Sistemul Economic din Germania

Academia de Studii Economice

Sistemul Economic din Germania

Introducere

Secolul XXI va modifica, in mare masura, imaginea actuala a economiei mondiale, ca urmare a schimbarilor majore ce se vor produce atat in componentele sale fundamentale: statele-natiune, organizatiile intergrationiste interstatale, societatile transnationale, cat si in raporturile dintre ele. In masura in care integrarea economica interstatala va lua amploare, tendinta de regionalizare a economiei mondiale va deveni tot mai pregnanta

Tarile dezvoltate cu economie de piata domina economia mondiala Ele au ponderea cea mai mare in produsul brut mondial, in exporturi si in investitiile externe de capital.

Germania de astazi este nu numai mostenitoarea istoriei germane unitare, ci mai ales mostenitoarea celor doua Germanii, comunista si occidentala, aparute dupa cel de al doilea razboi mondial. Dar cu atat mai mult Germania occidentala, Republica Federala a Germaniei, se constituie in osatura democratica, de o soliditate democratica aparte. Pentru ca Germania de astazi s-a nascut din doua dictaturi, nazista si comunista, si experienta partidelor din fosta Republica Federala a Germaniei constituie un exemplu de reconstituire a democratiei, cu tenacitate, cu multa aplicatie si fara nici un compromis.
Despre Germania Germania este situata in Europa Central-Nordica, intre 47016’-55003’ latitudine nordica si 5056’-15002’ longitudine estica.
Limite: Marea Nordica, Danermaca, Marea Baltica, Cehia, Austria, Elvetia, Franta, Luxemburg, Belgia, Olanda, Polonia. Suprafata Germaniei este de 356 945 km2.
Suprafata Germaniei de astazi a fost ocupata succesiv de triburile germanice, celtice, slave si apoi de Imperiul Roman, care a transformat-o in provincie a sa. Urmeaza invaziile triburilor turingilor, saxonilor, etc, incluse in Regatul Francilor, sub conducerea lui Carol cel Mare. Au loc cuceriri, impartiri in principate si comitate, care au durat tot Evul Mediu.
Numele Germaniei apare in secolele XI-XII, perioada de compromise intre rege si papa. Odata cu secolul XI, cand ia nastere alianta cetatilor de la Marea Baltica, adica Hansa, orasele germane isi spun cuvantul. Apar astfel Lubeck, Rostock, Hamburg.
Luther, cu tezele care ii poarta numele, Liga Catolica (1609), dar si razboiele faramiteaza Germania, facilitand patrunderea Prusiei si Austriei, rezultand o continua faramitare, pana cand Bismark o unifica. In 1871, prin infrangerea Austriei si Frantei, Wilhelm I se incoroneaza ca imparat al Germaniei. Aceasta se dezvolta industrial, situandu-se in primele doua puteri ale globului. Se declanseaza primul razboi mondial si pierde posesiuni, printre care Alsacia si Lorena. Se pregateste si declanseaza al doilea razboi mondial, in urma caruia Germania capituleaza.
Se fixeaza noi granite, iar in 1949 este proclamata Republica Federala Germana, cu capitala la Bonn, iar in zona sovietica Republica Democrata Germana, cu capitala la Berlin. Din 1949 pana in 1990 poporul german traieste in doua state separate, distinct, cvasiinamice. Evoluand in conditiile economice de piata, in cadrul unei democratii parlamentare stabile, RFG intra in deceniile 7-8 in primul esalon al statelor puternic industrializate din lume, dezvoltarea postbelica fiind identificata indeosebi ca “miracolul economic vest-german”. RDG se dezvolta in conditiile unei economii centralizate, edificand societatea socialista dupa model sovietic si urmand consecvent o distantare, apoi o separare pe toate planurile de celalalt stat german.
Dupa ce, intre 1949 si 1961, peste 3,5 milioane cetateni est-germani se refugiaza in RFG, autoritatile comuniste construiesc, in 1961, Zidul Berlinului, frontiera intergermana devenind una din cele mai bine pazite granite din lume. RFG este integrate in sistemul economic, politic si militar al Occidentului, fiind primita in NATO (1955) si devenind, in 1957, membru fondator al CEE, in timp ce RDG intra in CAER (1950) si in Tratatul de la Varsovia (1955).

