerar;

Momentul aparitiei lichiditatilor poate fi apreciat cunoscand:

pe de o parte, marimea elementelor care amana incasarile si platile intreprinderii, evidentiate in Bilant (stocuri, creante si datorii nefinanciare pe termen scurt)

iar pe de alta parte, numarul si valoarea echivalentelor de numerar care prin definitie , au grad de lichiditate foarte mare.

Sa determine siguranta generarii numerarului/echivalentelor de numerar;

Siguranta generarii lichiditatilor poate fi estimata tot prin analiza echivalentelor de numerar, clasificate astfel daca prezinta un risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

Sa cunoasca necesitatile intreprinderii de a utiliza acele fluxuri (incasari de numerar/echivalente de numerar).

Necesitatile de utilizare a fluxurile imbraca forma platilor efectuate de intreprindere in cursul exercitiului, destinate reluarii procesului de productie – exploatare, efectuarii de investitii, remunerarii surselor de finantare de care a beneficiat.

Aria de aplicabilitate: O intreprindere trebuie sa intocmeasca o situatie a fluxurilor de numerar in conformitate cu cerintele acestui Standard si sa o prezinte cu parte integranta a situatiilor sale financiare, pentru fiecare perioada pentru care sunt prezentate situatiile financiare.

Intocmirea unui tablou al fluxurilor de numerar este obligatorie pentru intreprinderile care aplica standardele internationale de contabilitate, fiind o componenta a situatiilor financiare.

Modelul tabloului de flux pentru care a optat intreprinderea trebuie sa fie conform cu cerintele acestui standard legate de: obiectiv, concepte utilizate, definitii ale termenilor, structura minimala.

Intocmirea tabloului trebuie sa se faca de fiecare data cand se elaboreaza completul de situatii financiare si anume: la inchiderea exercitiului financiar, precum si cu ocazia lichidarii, fuziunii sau altor operatii cu scop patrimonial care reclama elaborarea situatiilor financiare in cursul exercitiului financiar.

Utilizatorii situatiilor financiare ale unei intreprinderi sunt interesati de modul in care intreprinderea genereaza si foloseste numerarul si echivalentele de numerar. Acest lucru se intalneste indiferent de natura activitatilor intreprinderii si chiar daca numerarul poate fi privit ca produs al societatii, asa cumar putea fi cazul unei institutii financiare.

Intreprinderile au nevoie de numerar, in esenta, pentru aceleasi motive, oricat ar fi de diferite principalele lor activitati producatoare de venituri. Intreprinderile au nevoie de numerar pentru a-si desfasura activitatile, a-si plati obligatiile si pentru a asigura rentabilitatea investitorilor. In consecinta acest Standard cere tuturor intreprinderilor sa prezinte o situatie a fluxurilor de numerar.

1.2. Beneficiile informatiilor referitoare la fluxurile de numerar

Atunci cand este utilizata impreuna cu restul situatiilor financiare, situatia fluxurilor de numerar furnizeaza informatii care permit utilizatorilor sa evalueze modificarile in activele nete ale unei intreprinderi, structura sa financiara (iclusiv lichiditatea si solvabilitatea sa), precum si capacitatea intreprinderii de a influenta valoarea si momentul de aparitie a fluxurilor de numerar, in vederea adaptarii la circumstantele si oportunitatile in continua schimbare. Informatiile referitoare la fluxurile de numerar sunt folositoare la stabilirea capacitatii unei intreprinderi de a genera numerar si echivalente de numerar si dau posibilitatea utilizatorilor sa dezvolte modele de evaluare si comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor intreprinderi. De asemenea, aceste informatii sporesc gradul de comparabilitate al raportarii rezultatelor din exploatare intre diferite intreprinderi, deoarece elimina efetele utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si evenimente.

Istoricul informatiilor referitoare la fluxurile de numerar este, adesea, utilizat ca indicator al valorii, momentului aparitiei si sigurantei viitoarelor fluxuri de numerar. Acesta este, de asemenea, folositor in verificarea exactitatii evaluarilor trecute ale viitoarelor fluxuri de numerar, precum si in examinarea relatiilor dintre profitabilitate si fluxurile nete de numerar, ca si a impactului modificarii preturilor.

Prin continutul sau, Situatia fluxurilor de numerar raspunde nevoilor utilizatorilor de interpretare din punct de vedere economic si financiar a informatiilor contabile. Aceasta cu atat mai mult cu cat este analizata in corelatie cu celelalte componente ale situatiilor financiare, si anume Bilantul, Contul de profit si pierdere, Situatia modificarii capitalurilor proprii, respectiv Notele la situatiile financiare, asa cum sunt ele prezentate in Cadrul conceptual si IAS 1 „Prezentarea situatiilor financiare”. Precizarea trebuie facuta avand in vedere ca o situatie a fluxurilor de numerar nu este intocmita doar in scopul raportarii financiare periodice, ci poate fi elaborata la alte momente, pentru alte perioade de gestiune decat exercitiul financiar si pentru late scopuri. Printre alte scopuri se numara: analiza unui dosar de credit, evaluari de afaceri pentru a le cunoaste valoarea de piata sau alta valoare curenta, dezvoltarea unui management bazat pe valoarea creata de intreprindere, altele.

Standardul precizeaza ca o situatie a fluxurilor de numerar ca si componenta a situatiilor financiare isi releva utilitatea in urmatoarele directii:

a)     asigurarea calitatii informatiilor contabile.

Prin continutul sau, Situatia fluxurilor de numerar se circumscrie orientarii gemnerale a standardelor de a asigura calitatea informatiilor, printre care si comparabilitatea. Comparatiile in spatiu, dintre intreprinderi, sunt facilitate prin urmatoarele:

Rezultatele din exploatare raportate de diferite intreprinderi din acelasi sector de activitate sunt comparabile ca urmare a procedurilor specifice aplicate veniturilor si cheltuielilor recunoscute din punct de vedere contabil. Este vorba de eliminarea din Situatia fluxurilor de numerar a acelor venituri si cheltuieli de exploatare considerate „calculate”. Ele nu genereaza incasari si plati in exercitiul analizat si nu determina fluxuri de numerar. Astfel de elemente sunt: cheltuieli cu amortizarea, cheltuieli si venituri cu provizioane, venituri din subventii pentru investitii, altele.

Consecinta este ca rezultatul din exploatare nu mai este influentat diferit, dupa cum o intreprindere a optat pentru amortizarea liniara, degresiva sau accelerata pentru acelasi tip de imobilizari.

De asemenea, considerentele fiscale care influenteaza o intreprindere atunci cand decide sa constituie provizioane, nu mai afecteaza rezultatul din exploatare, avand in vedere ca acestea nu sunt luate in considerare.

In sfarsit, rezultatul din exploatare reflecta mai corect performantele intrinseci ale intreprinderii, acum cand nu mai este influentat de subventiile care pot fi primite doar de catre anumite intreprinderi, chiar apartinand aceluiasi sector de activitate.

b)     posibilitatea efectuarii unor analize finaciare.

Informatia contabila este utila atunci cand ea ajuta la luarea unor decizii economice corecte, fundamentate. Or, in procesul luarii deciziilor sunt implicate tehnici de gestiune care folosesc instrumente specifice analizelor financiare si evaluarii economice a afacerilor. Este de inteles atunci aportul informational suplimentar al situatiilor financiare care ofera, mai laes prin intermediul Situatiei fluxurilor de numerar, o baza de date partial prelucrate din punct de vedere financiar si economic.

Analizele financiare sunt facilitate prin cunoasterea de catre utilizatori a:

modificarii activului net al intreprinderii

evaluatorii de afaceri, care il pot transforma intr-o valoare patrimoniala a intreprinderii numita Activ net contabil corectat, care indica valoarea curenta a actiunilor sale;

creditorii intreprinderii, care il considera marja lor de siguranta in rambursarea creditului pe care l-au acordat.

Activul net poate fi determinat printr-o metoda directa, ca suma a capitalurilor proprii. In acest caz, el este usor de citit ca si existent la finele exercitiului, respectiv in evolutia sa, din Bilant si Situatia modificarii capitalurilor proprii.

Printr-o alta metoda, cea indirecta, activul net se determina ca diferenta intre totalul activelor si al datorilor intreprinderii.

Dintre cele doua metode, cea de-a doua este mai apreciata de utilizatori, pentru ca permite o analiza cauzala, arata natura si marimea elementelor care au influentat activul net.

structurii financiare

structura financiara este o marime apreciata de analistii financiari, iar uneori este luata in considerare in cadrul reglementarilor fiscale. Reflecta raportul dintre sursele de finantare de care intreprinderea a dispus in in cursul perioadei, si anume: capitalurile proprii, respectiv datoriile. Raportul Datorii/Capitaluir proprii este indicatorul independentei financiare, deosebit de util celor care vor sa cunoasca situatia financiara prezenta si viitoare a intreprinderii.

Elementele structurii financiare sunt evidentiate in Bilant, Situatia modificarii capitalurilor proprii si in Situatia fluxurilor de numerar. Dintre acestea, ultimul document este mai util, avand in vedere ca prezinta incasarile si platile privind capitalurile externe: provenite de la actionari, respectiv de la creditori, si eventual remunerarile acestora sub forma dividendelor si dobanzilor. In schimb, Bilantul reflecta sumele apartinand finantatorilor si ramase la intreprindere (ramase de rambursat) la finele exercitiului, nerelevand dinamica caestora. Situatia modificarii capitalurilor proprii reflecta fluxurile globale privind elementele in cauza care pot fi generatoare sau nu de numerar.

Standardul indica posibilitatea determinarii de catre utilizatorii situatiilor financiare a solvabilitatii si lichiditatii intreprinderii. Cei doi indicatori reflecta capacitatea intreprinderii de a face fata datoriilor curente (exigibile sub un an) prin activele curente sau totale pe care le detine. Ei sunt relevati de Bilant, prin intermediul subtotalurilor cuprinse in structura sa verticala si anume:

Active curente – datorii curente;

Total active – datorii curente;

Total active – total datorii.

Daca nu sunt exprimati printr-o relatie de diferenta, aceiasi indicatori pot fi exprimati sub forma de raport, mult mai sugestiv. Este cazul utilizarii datelor Situatiei fluxurilor de numerar. Acestea indica elementele din care se pot compune rapoartele in cauza, prezentate de maniera dinamica, cum ar fi: activele cele mai lichide (numerarul si echivalentele de numerar), activele cu lichiditate mare (stocuri, creante de exploatare si in afara exploatarii, imobilizari), datorii nefinanciare pe termen scurt, datorii financiare pe termen scurt.

