Contextul economico-social al SUA

Contextul economico-social al SUA

1.Principalele valori culturale americane

Fiecare popor, natiune are un set propriu de valori, norme, conceptii despre viata care dau o anumita specificitate culturala, dar si unele valori, norme si conceptii de viata comune altor popoare. Daca ar fi sa se sintetizeze valorile vietii americane, acestea ar putea fi reprezentate, in principal, de urmatoarele: individualismul, tendinta spre realizare personala, devotamentul fata de munca, pragmatismul, morala si umanismul, libertatea, egalitatea, patriotismul, neutralitatea, confortul material.

Individualismul se explica prin urmarirea cu prioritate a propriului interes, in intreaga activitate pe care o desfasoara americanii, in toate situatiile, considerand ca intreaga dezvoltare a societatii americane constituie rezultatul activitatilor componentilor societatii respective.

Tendinta spre realizare personala explica mitul american in virtutea caruia oricine munceste din greu poate sa realizeze ceea ce si-a propus, in SUA fiind foarte populare legendele privind evolutia unei persoane de la cea mai crunta saracie la o fabuloasa bogatie.

Devotamentul fata de munca sta la baza celei mai mari parti a bogatiei si bunastarii de care se bucura americanii, ceea ce explica respectul fata de persoanele care muncesc, dezavuarea celor fara ocupatie, respingerea relaxarii in timpul orelor de serviciu, considerarea activitatii ca o virtute.

Pragmatismul caracterizeaza orice activitate desfasurata, ceea ce face ca americanii sa se concentreze asupra eficientei, sa aiba mai mult o orientare pe termen scurt in procesul de corectare a diferitelor modalitati de lucru, sa fie orientati mai mult catre cautarea unor solutii practice si mai putin spre contemplare.

Morala si umanismul ii fac pe americani mai deschisi, profunzi, onesti, plini de franchete, inclinati spre actiuni caritabile, spre cresterea securitatii sociale, ceea ce explica lupta pentru asigurarea de locuri de munca, a unui salariu minim si ajutorarea celor mai vitregiti de soarta.

Libertatea reprezinta una dintre cele mai semnificative valori ale culturii americane, determinand respingerea solutiilor unice, a restrictionarilor, dar poate si una dintre cele mai controversate, avand in vedere miscarile feministe, spre exemplu, de tip liberal, sau conceptiile potrivit carora anumite persoane sunt predestinate unor roluri indeplinite in societate.

Egalitatea se regaseste printre primele proclamatii constitutionale ale cetatenilor Lumii Noi, care au denuntat sclavia, drepturile primilor nascuti si cerintele de proprietate ca garantie a dreptului la vot, au promovat "egalitatea sanselor", si nu egalitatea rezultatelor, deoarece indivizii sunt inegali fizic si intelectual, au respins tratamentul preferential.

Patriotismul, ca sentiment de evaluare mai mare a propriului concretizat in loialitatea americanilor pe plan local, pe plan national fata de statul natiune si respingerea de catre acestia a statelor care in general nu se aseamana cu SUA.

Neutralitatea explica orientarea americanilor catre cercetarea obiectiva a problemelor, pe respingerea influentelor pe care le au emotiile, trairile in analiza unor probleme, separarea emotiilor si trairilor de afaceri si, in general, de modul de a solutiona o problema, bazele acestor solutionari regasindu-se in stiinta.

Confortul material este justificat de tendinta americanilor spre insusirea de obiecte de pret, care sa alimenteze sentimentul de proprietate si concretizat in orientarea catre constructia si posesia de case spatioase, automobile puternice, efectuarea de calatorii in care sa dispuna de tot confortul, toate acestea reprezentand tot atatea probe de realizare personala si de apreciere din partea celorlalti.

Aceste valori combinate au condus la respingerea de catre americani a oricarei dogme rigide, care ar conduce la o subjugare a oamenilor unor ideologii. Ei au cautat sa ramana in permanenta flexibili, deschisi la provocari, curajosi in asumarea unor riscuri, ceea ce a favorizat crearea climat de afaceri in cadrul caruia si-a gasit un cadru prielnic dezvoltarea unui sistem de management performant, spre care si-au indreptat atentia majoritatea specialistilor din acest domeniu.

2. Particularitati economico-sociale ale contextului SUA

Sistemul politico-economic din SUA poate fi caracterizat ca un sistem democratic, in cadrul caruia productia si distributia sunt in cea mai mare parte in proprietate privata.