Scurta prezentare a situatiei economico-financiare a Germaniei

Germania este una dintre cele mai dezvoltate economii, a treia din lume ca marime, dupa Statele Unite si Japonia, a cincea din lume in ceea ce priveste puterea de cumparare si prima din Uniunea Europeana. Economia tarii depinde in mare masura de industrie. Aceasta s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte importante: carbuni (lignit-locul I pe glob- si huila), sare, minereu de fier si pe baza combustibililor si materiilor prim importate. Germania este a doua producatoare europeana dupa Rusia de energie electrica, obtinuta mai ales in termocentrale si atomocentrale.

Pe baza minereurilor importate, Germania produce cantitati uriase (locul V in lume) de otel, cupru si aluminiu. Aceste metale sunt prelucrate in cadrul industriei constructoare de masini, care produce: automobile, locomotive, aparatura electronica, utilaje si multe altele.

In anul 2004 PIB-ul RFG a constituit 2178,2 milliarde Euro, ceea ce alcatuieste 29% din PIB-ul UE. In acelasi timp, recesiunile economice ale altor state ale lumii si noile conditii ale pietii mondiale in contextul globalizarii nu au lasat ne-afectata economia Germaniei, conducand la o recesiune structurala a economiei in ultimii ani si chiar la o diminuare a PIB-ului in 2003 cu 0,1%. Totusi, in anul 2004 s-a reusit relansarea crtesterii economice, fiind inregistrata o majorare a PIB-ului cu 1,7%. In pofida dificultatilor de ordin socio-economic, cauzate de procesul de consolidare economica dupa unificare, Germania a inregistrat in 2004 cel mai mare volum al exportului la nivel mondial si ramane a fi cea de a treia putere economica a lumii.

Dupa o perioada de stagnare si infruntarea cu numeroase probleme socio-economice precum si de ordin financiar in ultimii trei ani, Germania se afla in prezent in perioada unor schimbari politice radicale. Actualmente, din cauza divergentelor profunde privind politica social-economica promovata de partidul de guvernare (SPD - Partidul Social-Democrat) si viziunea partidului de opozitie (CDU - Uniunea Crestin-Democrata) in acest sens, urmeaza sa fie luata decizia privind eventuala organizare a unor alegeri parlamentare anticipate in RFG in toamna anului 2005. In acest context, se asteapta schimbari in politica fiscala a statului in directia diminuarii poverii fiscale a intreprinderilor si favorizarii climatului investitional in tara, precum si schimbari vizand piata muncii si impozitele platite de angajati. Un moment distinct in acest context este intentia CDU de majorare a TVA de la 16% la 18% in cazul victoriei sale la posibilile alegeri parlamentare anticipate. Mijloacele acumulate urmeaza a fi folosite pentru diminuarea costurilor legate de fortia de munca pentru intreprinderi.