Capacitatii de a influenta valoarea si momentul aparitiei fluxurilor de numerar

Aceasta mentiune a standardului decurge din obiectivele sale prezentate la inceput. O data ce au estimat valoarea si momentul aparitiei fluxurilor de numerar, utilizatorii de informatii pot lua decizii in vederea adaptarii la circumstantele economice in schimbare.

Relatiilor dintre profitabilitate si fluxurile de numerar, precum si a impactului schimbarii preturilor asupra fluxurilor de numerar

Profitabilitatea nu este sinonima cu solvabilitatea. A avea un rezultat satisfacator, raportat la cifra de afaceri a perioadei, nu este acelasi lucru cu a dispune de acest rezultat in acel moment, sub forma de lichiditati. Diferentele dintre cele doua stari sunt puse in evidenta in Situatia fluxurilor de numerar, sub forma cheltuielilor si veniturilor negeneratoare de numerar,precum si a elementelor de active si datorii care amana incasarile si platile.

Relatia dintre profitabilitate si fluxurile de numerar poate fi analizata si de maniera dinamica, urmarind cum a influentat o schimbare a preturilor si, deci, cifrei de afaceri, incasarile perioadei.

c)     Posibilitatea evaluarii afacerilor (intreprinderilor).

Evaluarile de afaceri, ca ramura a evaluarilor economice de piata, sunt foarte apreciate de utilizatorii informatiilor contabile, pentru ca permit:

estimarea valorii strategiilor alternative de afaceri si a programelor din cadrul strategiilor (initierea unor noi produse, intrari pe noi piete);

evaluarea tranzactiilor majore: fuziuni, achizitii, vanzari, recapitalizari, emisiune de actiuni;

comunicarea cu partenerii, mai ales cu actionarii, despre valoarea afacerii (planuri, strategii);

aplicarea managementului bazat pe valoare pentru redirectionarea performantelor diferitelor activitati ale intreprinderii (cand, cum si cat sa se extinda afacerile care aduc valoare, care dintre masurile operative are cele mai mari sanse sa creasca valoarea).

Dintre metodele de evaluare a afacerilor cele mai utilizate sunt metodele de randament. In cadrul valorilor care se obtin – valorile de randament – cea mai mare raspandire si cel mai mare coeficient de importanta il au valorile obtinute prin actualizarea cash-flow-urilor (fluxuri de trezorerie sau de numerar). Aceasta situatie deriva din avantajele pe care le ofera numerarul sau rezultatele incasate fata de rezultatele contabile. Astfel:

numerarul este un concept obiectiv, usor de inteles si de perceput;

utilizatorii situatiilor financiare (actionari, creditori, altii) au un interes prioritar asupra aspectului monetar al tranzactiilor derulate de respectiva entitate in defavoarea rezultatului contabil sau a altor indicatori de activitate;

numerarul sau fluxurile de numerar aferente perioadelor trecute servesc previziunilor in materie de politica financiara pe termen scurt sau lung a intreprinderii.

Pentru o intreprindere data, fluxurile de numerar sunt adesea diferentiate dupa cele trei cicluri specifice activitatii acesteia, si anume: exploatare, investitii, finantare.

Pentru a incheia expunerea succinta a specificitatilor procesului de evaluare a afacerii prezentam mai jos etapele de determinare a valorii sale de randament pe baza fluxurilor de numerar:

1. estimarea unui orizont de prognoza pe acre intreprinderea isi va continua activitatea prezenta;
2. previziunea fluxurilor viitoare de numerar pe acest interval de timp;
3. estimarea ratei de actualizare specifice intreprinderii compusa din: rata de rentabilitate normala a pietei pe care actioneaza intreprinderea, prima de risc specifica intreprinderii, eventual rata previzionata a inflatiei;
4. actualizarea fluxurilor anuale cu ajutorul ratei de actualizare determinate;
5. insumarea fluxurilor de numerar actualizate si obtinerea valorii de randament a afacerii.

1.3. Prezentarea unei situatii a fluxurilor de numerar

Situatia fluxurilor de numerar trebuie sa prezinte fluxurile de numerar din cursul perioadei, clasificate in activitati de exploatare, investitie si finantare.

O intreprindere prezinta fluxurile sale de numerar din actiivtatile de exploatare, investitie si finantare intr-o maniera care corespunde cel mai bine activitatii sale. Clasificarea in functie de activitati furnizeaza informatii ce permit utilizatorilor sa stabileasca impactul respectivelor activitati asupra pozitiei financiare a intreprinderii, precum si valoarea numerarului si a echivalentelor de numerar. Aceste informatii pot fi folosite, de asemenea, pentru a evalua relatiile ce apar intre activitatile respective.

Separarea fluxurilor de numerar pe activitatile care le-a generat este utila din urmatoarele considerente:

se ofera o explicatie suplimentara pentru existenta la sfarsit de exercitiu a elementelor bilantiere care reflecta pozitia financiara a intreprinderii;

sunt puse in evidenta separat numerarul si echivalentele de numerar; ele apar in finalul Situatiei fluxurilor de numerar ca o rezultanta a tranzactiilor perioadei care au generat fluxuri de numerar, precum si a tranzactiilor de gestiune a numerarului (plasarea excedentelor de lichiditati in echivalente de numerar);

se poate proceda la o analiza factoriala a variatiei in cursul perioadei a numerarului/echivalentelor de numerar, localizandu-se activitatea care a generat cele mai mari fluxuri de numerar, respectiv cea care a fost mare consumatoare de numerar;

pot fi urmarite echilibrele financiare partiale (diferenta intre incasarile si platile generate de activitatea de exploatare, investitii, respectiv finantare), care reprezinta explicatii ale modului de asigurare a echilibrului finanicar global al perioadei.

O tranzactie poate include fluxuri de numerar care sunt clasificate diferit. De exemplu, cand rambursarea in numerar a unui imprumut include atat dobanda, cat si principalul, elementul dobanda poate fi clasificat drept activitate de exploatare, iar elementul de capital, drept activitate de finantare.

1.3.1. Activitati de exploatare

Valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activitati de exploatare este un indicator cheie al masurii in care activitatile intreprinderii au generat suficient flux de numerar pentru a rambursa imprumuturile, a mentine capacitatea de functionare (productie) a intreprinderii, a plati dividende si a face noi investitii, fara a recurge la surse externe de finantare. Informatiile cu privire la componentele specifice ale istoricului fluxurilor de numerar din exploatare, impreuna cu alte informatii, sunt folositoare in prognozarea viitoarelor fluxuri de numerar din exploatare.

Majoritatea conceptiilor privind politica de finantare a intreprinderii considera rezultatul generat de activitatea de exploatare principala sursa de finantare. Ea trebuie urmarita si gestionata prioritar si,abia pentru completarea sa, se indica apelul la surse externe de finantare, cum sunt capitalurile de la actionari si de la creditori.

Situatia fluxurilor de numerar transforma rezultatul exploatarii intr-un rezultat efectiv incasat, din care sa se poata plati cel putin obligatiile ce decurg din mentinerea potentialului actual de activitate al intreprinderii, si anume:

-plata stocurilor ce constituie aprovizionari – sugerata prin variatia stocurilor in cauza;

-sustinerea decalajului dintre aprovizionare si obtinerea stocurilor de produse – sugerat prin variatia stocurilor de produse;

-sustinerea decalajului dintre obtinerea stocurilor de produse si valorificarea lor – sugerat prin variatia creantelor clienti;

-efectuarea investitiilor de inlocuire – care au ca si sursa amortizarea ca si cheltuiala a exercitiului;

-eventual, plata remuneratiilor cuvenite actionarilor si creditorilor (care pot fi clasificate la activitatea de exploatare sau la cea de finantare).

Fluxurile de numerar provenite din activitatile de exploatare sunt derivate, in primul rand, din principalele activitati producatoare de venit ale intreprinderii. Prin urmare, ele rezulta, in general, din tranzactiile si alte evenimente care intra in determinarea profitului net sau a pierderii nete. Exemple de fluxuri de numerar provenite din activitati de exploatare sunt:

a)     incasarile in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii;

b)     incasarile in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri;

c)     platile in numerar efectuate catre furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii;

d)     platile in numerar efectuate catre si in numele angajatilor;

e)     incasarile si platile in numerar ale unei societati de asigurare pentru prime si daune, anuitati si alte beneficii generate de politele de asigurare;

f)      platile in numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu exceptia cazului in care pot fi identificate in mod specific cu activitatile de investitie si finantare;

g)     incasarile si platile in numerar provenite din contracte incheiate in scopuri de amplasament sau tranzactionare.

Anumite tranzactii, cum ar fi vanzarea unei instalatii de productie, pot da nastere unui castig sau unei pierderi, care este inclusa in determinarea profitului net sau a pierderii nete. Cu toate acestea, fluxurile de numerar aferente acestor tranzactii sunt fluxuri de numerar provenite din activitai de investitie.

O intreprindere poate detine valori imobiliare si titluri de credit pentru scopuri de tranzactionare sau plasament, caz in care sunt similare stocurilor de marfuri achizitionate special pentru a fi revandute. Prin urmare, fluxurile de numerar generate de cumpararea si vanzarea titlurilor de tranzactionare si plasament sunt clasificate drept activitati de exploatare. In mod similar, avansurile in numerar si creditele acordate de institutii financiare sunt, de obicei, clasificate drept activitati de exploatare, din moment ce se refera la principala activitate producatoare de venit a respectivei intreprinderi.