Proprietatea privata, care sta la baza capitalismului din SUA, presupune libertatea indivizilor de a procura, utiliza si dispune de factorii de productie, de aceea sistemul poarta denumirea de sistemul intreprinderii private sau sistemul intreprinderii libere, economie de piata sau sistemul bazat pe profit. Dar, pentru ca si guvernul este implicat in unele activitati economice, acest sistem poate fi denumit mai degraba ca o economie mixta. Proprietatea privata indeplineste doua functii importante in capitalism: una se refera la plasarea puterii privind utilizarea resurselor productive in mainile indivizilor, iar a doua consta in aceea ca ea reprezinta stimulentul ("motorul") pentru acumularea de valoare. Dreptul proprietarilor de a beneficia de proprietatea lor ii incurajeaza, ii stimuleaza si ii determina sa faca economii si sa investeasca. In SUA, capitalul detinut de catre indivizi este folosit pentru a obtine profit prin investirea in procese productive. Pe langa puternicul sector privat, care domina intreaga economie, in SUA exista si un sector public important, ceea ce confirma din nou definirea contextului american printr-o economie mixta pe care multi specialisti o pun la baza stabilitatii economiei.

O alta caracteristica importanta a capitalismului, in general, si a contextului economico-social american, in special, este motivatia pentru profit, care semnifica dorinta de a desfasura activitate economica cu scopul obtinerii de profit. Mai mult decat in oricare alta tara, in SUA, profitul reprezinta mecanismul central, cel mai important, de control al modului in care se desfasoara activitatile intr-o intreprindere. Proprietarii sunt motivati sa obtina profit pentru a-si spori capitalul investit, managerii sunt motivati sa obtina profit pentru ca in functie de aceasta se apreciaza activitatea lor. Orientarea cu predilectie catre obtinerea de profit a americanilor explica o serie de decizii care se iau, uneori chiar la limita legii sau chiar incalcand legea, daca prin varianta aleasa se ajunge la costuri mai reduse si implicit la un profit mai mare. Exista numeroase exemple de decizii luate de catre managementul unor firme americane, care favorizau inregistrarea de cheltuieli mai reduse, chiar daca se ocoleau unele prevederi legale referitoare, spre exemplu, la finantarea unor partide politice in campania electorala, la protectia mediului inconjurator sau la securitatea muncii angajatilor.

In astfel de conditii, firmele americane cauta sa transfere unele dintre cheltuielile lor in afara, catre populatie, catre organisme guvernamentale, catre angajati etc. numai pentru a obtine un profit suplimentar si sa-si satisfaca propriul interes. Alteori, firmele americane au cheltuit bani pentru a interveni pe cale politica in unele tari, in care au avut interese deosebite, pentru a favoriza anumite grupari politice care le-au adus avantaje pe plan economic, al profitabilitatii, sau pentru a defavoriza anumite grupari politice care s-au constituit in adversari ai intereselor economice ale acestora. Sunt cunoscute interventiile firmei ITT atat pe plan extern, in Chile, cat si pe plan intern, in favoarea republicanilor, scopurile fiind aceleasi, de natura economica, mai concret de a-si creste profitabilitatea. Dar aceste abateri de la legalitate nu sunt decat exemple mai spectaculoase, care se adauga principalelor masuri prin care americanii urmaresc cresterea profitabilitatii firmelor lor, masuri pozitive care au la baza numeroase solutii creative.

Intr-o economie bazata pe sistemul intreprinderii private, pe sistemul bazat pe profit, piata reprezinta modalitatea prin care cumparatorii si vanzatorii schimba bani pe bunuri si servicii, iar pretul marfurilor rezultat din aceste schimburi reflecta comportamentul cumparatorilor si vanzatorilor.

O particularitate a contextului SUA o reprezinta dimensiunea mare a pietei interne, care se explica nu numai prin dimensiunea tarii (numar de populatie), ci mai ales prin existenta unei puternice clase de mijloc, care dispune de resurse, de o putere economica, ceea ce face presiuni pentru cresterea cererii pe aceasta piata si, implicit, pentru cresterea dimensiunii acesteia. De asemenea, "piata neagra" (piata paralela cu cea oficiala) a SUA este foarte redusa in raport cu alte tari (Italia, Spania), limitandu-se doar la cateva produse interzise (drogurile) sau comercializate in conditii restrictive (armele de foc).

In SUA nu exista o reglementare formala impusa tipului de produse, cantitati sau pret, pentru bunurile comercializate, incurajandu-se concurenta intre intreprinderi. Dintre multiplele cai de stabilire a pretului, SUA au ales pe aceea a unei piete libere, singura care poate stabili si mentine preturi echitabile si o eficienta a economiei. Functionarea intreprinderilor pe baza pietei libere, in afara unui control excesiv, reprezinta o masura pentru extinderea capitalismului democratic in economie. Pentru asigurarea unei concurente loiale, in SUA au fost elaborate mai multe legi antitrust, incepand cu Legea Sherman din 1890 si continuand cu Legea Clayton, Legea Comisiei Federale de Comert, Legea Robinson-Patman, pana la Politica antitrust din 1980.