Tipul renan de economie de piata (economie de piata de tip social) Termenul renan concentreaza trasaturile caracteristice noii Germanii, care nu este de inspiratie prusiana ci chiar renana.
In cursul congresului din 1959, de pe malul Rinului, in Bad-Godesberg, social-democratia germana a decis sa adere la capitalism. Acest congres sublinia necesitatea de a proteja si de a incuraja proprietatea privata asupra mijloacelor de productie si preconiza libertatea concurentei si liberatea intreprinderii.
Acest tip renan prezinta numeroase asemanari cu cel din Japonia, si pune accent pe reusita colectiva, pe consens, pe preocuparea pentru termenul lung.
Istoria ultimului deceniu ne arata ca modelul renan, model secund, care nu avusese pana acum drept de identitate , este mai echitabil si mai eficient decat cel neoamerican.
Dintre toate tarile industrializate, RFG este singura cu programele de lucru cele mai scurte si cu salariile cele mai ridicate. Ceea ce nu o impiedica sa inregistreze un excedent in schimburile cu strainatatea.
Tipul renan de economie , este un model indicutabil capitalist : economia de piata, proprietatea privata si libera initiativa constituie, in cadrul lui, regula.
Modelul renan corespunde unei cu totul alte viziuni asupra organizarii economice, altor structuri financiare si unui alt mod de reglare sociala. Trasaturile care-l caracterizeaza ii confera o stabilitate, un dinamism si o putere din ce in ce mai mari.
In modelul renan fraiele capitalismului se afla, in cea mai mare parte in mainile bancilor, iar soarta lui nu se joaca la bursa. In acest model, bancile sunt cele care joaca, intr-o proportie mare rolul incredintat in modelul anglo-saxon, pietei financiare si bursei.
In general, pietele financiare germane sunt inguste si putin active. In RFG intreprinderile isi cauta finantarile de care au nevoie nu la bursa ci la propriul lor bancher.
Activitatea bancilor germane nu este ingradita de nici o reglementare, bancile germane sunt, inainte de toate, finantatorii intreprinderilor.
Modelul renan continua sa fie, din punct de vedere financiar, inchis, dar solid. Iar economia germana isi afla in el stabilitatea necesara dezvoltarii pe termen lung si competitivitatii.
Acest model cunoaste o structura a puterii si o organizare a managementului la fel de speciale ca si cele ale capitalului. Impartirea responsabilitatilor este, aici, mai dezvoltata ca oriunde.
Sentimentul de apartenenta la intreprindere, este tot atat de puternic in modelul renan si in cel japonez pe cat a devenit de slab in modelul anglo-saxon.
Structurile profesionale si sistemul de promovare proprii modelului renan, acestea acorda in mod sistematic intaietate calificarii si vechimii.
Adevarata bogatie a unei intreprinderi nu o constitue nici capitalul, si nici imobilele de care aceasta dspune, ci calificarea si priceperea salariatilor ei. Pregatirea profesionala si raporturile ei de fidelitate fata de intreprindere constitue unul din principalele campuri de munca dintre cele doua modele de capitalism.
Conceptia renano-nipona considera ca inreprinderea nu are dreptul sa-si trateze angajatii ca pe un singur factor de productii, pe care il poate cumpara si vinde pe piata asemenea unei materii prime.
Economia sociala de piata reprezinta temelia credo-ului scolii de la Freiburg. Conform acestei scoli, economia sociala de piata se caracterizeaza prin doua principii de baza:
1. dinamismul economiei trebuie sa se sprijine pe piata , careia trebuie sa i se asigure o cat mai mare libertate de functionare, in principal in ceea ce priveste preturile si salariile.
2. mecanismele pietei nu pot sa determine singure ansamblul vietii sociale. Ele trebuie sa fie echilibrate, contrabalansate de un imperativ social postulat a priori, al carui girant trebuie sa fie statul.
Doctrina economiei sociale de piata considera ca statul nu are dreptul sa intervina in viata economica si sociala decat din doua motive, care il obliga sa intervina: primul il constituie egalizarea conditiilor de concurenta; cel de-al doilea motiv are caracter social si pe de alta parte structural.
Tarile care fac parte din modelul renan au in comun un anumit numar de valori, dintre care cele mai importante le putem enumera in continuare:
1. este vorba in primul rand de niste societati relativ egalitare. Ierarhia veniturilor ssi evantaiul salariilor sunt mult mai putin intinse decat in tarile anglo-saxone.
2. Interesul colectiv trece, de obicei, inaintea intereselor individuale
In modelul renan, statul nu se substituie niciodata pietei. Cel mult o corecteaza sau o orienteaza.
Reechilibrarea sociala ce caracterizeaza capitalismul renan isi gaseste o expresie si la nivel politic. Contrar a ceea ce se petrece de cealalta parte a Atlanticului, in tarile renane se poate constata o participare activa si masiva a cetatenilor la viata publica.
Modelul renan este, prin urmare original. El incarneaza o sinteza izbutita intre capitalism si social –democratie.
In general, in politica de investitii in strainatate intreprinderile din modelul renan prefera sa evite luarile sub control brutale si speculative, implantandu-se progresiv si metodic si construindu-si filiale conform propriilor lor metode , propriei lor culturi si sub propria lor conducere.
O astfel de strategie este cat se poate de eficienta. Patrunderea treptata a intreprinderilor apartinand modelului renan se sprijina pe o baza financiara soloda si puternica.
Forta economiilor renane se bazeaza, inainte de toate pe o capacitate industriala iesita din comun si pe o agresivitate comerciala dintre cele mai sustinute. Dupa cum se stie, industria acestor tari este cea mai buna din lume. Tarile de tip renan domina in majoritatea sectoarelor industriale. In esenta, bunurile necomerciale sunt aceleasi in ambele modele de capitalism . Mobilitatea sociala este mult mai putin rapida, iar reussita individuala, mai putin spectaculoasa.
Tarile modelului renan sunt mult mai putin fluide din punct de vedere social. Societatea este mai putin expusa schimbarilor brutale si influentelor din afara.