1.3.2. Activitati de investitie

Prezentarea separata a fluxurilor de numerar provenite din activitati de investitie este importanta deoarece fluxurile de numerar reprezinta masura in care cheltuielile au servit obtinerii de resurse menite a genera viitoare venituri si fluxuri de numerar. Exemple de fluxuri de numerar provenite din activitati de investitie sunt:

a)     platile in numerar pentru achizitionarea de imobilizari corporale, necorporale si alte active imobilizate. Aceste plati le includ si pe acelea care se refera la costurile de dezvoltare capitalizate si la constructia, in regie proprie, a imobilizarilor corporale;

b)     incasarile in numerar din vanzarea de imobilizari corporale, active necorporale si alte active imobilizate;

c)     platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor intreprinderi si de interese in asocierile in participatie (altele decat platile pentru aceste instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea pastrate in scopuri de plasament si de tranzactionare);

d)     incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor intreprinderi, si interese in asocierile in participatie (altele decat platile pentru aceste instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea pastrate in scopuri de plasament si de tranzactionare);

e)     avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti (altele decat avansurile si imprumuturile efectuate de o institutie financiara);

f)      incasarile in numerar din rambursarea avansutrilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti (altele decat avansurile si imprumuturile unei institutii financiare);

g)     platile in numerar aferente contractelor futures, forward, de optiuni si swap, in afara cazului cand acestea sunt detinute in scopuri de plasament sau de tranzactionare sau cand platile sunt clasificate ca fiind activitati de finantare;

h)     incasarile in numerar aferente contractelor futures, forward, pe optiuni si swap, in afara cazului cand acestea sunt detinute in scopuri de plasament sau de tranzactionare sau cand incasarile sunt clasificate ca fiind activitati de finantare;

Cand un contract reprezinta un instrument de acoperire a unei pozitii de risc identificabile, fluxurile de numerar aferente respectivului contract sunt clasificate in aceeasi maniera ca si fluxurile de numerar aferente pozitiei astfel acoperite.

Utilitatea prezentarii separate a fluxurilor aferente activitatii de investitie este aceea ca se poate urmari cum:

avansurile initiale de fonduri;

s-au materializat in active;

care la randul lor se vor fructifica si vor genera venituri;

si acestea se vor transforma in numerar.

1.3.3. Activitati de finantare

Prezentarea separata a fluxurilor de numerar provenite din activitati de finantare este importanta deoarece este utila in previzionarea fluxurilor de numerar viitoare asteptate de catre finantatorii intreprinderii. Exemple de fluxuri de numerar provenite din activitati de finantare sunt:

a)     incasarile in numerar provenite din emisiunea de actiuni sau alte instrumente de capital;

b)     platile in numerar efectuate catre proprietari pentru a achizitiona sau rascumpara actiunile intreprinderii;

c)     incasarile in numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanta, a imprumuturilor, datoriilor neasigurate, obligatiunilor, ipotecilor si a altor imprumuturi pe termen scurt sau lung;

d)     rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;

e)     platile in numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligatiilor aferente unui contract de leasing financiar.

Fluxurile activiatii de finantare sunt apreciate in special de catre actioanri si creditori. Cunoscand marimea remunerarii fondurilor avansate de ei (sub forma dividendelor si dobanzilor) in perioadele trecute, acestia pot face previziuni referitoare la rentabilitatea pe care le-o va oferi investitia in intreprindere in perioadele urmatoare.

1.4. Raportarea fluxurilor de numerar din activitati de exploatare

O intreprindere trebuie sa raporteze fluxurile de numerar din activitati de exploatare folosind una dintre cele doua metode:

(a) metoda directa, prin care sunt prezentate clasele principale de plati si incasari brute in numerar;

(b) metoda indirecta, prin care profitul net sau pierderea neta este ajustata cu efectele tranzactiilor ce nu au natura monetara, amanarile sau angajamentele de plati sau incasari in numerar din exploatare trecute sau viitoare, si elementele de venituri si cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investitii sau finantari.

Intreprinderile sunt incurajate sa raporteze fluxurile de numerar obtinutedin activitati de exploatare folosind metoda directa. Metoda directa furnizeaza informatiicare sunt folositoare in estimarea fluxurilor de numerar viitoare si care nu sunt disponibile prin metoda indirecta. Pe baza metodei directe, informatiile privind clasele principale de plati si incasari brute in numerar pot fi obtinute:

(a)   fie din inregistrarile contabile ale intreprinderii;

(b)  fie prin ajustarea vanzarilor, a costului vanzarilor (dobanzi si alte venituri similare si cheltuieli cu dobanda si alte cheltuieli similare pentru institutiile financiare) si a altor elemente in contul de profit si pierdere cu:

(i)      modificarile pe parcursul perioadei ale stocurilor si ale creantelor si datoriilor din exploatare,

(ii)     alte elemente decat numerarul;

(iii)           alte elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxurile de numerar din investitii si finantare.

Metoda directa de raportare a fluxurilor de numerar din exploatare are doua variante:

a)     in cazul aplicarii unei contabilitati de trezorerie, fluxurile din exploatare se obtin din inregistrarile contabile, prin compararea incasarilor cu platile aferente exploatarii;

b)     in cazul aplicarii unei contabilitati de angajamente, fluxurile de exploatare se obtin din Contul de profit si pierdere prin:

evidentierea stricta a veniturilor si cheltuielilor (de cele mai multe ori si cheltuiala cu impozitul pe profit) legate de exploatare si generatoare de incasari si palti;

ajustarea veniturilor si cheltuielilor de exploatare cu variatia (modificarile in cursul perioadei) a stocurilor, a creantelor de exploatare si a datoriilor de exploatare (variatia nevoii de fond de rulment de exploatare).

Nevoia de fond de rulment de exploatare, impreuna cu cea in afara exploatarii formeaza nevoia de fond de rulment globala.

Nevoia de fond de rulment este un indicator mult utilizat in cadrul analizelor pe baza de bilant. El poate fi pus in evidenta in Situatia fluxurilor de numerar si destinat unei analize factoriale a fluxurilor din exploatare in primul rand.

Intr-o optica financiara, nevoia de fond de rulment se determina ca diferenta intre nevoile si sursele de exploatare (uneori si a celor in afara exploatarii, adica legate de investitii sau de finantare). Reprezinta nevoia neta de surse, care provine din decalajul de incasari si plati al perioadei. De aceea, in cadrul Situatiei fluxurilor de numerar nevoia de fond de rulment joaca rolul elementului care amana incasarea, respectiv plata fluxurilor potentiale de trezorerie.

In componenta nevoii de fond de rulment intra:

stocurile si creantele

datoriile fata de furnizori si alte datorii nefinanciare

Formula de calcul a fluxurilor de exploatare determinate prin metoda directa, in varianta aplicarii unei contabilitati de angajamente este:

FNE = VEI – CEP - ∆NFRE

Unde: FNE – fluxuri de numerar din exploatare

VEI – venituri din exploatare incasabile

CEP – cheltuieli de exploatare de plata

∆NFRE – variatia nevoii de fond de rulment de exploatare

∆NFRE = (sold final – sold initial)

Prin metoda indirecta, fluxul de numerar net din activitati de exploatare este determinat prin ajustarea profitului net sau a pierderii nete cu efectele:

(a)   modificarile survenite pe parcursul perioadei in stocuri si in creantele si datoriile din exploatare;

(b)   elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amanate, pierderile si castigurile in valuta nerealizate, profiturile nerepartizate ale intreprinderilor asociate si interesele minoritare;

(c)   tuturor celorlalte elemente pentru care efectele in numerar sunt fluxurile de numerar din investitii si finantare.

Alternativ, fluxul net de numerar din activitatile de exploatare poate fi prezentat folosind metoda indirecta, prin evidentierea veniturilor si cheltuielilor prezentate in Contul de profit si pierdere si a modificarilor de pe parcursul perioadei survenite in valoarea stocurilor si a creantelor si datoriilor din exploatare.

Metoda indirecta de raportare a fluxurilor de numerar din exploatare presupune:

• evidentierea rezultatului net contabil (profit sau pierdere)

Se poate porni de la rezultatul brut pentru a evidentia influenta fiscalitatii. In rezultatul net sunt incluse toate veniturile si cheltuielile perioadei, inclusiv cele calculate, respectiv cele care se refera la activitatile de investitie si de finantare.

• ajustarea rezultatului net cu:

acele venituri si cheltuieli (clasificate conform IAS 8 la activitati curente sau extraordinare) care se considera ca apartin activitatii de investitii, respectiv de finantare;

acele enituri si cheltuieli considerate calculate.

• ajustarea rezultatului net cu variatia stocurilor, a creantelor de exploatare, respectiv a datoriilor de exploatare (variatia nevoii de fond de rulment de exploatare)

Formula de calcul a fluxurilor de exploatare determinate prin metoda indirecta este:

FNE = RNC – VC – VIF + CC + CIF - ∆NFRE

Uude: RNC – rezultat net contabil

VC – venituri calculate

VIF – venituri legate de investitii, finantare

CC – cheltuieli calculate

CIF – cheltuieli legate de investitii, finantare

∆NFRE – variatia nevoii de fond de rulment de exploatare

1.5. Raportarea fluxurilor de numerar pe o baza neta

Fluxurile de numerar provenite din urmatoarele activitati de exploatare, investitie si finantare pot fi raportate pe o baza neta:

(a)   platile si incasarile in numerar efectuate in numele clientilor, atunci cand fluxurile de numerar reflecta, mai degraba, activitatile clientului decat pe acelea ale intreprinderii;

Exemple de plati si incasari in numerar:

1. acceptarea si rambursrea depozitelor la vedere ale unei banci;
2. fondurile detinute pentru client de catre o societate de investitii
3. chiriile incasate in numele proprietarilor de proprietati imobiliare si platite acestora.

(b)   platile si incasarile in numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari, iar termenul de scadenta este scurt.

Exemple de plati si incasari in numerar:

1. valorile principiului aferent clientilor care folosesc carti de credit;
2. achizitia si cedarea de investitii
3. alte imprumuturi pe termen scurt, de exemplu, acelea care au un termen de scadenta de trei luni sau mai putin

Raportarea fluxurilor de numerar se poate face pe o baza:

bruta – cand incasarile si platile de aceeasi natura sunt prezentate separat (de exemplu, standardul recomanda raportarea pe o baza bruta a fluxurilor legate de investitii si de finantare);

neta – atunci cand incasarile si platile de aceeasi natura sunt compensate si este raportata in Situatia fluxurilor de numerar doar rezultanta lor (de exemplu, standardul accepta raportarea pe baza neta a fluxurilor legate de exploatare).

Standardul sugereaza ca desi sumele brute sunt mai relevante, pentru anumite categorii de fluxuri sunt suficiente sumele nete. Este vorba de acele elemente care nu au importanta mare pentru luarea deciziilor economice de catre utilizatori:

fluxurile care nu reflecta activitatea intreprinderii, ci pe a clientilor;

fluxurile care nu necesita o raportare detaliata potrivit principiului pragului de semnificatie.