Guvernul influenteaza afacerile prin legislatie si prin actiunile Executivului, precum si ale agentiilor administrative. Congresul SUA are puterea de a reglementa comertul cu alte state. Exista, de asemenea, o serie de reglementari la nivelul statelor componente care influenteaza afacerile. Dar cele mai semnificative influente pot fi remarcate in domenii prioritare cum sunt poluarea mediului ambiant, productia de energie, sanatatea, protectia consumatorului, invatamantul si relatiile management-sindicate.

Presedintele SUA exercita si el o influenta asupra afacerilor prin numeroase cai. Spre exemplu, presedintele poate recomanda Congresului anumite masuri legislative sau poate influenta opinia publica referitor la diferitele grupuri sociale. Apoi, presedintele este asistat in diferite probleme economice de catre Consiliul Economic, format din trei consilieri propusi de catre presedinte si aprobati de catre Senat.

Agentiile Administrative Federale stabilite de catre Congres au o influenta determinanta asupra relatiilor de afaceri din SUA. Dar, guvernul atat la nivel federal, cat si la nivel local se implica in diferite afaceri. Spre exemplu, la nivel federal, guvernul coordoneaza productia si distributia de energie sau cea din domeniul militar al apararii. In domeniul serviciilor, cum este cel financiar sau al asigurarilor, agentiile guvernamentale influenteaza afacerile private.

Guvernele statelor componente detin anumite afaceri in concurenta cu cele private. Multe municipalitati gospodaresc propriile productii de energie, apa si alte utilitati. In concluzie, guvernul, in calitate de consumator al diferitelor bunuri si servicii din sectorul privat, dar si ca proprietar al unor afaceri, influenteaza domeniul afacerilor din SUA, dar trebuie retinuta ca o particularitate a contextului american, influenta mult mai redusa a politicului, prin guvern si agentiile sale, asupra afacerilor, decat in alte tari in care exista, de asemenea, o economie capitalista de piata concurentiala.

3. Incadrarea in abordarea cuatrodimensionala a lui Hofstede

Atat in SUA, cat si in Canada, societatea, cultura si managementul se caracterizeaza printr-un pronuntat individualism. Cetatenii se bucura de o apreciabila libertate de actiune individuala, initiativa lor economica fiind incurajata prin multiple modalitati. Individul este considerat ca principalul artizan al dezvoltarii si prestigiului acestor doua natiuni.

Distanta fata de putere este redusa, existand un consens cvasinational pentru diminuarea inegalitatilor dintre indivizi, pe baza incurajarii si recompensarii celor valorosi, cu rezultate concrete in domeniul lor de activitate. In consecinta, frecvent se recurge la descentralizari pronuntate ale sistemelor economice si de management. Aceste coordonate ale mentalitatii si actiunii au efecte pozitive apreciabile asupra calitatii vietii cotidiene si functionalitatii sistemelor de management. De altfel, combinarea unui pronuntat individualism cu o redusa distanta a puterii constituie o caracteristica pentru cea mai mare parte a tarilor occidentale dezvoltate.

Dimensiunea evitarii incertitudinii prezinta o valoare medie in SUA si in Canada, comparativ cu celelalte tari investigate de Hofstede. Mai concret, se constata ca, in general, nord-americanii acorda o atentie destul de mare mijloacelor prin care se cauta minimalizarea riscului asociat viitorului. Se folosesc pe scara larga la nivel de intreprinderi planuri pe diferite termene, iar structurile organizatorice si procedurile prezinta un grad ridicat de formalizare. Cu toate acestea, este larg raspandita perceptia ca viitorul este neanticipabil si insuficient influentabil. Expresii elocvente ale acestei situatii, lesne de constatat pentru cei ce au posibilitatea sa viziteze SUA, le constituie luarea in considerare a prevederilor zodiacelor, evitarea cifrei 13 la numerotarea etajelor etc. Urmarea acestei ambivalente privind incertitudinea este promovarea la nivelul agentului economic a unui comportament relativ echilibrat, referitor la anticiparea si pregatirea viitorului, ce pare sa corespunda in buna masura posibilitatilor conceptuale si actionale realmente existente pe acest plan la actualul nivel de dezvoltare a stiintei si praxisului economic.

Privitor la ultima dimensiune stabilita de Hofstede, evidentiem pronuntata masculinitate proprie societatilor nord-americane. Expresiile sale concrete sunt diferentierea puternica a rolurilor sociale pe sexe, goana dupa bani ce caracterizeaza gandirea si actiunea majoritatii nord-americanilor, precum si statutul social ridicat de care beneficiaza cei ce obtin succese in domeniul lor de activitate. Realizatorii, oamenii de succes sunt tratati ca "supermani", beneficiind de o larga reclama sociala. Aceste elemente marcheaza puternic managementul la nivelul agentilor economici, maximalizarea profitului fiind obiectivul prioritar urmarit, de regula, salariatii de sex masculin fiind avantajati la salarizare si promovare, motivarea prin castiguri banesti substantiale fiind precumpanitoare.