GERMANIA: Economia in care fiecare stie ce-are de facut

Miracolul antreprenorial german de la jumatatea secolului XX a fost comentat in milioane de file de catre teoreticienii stiintei economice. Vigoarea cu care poporul german a reusit sa-si repuna pe picioare economia compromisa de cel de-al doilea razboi mondial a demonstrat determinarea unei natiuni doritoare de a-si recapata locul pe care il merita. O natiune de oameni muncitori si disciplinati si-a acontat, alaturi de Franta, rolul de motor economic al Uniunii Europene de astazi. Nicaieri mai bine decat in Germania nu s-a simtit rolul jucat de managementul sanatos al intreprinderii. Incercam sa aducem in atentia cititorului cateva repere, spunem noi importante, ale performantului management german.

Trebuie sa incepem precizand ca Germania moderna s-a recladit pe bazele Constitutiei adoptata la 23 mai 1949, o lege moderna care va permite ulterior dezvoltarea unui sistem social-economic extraordinar de performant. Cultura germana de sorginte protestanta responsabilizeaza individul inca din scoala, familia fiind catalizatorul principal al educatiei viitorul cetatean. Managerul german este, de cele mai multe ori, un inginer foarte bun. Managementul aplicat de acesta este foarte simplu, coordonatele trasate de lider fiind obligatorii pentru toti ceilalti angajati ai companiei. Principala preocupare a managerului este aceea de a mari permanent componenta tehnologica a produsului si de a reduce costurile de productie pe baza sporirii profitabilitatii economice. In intreprinderile germane se organizeaza asa-numitele consilii de supraveghere. Aceste consilii de supraveghere monitorizeaza in detaliu activitatea directoratului, un alt organism, format din cinci manageri, in fapt principalul element decizional al managementului german. Directoratul aloca resurse, propune strategii, deleaga competente, in fapt conduce intreprinderea. Consiliul de supraveghere si Adunarea actionarilor vor aproba, ori de cate ori li se va cere, strategiile de dezvoltare a intreprinderii.
Dupa terminarea conflagratiei mondiale si disparitia modelului national-socialist, impus de regimul nazist, Germania a implementat un nou sistem economic, numit economie sociala de piata, un sistem cu evidente influente liberare. Noua ordine economica germana si-a propus ca fiecare cetatean sa traiasca cu demnitate, iar protectia sociala existenta in Germania de astazi este una dintre cele mai performante din lume. Productivitatea economiei germane s-a dublat in fiecare deceniu dupa anul 1950, iar educatia protestanta a contribuit la cresterea unor muncitori foarte bine specializati, disciplinati si atenti la strategiile manageriale. Cresterea permanenta a calitatii produselor si adoptarea, in anul 1950, la presiunea sindicatelor, a strategiei veniturilor moderate, au fost premisele dezvoltarii fara precedent a economiei germane in secolul XX.
Sistemul de salarizare
- Salariul este considerat stimulentul material de baza.
- Nivelul de salarizare este diferit de la o regiune la alta si de la o intreprindere la alta.
- Se practica si alte forme de stimulare a cresterii veniturilor. Ex: pentru managerii actionari se are in vedere participarea la impartirea profitului, incurajarea salariatilor de a deveni actionari, acordarea unor premii de merit si performanta, oferirea de bonusuri sub forma de bani de concediu sau cu ocazia unor evenimente legate de intreprindere, bani de Craciun si de Paste, bani pentru performante individuale, sau pentru vechime in munca si loialitate.
- Nivelul de salarizare reprezinta o componenta importanta a contractului individual de munca.
- Beneficiaza de salarii mai mari persoanele implicate in activitati creativ-inovative, dupa care urmeaza personalul din domeniul marketing-vanzari, si apoi personalul din productie.