Fluxurile de numerar provenite din fiecare dintre urmatoarele activitati ale unei institutii financiare pot fi raportate pe o baza neta:

(a)   incasarile si platile de numerar pentru acceptare si rambursarea depozitelor cu o data fixa de scadenta

(b)   plasarea depozitelor la si retragerea caestora de alte institutii financiare

(c)   avansurile in numerar si imprumuturile facute clientilor, precum si rambursarea acestor avansuri si imprumuturi.

1.6. Fluxurile de numerar in valuta

Fluxurile de numerar provenite din tranzactiile efectuate in valuta trebuie inregistrate in moneda de raportare a unei intreprinderi prin aplicarea cursului de schimb dintre moneda de raportare si valuta, asupra valorii in valuta, la data fluxului de numerar.

Fluxurile de numerar ale unei sucursale din strainatate trebuie convertite la cursul de schimb dintre moneda de raportare si valuta, la data fluxului de numerar.

Fluxurile de numerar exprimate in valuta sunt raportate intr-o maniera conforma cu IAS 21 „Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar”. Acesta permite utilizarea unui curs de schimb ce aproximeaza cursul actual. De exemplu, la inregistrarea tranzactiilor in valuta sau pentru conversia fluxurilor de numerar ale unei sucursale din strainatate se poate folosi, pentru o perioada, un curs de schimb mediu ponderat. Cu toate acestea, IAS 21 nu permite folosirea cursului de schimb de la data bilantului atunci cand se convertesc fluxurile de numerar ale unei sucursale din strainatate.

Profitul si pierderile nerealizate ce provin din variatia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de numerar. Totusi, efectul variatiei cursului de schimb valutar asupra numerarului si echivalentelor de numerar detinute sau datorate in valuta este raportat in situatia fluxurilor de numerar pentru a reconcilia numerarul si echivalentele de numerar la inceputul si la sfarsitul perioadei. Aceasta valoare esteprezentata separat de fluxurile de numerar provenite din activitati de exploatare, investitie, finantare si include diferentele, daca exista, ale acelor fluxuri de numerar care au fost raportate la cursul de schimb de la sfarsitul perioadei.

Pentru o intreprindere data fluxurile de numerar in valuta apar in urmatoarele doua cazuri:

a)cazul in care intreprinderea are tranzactii proprii de natura comerciala sau financiara efectuate in valuta

este vorba de tranzactii derulate cu parteneri externi sau de tranzactii interne decontate in valuta, pe baza unor contracte exprimate in valuta.

Tranzactiile exprimate in valuta se refera la:

cumpararea sau vanzarea de bunuri sau servicii;

imprumutul sau oferirea spre imprumut a fondurilor;

definitivarea contractelor valutare nerealizate;

achizitionarea sau vanzarea de active;

contractarea sau achitarea de datorii.

In acest caz, elementele monetare care rezulta(creante, datorii, disponibilitati banesti) sunt recunoscute si evaluate, adica inregistrate pe parcursul exercitiului in moneda de raportare a intreprinderii, prin convertire in functie de cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei.

La scadenta creantelor/datoriilor exprimate in devize, ori la vanzarea valutei din conturile intreprinderii, se inregistreaza la cheltuieli/venituri financiare diferenta intre cursul valutar de la data fluxului de numerar (incasarii/platii) si cel de la data efectuarii tranzactiei. O data cu stingerea datoriei sau creantei, disponibilitatile in valuta incasate sau platite sunt exprimate la acelasi curs de la data fluxului de numerar.

Daca la finele exercitiului financiar creantele/datoriile nu sunt decontate, se inregistreaza la cheltuieli/venituri financiare diferenta intre cursul valutar de la sfarsitul exercitiului si cel de la data efectuarii tranzactiei. Aceeasi procedura se aplica disponibilitatilor banesti exprimate in devize, existente in conturi curente sau in casierie. Operatiile contabile in cauza urmaresc actualizarea elementelor monetare la data bilantului pentru a se asigura o raportare cat mai corecta si reala.

b)cazul in care intreprinderea are o sucursala in strainatate

Sucursala unei intreprinderi este catalogata drept o operatiune in strainatate, ale carei activitati sunt localizate sau se desfasoara intr-o alta tara decat cea a intreprinderii.

In cazul sucursalelor din strainatate, luarea in considerare a variatiei cursurilor de curs valutar se realizeaza in conformitate cu IAS 21„Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar”. Standardul prescrie doua metode pentru conversia situatiilor financiare ale unei operatiuni in strainatate (sucursala) in functie de clasificarea acesteia in:

-entitate externa, care este o operatiune in strainatate ale carei activitati nu fac parte integranta din cele ale intreprinderii raportoare;

-operatiuni in strainatate integrate, care sunt parte integranta a activitatilor intreprinderii raportoare.

Metodele de conversie aplicabile sunt:

1. metoda cursului de inchidere, utilizata pentru o entitate externa.

Printre regulile de conversie se numara:

• activele si datoriile sunt convertite folosind cursul de inchidere;
• veniturile si cheltuielile sunt convertite la datele efective ale tranzactiilor, fiind permise si cursuri medii;
• diferentele de curs valutar rezultate sunt inregistrate la capitaluri proprii.

2.metoda temporala, utilizata pentru operatiunile in strainatate integrate.

Printre regulile de conversie stipulate de standard se numara:

• toate elementele monetare trebuie convertite folosind cursul de inchidere;
• pentru elementele nemonetare sunt utilizate mai multe cursuri, de la caz la caz;
• elementele Contului de profit si pierdere sunt convertite utilizand cursurile de schimb de la datele tranzactiilor sau un orice alt curs de schimb mediu ponderat, corespunzator unei perioade determinate, de exemplu saptamana sau luna;
• diferentele de curs sunt duse la venituri si cheltuieli.

1.7. Elemente extraordinare

Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare trebuie clasificate ca provenind din activitati de exploatare, investitie si finantare si prezentate adecvat si separat.

Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare sunt prezentate separat in situatia fluxului de numerar ca provenind din activitati de exploatare, investitiei si finantare, pentru a da posibilitatea utilizatorilor sa inteleaga natura lor si efectul pe care il au asupra fluxurilor de numerar prezente si viitoare ale intreprinderii. Aceste prezentari vin in completarea prezentarilor separate privind natura si valoarea elementelor extraordinare cerute de IAS 8, Profitul net sau pierderea neta a perioadei, erori fundamentale si modificari ale politicilor contabile.

Motivul pentru care fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare sunt prezentate separat in Situatia fluxurilor de numerar este ca se pune accentul pe natura lor si nu pe repetitivitate. Criteriul naturii este judecat in raport cu apartenenta la o functie a intreprinderii (exploatare, investitii sau finantare).

In cadrul altei situatii financiare, si anume Contul de profit si pierdere, clasificarea cheltuielilor si veniturilor intreprinderii (care sunt ulterior transformate in fluxuri de numerar) se face prioritar tot dupa criteriul naturii, insa judecarea se face dupa legatura cu activitatea curenta a intreprinderii.

Astfel, conform IAS 8 “Profitul net sau pierderea neta a perioadei, erori fundamentale si modificari ale politicilor contabile” rezultatul net al perioadei contine elementele urmatoare care trebuie prezentate distinct:

Profitul / pierderea din activitati curente (obisnuite);

Elemente extraordinare.

Activitatile curente sunt cele desfasurate ca parte a obiectului de activitate sau cele aditionale in care se implica intreprinderea pentru continuarea activitatilor de baza sau a celor derivand din acestea.

Fiecare element extraordinar trebuie prezentat separat (ca natura si suma) fie in Contul de profit si pierdere, fie in Note, cu conditia trecerii sumei totale a elementelor extraordinare in Contul de profit si pierdere.

Un element este considerat extraordinar daca se deosebeste de celelalte activitati curente a intreprinderii mai degraba prin natura, decat prin frecventa aparitiei.

1.8. Dobanzi si dividende

Fluxurile de numerar din dobanzi si dividende incasate sau platitie trebuie prezentate separat. Fiecare dintre acestea trebuie clasificat intr-o maniera consecventa de la o perioada la alta, ca fiind generat fie de activitati de exploatare, fie de investitie sau de finantare.

Valoarea totala a dobanzilor platite de-a lungul unei perioade este prezentata in situatia fluxului de numerar, indiferent daca a fost recunoscuta drept chltuiala in contul de profit si pierdere, sau capitalizata in conformitate cu tratamentul alternativ permis de IAS 23 Costurile indatorarii.

Atat dobanda platita, cat si dobanda si dividendele incasate sunt clasificate de institutiile financiare, de obicei, drept fluxuri de numerar din exploatare. Totusi, nu exista un consens privind clasificarea acestor fluxuri de numerar din exploatare, deoarece intra in determinarea profitului net sau a pierderii nete. Alternativ, dobanda platita si dobanda si dividendele incasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finantare si, respectiv, din investitie, deoarece ele reprezinta costuri ale atrageriii surselor de finantare sau a eficientei investitiilor.

Dividendele platite pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finantare, deoarece reprezinta costuri ale atragerii resurselor de finantare. Alternativ, dividendele platite pot fi clasificate drept componenta a fluxului de numerar din activitati de exploatare pentru a ajuta utilizatorii sa determine capacitatea unei intreprinderi de a plati dividende din fluxurile de numerar de exploatare.

Dobanzile si dividendele incluse in Situatia fluxurilor de numerar dau nastere la tratamente obligatorii si alternative, dupa cum urmeaza:

a)     tratamente obligatorii privind dobanzile si dividendele in Situatia fluxurilor de numerar:

dobanzile platite in cursul perioadei sunt prezentate in Situatia fluxurilor de numerar, fie ca sunt recunoscute ca si cheltuieli in Contul de profit si pierdere, fie ca au fost capitalizate in Bilant (conform IAS 23 “Costurile indatorarii”)

pentru institutiile financiare dabanda platita, cat si dobanda si dividendele incasate sunt clasificate la activitatea de exploatare.

b)     tratamente alternative privind dobanzile si dividendele in Situatia fluxurilor de numerar:

dobanda si dividendele platite pot fi clasificate la fluxurile activitatii de exoloatare sau la cele ale activitatii de finantare;

dabanda si dividendele incasate pot fi clasificate la fluxurile activitatii de exploatare sau la cele ale activitatii de investitii.

1.9. Impozitul pe profit

Fluxurile de numerar provenite din impozitul pe profit vor fi prezentate separat si vor fi clasificate drept fluxuri de numerar din activitati de exploatare, cu exceptia situatiei in care ele pot fi alocate in mod specific activitatilor de finantare si investitie.

Impozitele pe profit sunt generate in urma tranzactiilor care dau nastere unor fluxuri de numerar clasificate in situatia fluxurilor de numerar ca activitati de exploatare, investitie si finantare. In timp ce cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fara dificultate activitatilor de investitie si finantare, fluxurile de numerar aferente impozitelor respective sunt adesea, imposibil de alocat si pot aparea intr-o perioada diferita de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzactiei de baza. Prin urmare, impozitele platite sunt clasificate, de obicei , drept fluxuri de numerar din activitati de exploatare. Totusi, atunci cand este posibila identificarea fluxului de numerar din impozite si alocarea lui unei tranzactii individuale care da nastere unor fluxuri de numerar clasificate drept activitati de investitie sau finantare, fluxul de numerar din impozite va fi clasificat in mod corespunzator ca activitate de investitie sau finantare. Atunci cand fluxurile de numerari din impozite sunt aferente mai multor clase de activitati, este prezentata valoarea totala a impozitelor platite.

Platile privind impozitul pe profit sunt diferite de chltuiala exercitiului privind impozitu pe profit. Aceasta din urmatoarele motive:

in functie de sistemul fiscal al fiecarei tari exista decalaje intre perioada generatoare a impozitului pe profit (exercitiul financiar) si scadenta (exigibilitatea acestuia); de la caz la caz exista avansuri privind aceasta datorie fiscala, dar mai ales plati ulterioare pentru care se datoreaza;

Astfel, intr-un sistem contabil de angajamente, cheltuiala exercitiului privind impozitul pe profit nu mai coincide ca marime si exigibilitate cu platile privind impozitul pe profit efectuate in perioada analizata.

In plus, in unele tari, platile aferente impozitului datorat annual nu sunt determinate pe baze reale, prin evidentierea lunara sau trimestriala a cheltuielilor si veniturilor si prin calculul exact al impozitului care le corespunde, ci pe baza mediei impozitelor calculate pentru perioadele precedente. La sfarsitul exercitiului financiar se compara platile efectuate pe baza informatiilor statistice cu cele care corespund activitatii reale a perioadei in cauza, facandu-se regularizarile ce se impun.

Mai ales in acest caz, cheltuielile cu impozitul pe profit nu mai corespund cu platile aceluiasi exercitiu, cel putin pana in momentul regularizarii, care se situeaza, de regula, la inceputul perioadei urmatoare.

In concluzie, identificarea platilor privind impozitul pe profit cu activitatile de exploatare, de investitii, respectiv de finantare anuale care l-au generat ori este imposibila, ori nu respecta principiul eficientei obtinerii informatiei contabile. Din acest motiv, de cele mai multe ori, platile privind impozitul pe profit sunt clasificate global, la fluxurile activitatii de exploatare.

Standardul mai precizeaza ca, daca aceste plati au fost totusi evidentiate distinct pe activitatile care le-au generat (si daca exista sume trecute la cel putin doua dintre cele trei categorii de fluxuri), totalul platilor privind impozitul pe profit trebuie sa fie mentionat in Notele la situatiile financiare.

1.10. Investitii in filiale, intreprinderi asociate si asocieri in participatie

Atunci cand se prezinta o investitie intr-o intreprindere asociata sau filiala pe baza metodei punerii in echivalenta sau a costului, investitorul limiteaza informatiile raportate in situatia fluxurilor de numerar la acele fluxuri de numerar generate intre el si intreprinderea in care s-a investit, de exemplu, la dividende si avansuri.

O intreprindere care prezinta interesul sau intr-o entitate controlata in comun (a se vedea IAS 31, Raportarea financiara a intereselor in asocierile in participatie) folosind consolidarea proportionala, va include in situatia consolidata a fluxurilor de numerar ponderea afernta ei din fluxurile de numerar ale entitatii controlate in comun. O intreprindere care prezinta un asemenea interes folosind metoda punerii in echivalenta include in situatia fluxurilor de numerar fluxurile de numerar generate de investitia sa in entitatea controlata in comun, precum si repartizarile si alte varsaminte sau incasari aparute intre aceasta si entitatea controlata in comun.

1.11. Achizitionarea si cedarea filialelor si a altor unitati de afaceri

Fluxurile de numerar globale provenite din achizitiile si din cedarile de filiale si alte unitati de afaceri trebuie prezentate separat si clasificate drept activitati de investitie.

Valoarea cumulata a numerarului platit sau incasat drept contraprestatie a achizitiilor sau vanzarilor este raportata in situatia fluxurilor de numerar, dupa deducerea numerarului si a echivalentelor de numerar achizitionate sau cedate.

Unitatea de afaceri reprezinta o parte a unei intreprinderi (afaceri), si anume o unitate operationala distincta a acesteia (3). Valoarea sa poate fi estimata distinct de cea a intreprinderii careia ii apartine si ca atare poate fi vanduta in mod independent.

Atat filiala, cat si unitatea de afaceri reprezinta investitii externe ale intreprinderii, de natura financiara, clasificate in consecinta in Bilant la grupa imobilizarilor financiare (sunt reflectate titlurile achizitionate de la entitatile respective). La fel cum sunt achizitionate, filiala si unitatea de afaceri pot fi vandute ulterior.

Cele doua apartin total sau in proportie semnificativa, cu intreg patrimoniul lor, intreprinderii care le-a achizitionat titlurile. Acest aspect intereseaza atunci cand:

are loc consolidarea conturilor filialei / unitatii de afaceri;

se face o evaluare a intreprinderii care le detine, caz in care nu sunt evaluate titlurile din care este formata imobilizarea financiara, ci sunt evaluate activele si datoriile entitatilor; cu alte cuvinte, este evaluata partea detinuta de intreprindere in capitalurile proprii ale entitatilor, care este echivalenta cu activul net corespunzator (activ net = active – datorii).

In Situatia fluxurilor de numerar, fluxurile generate de tranzactiile privind aceste entitati (achizitia, respectiv vanzarea) sunt clasificate, la fel ca si in Bilant, la activitatea de investitii. In ceea ce priveste componenta patrimoniala a filialei / unitatii de afaceri (este vorba de activul net care corespunde ponderii detinute de intreprindere in capitalurile proprii ale acestor entitati), pentru raportare in Situatia fluxurilor de numerar intereseaza doar partea din activele entitatilor reprezentata de numerar si echivalente de numerar.

Este vorba de o raportare pe baze nete a fluxului aferent, pe de-o parte achizitiei filialei            / unitatii de afaceri, iar pe de alta parte vanzarii filialei / unitatii de afaceri. Astfel:

in cazul achizitiei entitatii : la activitatea de investitii (care va influenta marimea variatiei nete a numerarului / echivalentelor de numerar ale intreprinderii) va fi trecut pretul total al achizitiei, care a fost platit, diminuat cu numerarul / echivalentele de numerar achizitionate o data cu celelalte active, respectiv datorii (apartinand filialei sau unitatii de afaceri).

In Notele la situatiile financiare, intreprinderea trebuie sa dea anumite detalii ale achizitiilor si vanzarilor de filiale / unitati de afaceri efectuate in cursul perioadei. Astfel, ea trebuie sa prezinte pe randuri distincte, separat pentru achizitii, respectiv vanzari, cumulat de la inceputul anului, informatiile urmatoare:

totalul pretului platit sau incasat pentru filiale / unitati de afaceri;

valoarea relativa (ponderea) absoluta a numerarului / echivalentelor de numerar ce intra in structura patrimoniala a entitatii cumparate sau vandute;

valoarea celorlalte categorii de active, respectiv a datoriilor care intra in structura patrimoniala a entitatii.

1.12. Alte tranzactii decat cele in numerar

Tranzactiile de natura investitionala si de finantare care nu necesita intrebuintarea numerarului sau a echivalentelor de numerar trebuie excluse din situatia fluxului de numerar. Astfel de tranzactii trebuie prezentate in alta parte a situatiilor financiare intr-un mod care sa furnizeze toate informatiile relevante cu privire la aceste activitati de investitie si finantare.

O mare parte a activitatilor de investitie si finantare nu au un impact direct asuprafluxurilor de numerar curente, cu toate ca ele afecteaza structura capitalului si a activelor unei intreprinderi. Excluderea tranzactiilor fara numerar din situatia fluxului de numerar este consecventa cu obiectivul unei situatii a fluxului de numerar, deoarece aceste elemente nu implica fluxuri de numerar in perioada curenta. Exemple de tranzactii fara numerar sunt:

a) achizitia de active fie prin asumarea directa a obligatiilor aferente, fie prin intermediul unui leasing financiar;

b) achizitionarea unei intreprinderi prin intermediul emiterii de actiuni;

c) convertirea datoriilor in capital.

Paragraful se refera la acea parte a tranzactiilor aferente activitatii de investitii si de finantare care nu genereaza numerar.

Sunt tranzactii care presupun alte decontari / regularizari decat cele sub forma numerarului.

Suntem de parere ca astfel de tranzactii pot fi intalnite si in sfera activitatii de exploatare (spre exemplu, compensari acceptate intre creante si datorii pe termen scurt nefinanciare, schimburi de bunuri de natura stocurilor).

Trebuie precizat ca daca sunt identificate toate elementele implicate de respecivele tranzactii, chiar daca ele sunt pastrate in tabloul de flux, nu influenteaza cresterea neta a numerarului / echivalentelor de numerar, avand in vedere ca se neutralizeaza unul pe altul. Totusi, acestea ar distorsiona informatiile privind echilibrele financiare partiale relevate de activitatea de investitii de fiantare, respectiv de exploatare, iar utilizatorii ar putea fi afectati in deciziile lor economice. Din acest considerent tranzactiile, altele decat cele in numerar, nu trebuie sa figureze in Tabloul fluxurilor de numerar si sunt raportate in Notele la situatiile financiare.

1.13. Componente ale numerarului si ale echivalentelor de numerar

O intreprindere trebuie sa evidentieze componentele numerarului si ale echivalentelor de numerar si sa prezinte o reconciliere a sumelor din situatia fluxurilor sale de numerar cu elementele echivalente raportate in bilant.