Sistemul de protectie sociala
- Este unul din cele mai solide si generoase din lume.
- Are la baza contributiile egale ale angajatorului si ale angajatilor, asigurarea integrala pentru fondul alocat accidentelor de munca este suportata de angajator.
- Personalul cu venituri mai mari fata de limita prevazuta de lege nu beneficiaza de sistemul contributiilor obligatorii.
- Are 4 componente:
a) sistemul de pensii cu urmatoarele reguli:
- constituirea fondului de pensionare se face cu participarea tuturor angajatilor, contributia fiind de 9,75 la suta. Sunt exceptate persoanele cu venituri mici si cei care lucreaza sub 15 ore/saptamana.
- de regula, varsta de pensionare este de 65 de ani.
- exista si scheme suplimentare privind pensiile prin constituirea unor fonduri de capitalizare la societatile de asigurare, care sunt garantate de stat in caz de faliment.
- raportul dintre numarul de pensionari si forta de munca activa este de 1 la 3;
b) ajutorul de somaj:
- fondul de somaj se constituie prin participarea intregului personal care lucreaza cel putin 18 ore/saptamana.
- ajutorul de somaj este de 67 la suta din ultimul venit net al salariatului cu copii si 60 la suta pentru cei fara copii.
- in raport de durata contributiei la asigurari si de varsta, ajutorul de somaj se acorda pentru o perioada de la 180 la 960 de zile.
c) asigurarea de sanatate - se bazeaza pe reglementarile din 1994 privitoare la ingrijirea pe termen lung. - nivelul contributiei angajatilor si angajatorilor este de 6,9 la suta. - nu se percep contributii de la angajatii cu venituri mici. - in situatia in care un angajat se imbolnaveste, angajatorul are obligatia sa-i plateasca salariul intreg pe o perioada de sase saptamani, dupa care, pentru o durata de pana la 78 de saptamani, sistemul asigurarilor de sanatate ii achita 70 la suta din venitul brut.
d) asigurarile pentru accidente: - personalul este asigurat contra accidentelor in mod obligatoriu. - cheltuielile sunt suportate numai de angajator. - angajatorii acorda compensatii suplimetare, pensionare in cazul accidentelor grave de munca, iar in caz de accident mortal urmasii primesc un ajutor fix.
e) sistemul de indemnizatii:
a) indemnizatia de concediu are urmatoarele prevederi legale: - media este de 30 de zile, platite cu salariul nediminuat - conform prevederilor contractuale, o parte din personal primeste bonusuri de vacanta pentru zilele de sarbatoare.
b) alte beneficii si facilitati se acorda dupa cum urmeaza: - concediu de maternitate pentru care angajatorul intreg.
- concediu pentru ingrijirea copilului pe durata maxima de 2 ani.
- bonusuri de alimente la cantina restaurant a intreprinderii.
- imprumuturi avantajoase in bani.
- plata transportului pentru navetisti.
- acordarea de locuinte in conditii favorabile de chirie. Sistemul socio-economic german este demn sa fie laudat. Nu trebuie sa uitam insa ca toate acestei repere ale performantei economii germane sunt construite de peste 55 de ani de catre fiecare muncitor in parte.

Date economice

Actualmente PIB-ul atinge 28.700 € pe cap de locuitor (masurat dupa paritatea puterii de cumparare). In prezent Germania este cea mai importanta putere economica a Europei, cu un Produs Intern Brut de aprox. 2.200 miliarde euro, si tara cu cele mai multe exporturi la nivel mondial (inclusiv pe Piata interna europeana). Cu o infrastructura dezvoltata si cu un nivel de viata bun, Germania este una dintre tarile cele mai industrializate din lume.

In ultimii ani insa cresterea economica a fost aproape de zero, iar deficitul bugetar depaseste limita de 3% din PIB stabilita de Uniunea Monetara Europeana prin Tratatul de la Maastricht. Somajul afecteaza peste 5 milioane de cetateni, acesta fiind cea mai grava problema a societatii, acum imbatranita si sufocata de datorii si cheltuieli exagerate pentru protectia sociala. Pana acum reunificarea a costat partea vestica peste 1.500 miliarde euro pentru transferuri spre noile landuri federale. Intre timp, cu mici exceptii, 'peisajele infloritoare' promise de cancelarul Helmut Kohl cu ocazia reunificarii au ramas un vis indepartat pentru multi germani din estul tarii, cu toate ca e adevarat ca standardul de viata a crescut cu mult. Economia noilor landuri nu reuseste sa faca fata concurentei din Piata Interna Europeana.

Bibliografie

https://efnord.eforie.ro/web-holocaust/regimuri.html

Wikipedia, enciclopedia libera

Focus IMM - (Postat la 15-09-2007)

Sistemul real al economiei cu piata concurentiala - internet