Avand in vedere diversitatea practicilor de gestiune a numerarului si a practicilor bancare utilizate in lume si pentru a respecta IAS 1 , Prezentarea situatiilor financiare, o intreprindere va indica politica adoptata in determinarea numerarului si ale echivalentelor de numerar.

Daca in Situatia fluxurilor de numerar numerarul si echivalentele de numerar sunt prezentate sintetic, sub forma totalului lor de la sfarsitul, respectiv inceputul exercitiului financiar, prin Note trebuie sa se ofere utilizatorilor de informatii contabile detalii privind aceste elemente, cum ar fi:

structura numerarului pe grupe semnificative ale elementelor de numerar sau prin prezentarea fiecarui element al numerarului, dupa cum intreprinderea considera semnificativa o procedura sau alta.

Spre exemplu:

conturi la banci, casa, acreditive; sau

valori de incasat, conturi curente in lei, respectiv in valuta, casa, avansuri de trezorerie, altele.

Structura echivalentelor de numerar, putandu-se opta pentru o prezentare mai sintetica sau mai detaliata a instrumentelor financiare (spre exemplu, titluri de capital sau de credit, pe categorii si scadente);

Elemente de numerar sau echivalente de numerar considerate semnificative ca natura si valoare, sau care prezinta particularitati fata de cele similare lor (spre exemplu, depozite la banca detinute de o filiala, care nu pot fi liber remise grupului, din cauza restrictiilor aplicate schimbului valutar) pot fi prezentate distinct.

Reconcilierea echivalentelor de numerar cu elementele Bilantului.

Aceasta prezentare este absolut necesara avand in vedere ca (asa cum s-a prezentat la comentariul paragrafului 7) in Bilant titlurile detinute sunt clasificate in doua categorii (imobilizari financiare, investitii financiare pe termen scurt), in timp ce in Situatia fluxurilor de numerar ele pot aparea, in functie de lichiditatea si scopul detinerii lor, la fluxurile activitatii de exploatare, de investitii sau la grupa numerarului / echivalentelor de numerar.

Intreprinderea trebuie sa prezinte intr-o maniera clara care a fost politica ei de clasificare a titlurilor.

Descoperirile de cont rambursabile la cerere care au fost eventual clasificate la grupa numerarului / echivalentelor de numerar (asa cum prezinta paragraful 8 al standardului).

Efectul oricarei modificari in politica de determinare a componentelor numerarului si echivalentelor de numerar, de exemplu, o modificare in clasificarea instrumentelor financiare anterior considerate ca facand parte din portofoliul de investitii ale intreprinderii, este raportat in conformitate cu IAS 8, Profitul net sau pierderea neta a perioadei, erori fundamentale si modificari ale politicilor contabile.

CAPITOLUL II – STUDIU DE CAZ

INTOCMIREA TABLOULUI FLUXURILOR

DE NUMERAR LA S.C. DAPPA SRL

Lucrarea isi propune o abordare teoretica si practica asupra studiului tabloului fluxurilor de trezorerie precum si a interpretarii informatiilor degajate de acest document de sinteza al intreprinderii.

Datele ce stau la baza urmatoarei lucrari sunt extrase din bilantul anului 2004-2005, impreuna cu contul de profit si pierdere, date ce sunt prezentate in anexele lucrarii.

2.1.          PREZENTAREA S.C. DAPPA SRL

Societatea comerciala DAPPA SRL, a fost infiintata ca societate cu raspundere limitata in conformitate cu Legea 15/1990 si a fost inmatriculata la O.R.C. sub nr. J40/2749/23.03.1998, avand sediul social in Aleea Campul cu Flori, nr.4.

Societatea nu are filiale sau sucursale si nu detine pozitie de control in alte societati comerciale.

Societatea are drept obiect principal de activitate, conform statutului sau de functionare, comert intern en-gross, cu produse de papetarie, rechizite scolare, jucarii, ambalaje etc., COD CAEN (5147).

Productie:

in domeniul industriei alimentare (fabrica de paine, de preparare a produselor din carne, legume si fructe);

in domeniul industriei usoare (confectii, tricotaje, tesaturi, productia de ciorapi, incaltaminte);

industriei chimice si al prelucrarii maselor plastice, industriei lemnului si mobilei si in alte domenii industriale.

Comert:

importul, exportul si comercializarea: in nume propriu si in comision, prin magazine si in regim ambulant (piete, targuri);

desfacerea cu amanuntul si en-gross de bunuri industriale de larg consum, produse electronice, electrotehnice si de uz casnic, produse cosmetice, articole de podoabe si bijuterii, articole de sport etc.

Ca societate cu raspundere limitata, S.C. DAPPA SRL, are un capital social de 1.500.000 RON, impartit in 150 parti sociale, indivizibile si nominative, fiecare in valoare de 10000  RON, depus integral in numerar, in contul societatii, la data constituirii societatii comerciale.

Structura organizatorica

Structura de organizare este ierarhic structurata pe urmatoarele nivele:

AGA

Manager general

Directori coordonatori (marketing, comercial, economic)

Comercianti

Forta de munca

Societatea avea in anul 2004, un numar de 70 salariati cu contracte de munca.

Nr si structura personalului

2.2.          Intocmirea tabloului fluxurilor de numerat la S.C. DAPPA, pe baza datelor furnizate de bilantul contabil si contul de profit si pierdere aferente exercitiului financiar

2.2.1.     Informatii suplimentare

I.1. Majorarea capitalului social s-a facut integral prin aport in natura;

I.2. In exercitiul financiar 2004, societatea a cesionat unul din utilajele sale in urmatoarele conditii:

pretul de vanzare al utilajului: 700 RON u.m.;

costul istoric: 800 RON u.m.;

amortizarea cumulata pana in momentul vanzarii: 200 RON u.m.

I.3. In exercitiul financiar 2005, societatea a efectuat rambursarea unui credit bancar pe termen lung in valoare de 600 RON u.m.

2.2.2.     Informatii cu privire la Bilantul contabil

q      postul Produse finite si marfuri din categoria Stocuri se refera exclusiv la marfuri, societatea neavand stocuri de produse finite, atat pentru exercitiul financiar 2004 cat si pentru exercitiul financiar 2005;

q      postul Datorii comerciale – furnizori:

▫        pentru ex. fin. 2004: Furnizori – 5.000 RON u.m.

Furnizori de imobilizari - 400 RON u.m.;

▫        pentru ex. Fin. 2005: Furnizori –7.000 RON u.m.

Furnizori de imobilizari – 900 RON u.m.

q      Postul Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale:

▫        pentru ex. Fin. 2004: Impozit pe profit – 70 RON u.m.;

Creditori diversi – 240 RON u.m.;

▫        pentru ex. Fin. 2005: Impozit pe profit – 50 RON u.m.;

Creditori diversi – 380 RON u.m.

Rezultatul exercitiului financiar 2003-2004, in valoare de 89 RON u.m,. a avut urmatoarele destinatii: Rezerve 50 RON u.m.

Rezultatul reportat 30 RON u.m.   

Dividende platite actionarilor 9 RON u.m.

2.2.2.Determinarea fluxului net de numerar , prin metoda indirecta, pentru anul 2005

TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR 2005

mii.u.m.

q      Cheltuielile cu amortizarea si provizioanele, in valoare de 9.450  u.m., se aduna la rezultatul contabil deoarece, nu presupun o iesire reala de numerar ci, mai degraba o ajustare contabila menita sa reflecte utilizarea de catre clienti a imobilizarilor detinute;

q      Cheltuielile cu dobanzile, in valoare de 3.400 u.m., se aduna la rezultatul contabil inainte de impozitare; ele reprezinta costul capitalurilor imprumutate si, deci, sunt aferente activitatilor de finantare ;

q      Cheltuielile cu activele cedate, in valoare de 600 u.m., vor modifica masa profitului brut in sensul cresterii, aceste cheltuieli facand parte din categoria investitiilor;

q      Veniturile din activele cedate, deoarece in prealabil au majorat masa profitului pentru suma de 700 u.m., trebuie acum scazute, pentru ca impactul lor asupra profitului din exploatare sa fie nul;

q      Cresterea soldurilor conturilor de stocuri reflecta faptul ca incasarile din vanzari sunt mai mici decat veniturile inregistrate. Pentru determinarea fluxului net, rezultatul trebuie modificat cu variatia stocurilor in sensul diminuarii lui, pentru suma de 400 u.m.;

q      Cresterea soldurilor conturilor de creante clienti, semnifica faptul ca incasarile sunt mai mici decat veniturile inregistrate pe baza contabilitatii de angajamente. Pentru determinarea fluxului net, rezultatul trebuie diminuat cu valoarea cresterii creantelor clienti in valoare de 3.550 u.m.;

q      Cresterea soldurilor conturilor de furnizori din exploatare, indica faptul ca societatea a beneficiat de credit comercial, ceea ce implica o crestere a profitului in valoare de 200 u.m.;

q      Cresterea conturilor de creditori diversi in valoare de 140 u.m. , indica un ritm de crestere al datoriilor fata de creditorii diversi mai ridicat decat ritmul de rambursare a acestor datorii, fapt ce necesita majorarea profitului cu aceasta suma;

q      Cheltuiala cu impozitul pe profit in suma de 120 u.m. trebuie ajustata cu scopul de reflecta valoarea platita in cursul anului. Astfel, impozitul pe profit este egal cu cheltuiala din contul de profit si pierdere corectata cu soldul initial si cu soldul final (140 = 70 + 120 - 50);

2.2.3.     Determinarea fluxului net de numerar utilizand metoda directa

TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR 2005

mii.u.m.

q      Suma de 39.390 u.m. reprezentand incasari de la clienti s-a obtinut tinand cont de soldul initial si soldul final al contului de creante, precum si de veniturile din vanzarea marfurilor, redate de contul de profit si pierdere astfel:

S_I (411) + V_M (707) – I_C = S_F        

unde: S_I sold initial

V_M – vanzari marfuri

I_C – incasari clienti

S_F – sold final

10.050 + 43.530 – 39.980 = 13.600    

q      Platile catre furnizorii din exploatare in valoare de 19.400 u.m. au fost obtinute tinand cont de soldul initial si soldul final al contului de furnizori, precum si de rulajul creditor al contului de furnizori reprezentand achizitii de marfuri, acesta din urma determinandu-se pe baza soldului initial si a celui final pentru contul de stocuri, precum si a cheltuielilor cu marfurile vandute din contul de profit si pierdere astfel:

S_I (401) + A_S – P_F = S_F (401)

unde: A_S achizitii stocuri

P_F – plati furnizori

5.000 + 21.400 – 19.400 = 7.000

Dar:

S_I (371) + A_S – V_S (607) = S_F (371)

unde: V_S vanzari stocuri

3.250 + 21.400 – 21.000 = 3.650         

q      Platile privind impozitul pe profit in valoare de 140 u.m. au fost obtinute astfel:

S_I (441) + Ch_IP (691) – P_I (607) = S_F (441)

unde: Ch_IP vanzari stocuri

P_I – plati impozit

70 +120 – 140 = 50

q      Platile privind personalul in suma de 5.700 u.m. provin din cheltuielile cu personalul din contul de profit si pierdere; obligatia s-a considerat ca fiind platita integral deoarece contul de obligatii salariale nu se mai regaseste in bilant la sfarsitul exercitiului financiar;

q      Platile privind impozite taxe si varsaminte asimilate in suma de 1000 u.m., similar cu cele salariale, provin din cheltuielile cu impozite, taxe, care, de asemenea au fost achitate integral, deoarece nu mai prezinta sold la sfarsitul exercitiului financiar;

q      Platile privind amenzi si penalitati in valoare de 800 u.m. pot fi explicate similar cu celelalte doua anterior prezentate

q      Platile aferente creditorilor diversi in suma de 1.710 u.m. au fost determinate astfel:

S_I (462) + Ch_S – P_C = S_F (462)

unde: Ch_s cheltuieli cu serviciile prestate de terti

P_C – plati creditori diversi

240 mil + 1.850 mil – 1.710 = 380       

q      Platile in contul furnizorilor de imobilizari in valoare totala de 21.900 u.m. au fost obtinute astfel:

S_I (404) + C_I – P_F = S_F (404)

unde: C_I cumparari imobilizari

P_C – plati creditori diversi

400 + 22.400 – 21.900 =900

Cumpararile de imobilizari au fost determinate astfel:

S_I (2051+212+2131) + A_I – Ces_I = S_F (2051+212+2131)

unde: A_I achizitii de imobilizari (este totuna cu cumparari)

Ces_I – cesiuni de imobilizari (cost istoric)

800 + 17.000 + 37.400 + 22.400 – 800 = 800 + 29.000 +47.000 

q      Incasarile din cesiunea de imobilizari corporale in suma de 700 u.m. provin din vanzarea unui utilaj la acest pret; am considerat veniturile din vanzare au fost integral incasate deoarece contul de debitori diversi nu prezinta sold la sfarsitul exercitiului financiar;

q      Incasarile din majorarea capitalului social in valoare de 5.000 u.m. au avut impact asupra trezoreriei deoarece aceasta majorare s-a facut exclusiv prin aport in numerar;

q      Incasarile din credite bancare pe termen mediu si lung, in valoare de 11.750 u.m. au fost determinate astfel:

S_I (1621) + I_CTLM – R_CTLM = S_F (1621)

unde: I_CTLM incasari din credite TML

R_CTLM – rambursari credite TML

13.300 + 11.750 – 6.000 = 19.050

q      Incasari din credite bancare pe termen scurt (CTS) in valoare de 2.039 u.m., pot fi explicate astfel:

S_I (5191) + C_CTS – R_CTS = S_F (5191)

unde: C_CTS contractari CTS

R_CTS – rambursari credite TML

4.041 + 2.039 – 0 = 6.080                     

q      Dobanzii platite, in valoare de 3.400 u.m., reprezinta cheltuiala cu dobanda din contul de profit si pierdere care a fost integral achitata deoarece postul dobanzii nu prezinta sold la sfarsitul exercitiului financiar;

q      Suma de 9 u.m. reprezinta dividende cuvenite actionarilor din profitul exercitiului precedent, dividende care au fost integral platite, aceasta rezultand din faptul ca acest cont nu mai prezinta sold in bilantul exercitiului curent.

2.2.4.     Determinarea fluxului net de numerar pentru anul 2004

Pentru exercitiul financiar 2003-2004 am intocmit tabloul fluxurilor de numerar doar prin metoda directa.

TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR 2004

mii.u.m.

Modul de formare al fluxurilor celor trei tipuri de activitati (exploatare, finantare, investitie) este similar cu cel din exercitiul financiar precedent.

Informatiile suplimentare cu privire la Bilantul si CPP aferente exercitiului financiar 2004 sunt urmatoarele:

q      Rezultatul net al exercitiului financiar precedent (2003), in valoare de 210 u.m. a fost incorporat integral la rezerve;

q      S-a realizat rambursarea unui credit bancar pe termen lung in suma de 8.392 u.m.;

q      S-au cesionat utilaje in valoare totala de 9.750 u.m. (pretul de vanzare), costul istoric al acestora fiind de 9.000 u.m. iar amortizarea cumulata 400 u.m.;

q      Contul aferent impozitului pe profit isi pastreaza acelasi sold al exercitiului 2003, valoarea acestuia fiind de 70 u.m., ceea ce inseamna ca societatea nu a reusit sa achite din obligatia cumulata pana acum, ci doar cea provenita din exercitiul financiar 2004 in suma de 30 u.m.;

q      Creditele bancare pe termen scurt au inregistrat valorile de 2.345 u.m. in exercitiul financiar 2003 si 4.041 u.m. in exercitiul financiar 2004;

q      Furnizorii de imobilizari: 257 u.m. - 2003

400 u.m. – 2004;

q      Furnizorii din exploatare: 127 u.m. -2003

5.000 u.m. - 2004

Asa cum rezulta din cele doua tablouri de fluxuri de numerar, excedentul de trezorerie degajat de activitatea de exploatare este pozitiv insa el prezinta un ritm descendent pe tot parcursul perioadei analizate.

Astfel, in anul 2004, acesta a fost in suma de 18.214 u.m. si a permis finantarea in intregime a activitatii de investitii in active fixe si circulante, de asemenea ea a fost capabila de a rambursa o parte din datoriile financiare fara angajarea unor noi capitaluri externe.

Desi in anul 2005 cash-flow-ul din exploatare a inregistrat valoarea pozitiva de 11.230 u.m., totusi, nu au putut fi acoperite necesitatile de finantare ale activitatilor de investitii. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca investitiile realizate nu au fost suficiente sau ca randamentul acestora nu a fost cel asteptat. Ca urmare a acestei situatii, intreprinderea a fost nevoita sa contracteze noi imprumuturi pe parcursul exercitiului financiar 2005, astfel incat fluxul de numerar degajat de activitatea de finantare devine pozitiv iar suma acestuia este de 9.380 u.m.

Trebuie sa precizam faptul ca prin cresterea imprumuturilor contractate, autonomia financiara a intreprinderii s-a diminuat simtitor.

Pe viitor, intreprinderea trebuie sa ia masuri pentru o mai buna gestiune a stocurilor si creantelor, realizarea de investitii eficiente care sa asigure echilibrul financiar, atragerea investitorilor de capital si mentinerea competitivitatii sale pe piata.

CONCLUZII

Tabloul fluxurilor de numerar este determinat de o conceptie de echilibru financiar, centrata in primul rand pe solvabilitatea intreprinderii precum si pe flexibilitatea financiara a acesteia.

Aceste caracteristici sunt apreciate prin intermediul capacitatii intreprinderii de a genera fluxurile pozitive de trezorerie, plecand de la activitatile sale de exploatare.

Fluxul de numerar provenit din exploatare este indicatorul central al analizei situatiei unei intreprinderi, fiind utilizat pentru aprecierea performantelor pe o perioada medie.

Tabloul fluxurilor de numerar, adoptat initial de FASB, este influentat, in mod implicit, de :

modelul de luare a deciziei de catre investitori;

modelul de evaluare a intreprinderii, adoptat de teoria financiara;

ipoteza de eficienta a pietelor de capitaluri.

Cercetarile si practica bursiera au dovedit ca interesul investitorului se regaseste, mai degraba, in fluxurile monetare decat in beneficiile contabile sau indicatorii derivati. Pe aceasta linie se situeaza obiectivul modelului: de a ajuta investitorul in aprecierea capacitatii intreprinderii de a plati dividende.

Informatiile furnizate de tablou contribuie la asigurarea eficientei pietelor financiare. Pe o piata eficienta, pretul unui activ financiar este rezultatul unei estimari corecte a valorii actualizate a fluxurilor viitoare generate de detinerea acestuia.

Structura tabloului fluxurilor de numerar si, mai ales, ordinea de prezentare a functiilor favorizeaza o lectura normativa, prin care se atribuie fluxurilor de trezorerie din exploatare un rol determinant in finantarea cresterii si in determinarea necesarului de finantare externa. Fluxul de numerar din exploatare apare, deci, ca un indicator cheie, in aprecierea capacitatii intreprinderii de a genera lichiditati suficiente, in vederea realizarii de noi investitii fara a recurge la sursele externe de finantare.

Tabloul fluxurilor de numerar prezinta informatii istorice privind fluxurile monetare, informatii care stau la baza previziunilor de fluxuri de trezorerie viitoare, creandu-se astfel, premisele pentru estimarea valorii intreprinderii. Notiunea de flux de numerar prezinta un caracter mai obiectiv decat cea de fond de rulment, concept influentat de aplicarea unor conventii contabile.

In fond, fluxul de numerar din exploatare corespunde capacitatii de autofinantare incasate.

Tabloul fluxurilor de numerar faciliteaza, de asemenea, definirea cauzelor divergentelor intre rezultatul contabil si trezorerie (surplusul monetar).

Desi considerat net superior tabloului de utilizari si de resurse, tabloul fluxurilor de numerar nu a scapat criticilor. Limitele sale vizeaza, cu predilectie:

definirea si rolul trezoreriei;

evaluarea performantelor, prin fluxurile de trezorerie;

insuficienta sa, in aprecierea evolutiei situatiei financiare a unei intreprinderi.

Atat in modelul adoptat de FASB cat si de OEC, definitia si rolul trezoreriei sunt criticabile, deoarece aceasta este considerata un sold rezidual, o variabila dependenta de operatiile de exploatare, de investitii si de finantare. Este, de altfel, si critica adusa de modelul PCG din 1982.

Nu exista o definitie precisa a functiei de exploatare. Clasificarea fluxurilor care o compun este influentata de o logica contabila in conformitate cu care, fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare, trebuie sa reflecte efectele operatiilor care participa la formarea rezultatului, asupra trezoreriei. De aici si limita ca, in functia de exploatare, sunt incluse si cheltuielile financiare a caror marime si evolutie depinde de politica financiara a intreprinderii. Acest fapt limiteaza utilitatea fluxurilor de trezorerie din exploatare, in diagnosticul financiar.

Conceptia extinsa despre exploatare introduce, in Franta o eterogenitate in definirea acesteia, in diferite documente de sinteza. Ea conduce totodata, la tratarea diferita a dobanzilor fata de dividende, desi, din punct de vedere financiar, si unele si celelalte reprezinta remunerarea unui capital avansat.

De asemenea, conceptia extinsa despre exploatare are urmari negative asupra evaluarii aptitudinii intreprinderii de a genera lichiditati, plecand de la activitatile sale comerciale si industriale. Se impiedica astfel, aprecierea performantelor economice. De aici decurge si imposibilitatea compararii intreprinderilor, dupa criterii omogene, datorita consecintelor politicilor financiare adoptate de acestea.

Includerea dobanzilor platite de intreprinderi, in functia de exploatare a dat nastere in SUA la numeroase polemici cu ocazia adoptarii standardului

FASB. Este cunoscut ca, pe plan financiar, dobanzile constituie remunerarea creditorilor, asa cum dividendele constituie remunerarea actionarilor. De aici rezulta ca atat dobanzile cat si dividendele varsate ar trebui sa fie incluse in functia de finantare. Un astfel de tratament unic ar permite sa se evite disocierea dobanzilor de variatia capitalurilor imprumutate, fapt ce ar permite sa se aprecieze, in mod direct, adevaratul rol al creditorilor , in finantarea cresterii.

Se stie ca, nu pot fi identificate toate fluxurile de trezorerie care stau la baza exploatarii. Cu atat mai mult, recursul la metoda indirecta interzice orice clasificare a fluxurilor, pe baza naturii activitatii. Ori, se cunoaste ca aceasta metoda este cal mai des utilizata de intreprinderi, din motive legate de organizarii sistemului de informare contabila.

Cat priveste aprecierea performantelor intreprinderii, cu ajutorul tabloului fluxurilor de trezorerie din exploatare, aceasta nu poate sa aiba o valoare operationala decat pe perioadele medii si lungi. Volatilitatea fluxurilor de trezorerie interzice utilizarea lor ca indicator al performantei pe perioade scurte. Limitele informationale ale tabloului fluxurilor de trezorerie pot fi rezumate in:

▫        definirea si rolul trezoreriei; amandoua modelele sunt criticabile, deoarece trezoreria este considerata un sold rezidual, o variabila dependenta de operatiile de exploatare, de investitii, de finantare;

▫        continutul functiei de exploatare si modul de calcul al fluxurilor ;

Limita provine din faptul ca, in functia de exploatare sunt incluse si cheltuielile financiare a caror vechime si evolutie depinde de politica financiara a intreprinderii.

Se realizeaza astfel o rupere intre varsarea dividendelor si plata dobanzilor, prin aceea ca dobanzile platite sunt incluse in functia de exploatare, desi, din punct de vedere financiar, amandoua reprezinta remunerarea unui capital avansat;

▫        evaluarea performantelor prin fluxurile de trezorerie;

Valabilitatea fluxurilor de trezorerie face ca evaluarea performantelor intreprinderii cu ajutorul tabloului de trezorerie sa fie operationale doar pe perioade medii si lungi; pe perioade scurte se interzice utilizarea fluxurilor de trezorerie ca indicator al performantei.

Insuficienta sa, in aprecierea evolutiei financiare a unei intreprinderi - in acest tablou nu sunt luate in considerare o serie de operatii care au incidenta asupra structurii capitalurilor si angajamentelor intreprinderii, dar cu influente directe asupra trezoreriei, astfel de operatii, in special cele care sunt incluse in categoria angajamentelor financiare in afara bilantului, tind sa se profileze sub influenta contabilitatii creative.

BIBLIOGRAFIE

ANEXA NR.1

BILANT LA DATA DE 31.12.2004    mii u.m.

ACTIV	Nr.crt	SOLD LA:
		inceputul anului	sfarsitul anului
ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire (201-2801)	1
2. Cheltuieli de cercetare dezvoltare (203-2803-2903)	2
3. Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare (2051+2052-2805-2905)	3	760	510
4.Fond comercial (207-2807-2907)	4
5. Alte imobilizari necorporale (208-2808-2908)	5
5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs (233+234-2933)	6
TOTAL IMOBILIZARI NECORPORALE (01 la 04)	7	760	510
II. IMOBILIZARI CORPORALE
1. Terenuri si constructii (2111+2112-2811-2911)	8	14 375	7 000
2. Instalatii tehnice si masini (2121+2122+2123+2124-2812-2912)	9
3. Alte instalati, utilaje si mobilier (2131+2132+2138-2813-2913)	10	20 220	28 400
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs (2311+2321+2312+2313+2322+2323-2931)	11
TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE (06 la 09)	12	35 355	35 400
III. IMOBILIZARI FINANCIARE
1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului (261-2961)	13
2. Creante asupra societatilor din cadrul grupului (2671+2672-2965)	14
3. Titluri sub forma de interese de participare (263-2963)	15	440	440
4. Creante din interese de participare (2675+2676-2967)	16
5. Titluri detinute ca imobilizari (262+264-2962-2964)	17
6. Alte creante (2673+2674+2678+2679-2966-29690	18
7. Actiuni proprii (2677-2968)	19
TOTAL IMOBILIZARI FINANCIARE(13 la 19)	20	440	440
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL rd.01 la 19)	21	35 795	36 350
ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime si materiale consumabile (301+301-3921-3922)	22
2. Productia in curs de executie (331+332+341-3481+3541-393-3941-3952)	23
3. Produse finite si marfuri (345+371-378-3945)	24	3 180	3 250
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri (4091)	25
TOTAL STOCURI (22 la 25)	26	3 180	3 250
II. CREANTE
1. Creante comerciale(4092+4111+41118+413+418-491)	27	9 387	9 800
2. Sume de incasat de la societati in cadrul grupului (4511+4518-4951)	28
3. Sume de incasat din interese de participare (421+4528-4952)	29
4. Alte creante (425+4282+4311+4312+4371+4372+4382+441+424+4428+444+445+446+447+4482+4581+461+473-496+5187)	30
5. Creante privind capitalul subscris si nevarsat (456-4953)	31
TOTAL CREANTE (27 la 31)	32	9 387	9 800
III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului (501-591)	33
2. Actiuni proprii (502-592)	34
3. Alte investitii financiare (5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593-595-596-598+5113+5114)	35	500	500
TOTAL INVESTITII FINANCIARE	36	500	500
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI (5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322+5323+5328+5411+5412+542)	37	1 070	1210
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL(rd.26+32+36+37)	38	14 137	14 760
CONTURI DE REGULARIZARE (471)
1. CHELTUIELI IN AVANS	39
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (1614+1615+1617+1681-169)	40
2. Sume datorate institutiilor de credit (1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)	41	2 345	4 041
3. Avansuri incasate in contul comenzilor (419)	42
4. Datorii comerciale - furnizori (401+404+408)	43	384	5 400
5. Efecte de comert de platit (403+405)	44
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului (1661+1685+2691+4511+4518)	45
7. Sume datorate privind interesele de participare (1662+1686+2692+4521+4528)	46
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale (1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+4311+4312+4371+4372+4381+4423+4428+441+444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4582+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197+5199)	47	248	310
TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT( 40la 47)	48	2 977	9 751
ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (rd.38+39-48-64)	49	11 160	5 459
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 21+49)	50	46 955	41 359
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (1614+1615+1617+1681-169)	51
2. Sume datorate institutiilor de credit (1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)	52	18 985	13 300
3. Avansuri incasate in contul comenzilor (419)	53
4. Datorii comerciale - furnizori (401+404+408)	54
5. Efecte de comert de platit (403+405)	55
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului (1661+1685+2691+4511+4518)	56
7. Sume datorate privind interesele de participare (1662+1686+2692+4521+4528)	57
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale	58
TOTAL DATORII PE TERMEN LUNG (51 la 58)	59
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
1. Provizioane pentru pensii	60
2. Provizioane pentru impozite	61
3. Alte provizioane (141+1511+1512+1513+1518)	62
TOTAL PROVIZIOANE	63
CONTURI DE REGULARIZARE (131+472+477)	64
CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL ( 66 la 68), din care:	65	15 000	15 000
1. Capital subscris nevarsat (1011)	66
2. Capital subscris varsat (1012)	67	15 000	15 000
3. Patrimoniul regiei (1015)	68
II. PRIME LEGATE DE CAPITAL (1041+1042+1043+1044)	69
III. REZERVE DIN REEVALUARE (105)
SOLD CREDITOR	70
SOLD DEBITOR	71
IV. REZERVE (106)	72	12140	12 350
1. Rezerve legale (1061)	73	12140	12 350
2. Rezerve pentru actiuni proprii (1062)	74
3. Rezerve statutare sau contractuale (1063)	75
4. Alte rezerve (1068)	76
V. REZULTATUL REPORTAT
1. Profit nerepartizat (117)	77	620	620
2. Pierderea neacoperita(117)	78
VI. REZULTATUL EXERCITIULUI
PROFIT	79	210	89
PIERDERE	80
REPARTIZAREA PROFITULUI (129)	81
CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd 65+69+70-71+72+77-78+79-80-81)	82	27 970	28 059
Patrimoniul public (1016)	83
TOTAL CAPITALURI ( rd.82+83)	84	27 970	28 059

ANEXA NR.2

BILANT LA DATA DE 31.12.2005 mii u.m.

ANEXA NR.3

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE LA DATA DE 31.12.2004

mii u.m.

ANEXA NR.4

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE LA DATA DE 31.12.2005

mii u.m.

ANEXA NR.5

SITUATIA AMORTIZARILOR SI PROVIZIOANELOR

REPARTIZAREA PROFITULUI