DE LA CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILA LA NOȚIUNEA DE MANAGEMENT DURABIL

DE LA CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILA LA NOȚIUNEA DE MANAGEMENT DURABIL

S-ar parea ca intreprinderile sunt la ora actuala extrem de expuse, din punctul de vedere al imaginii marcii, al reputației, al riscurilor juridice, și industriale, ceea ce le obliga indirect sa-și reconsidere modurile lor de management. Intr-adevar, in cadrul acestei parți consacrate dezvoltarii durabile aplicate gestiunii, ni s-a parut important sa punem intrebari in prealabil, cu privire la motivele obiective care justifica aceasta conștientizare brusca din partea lumii afacerilor.

Problematica ce va fi tratata in acest capitol va consta in a demonstra ca dezvoltarea durabila este inainte de toate un raspuns obiectiv la o problema de coordonare intre stakeholders: un nou tipe de convenție constitutiva (Wolff. 2007b. c). Principiul de dezvoltare durabila pare sa fie apara progresiv ca o forma de consens ideal care permite intalnirea celor doua sisteme de valori antagoniste: logica de piața și așteptarile moralizatoare ale societații civile. In cadrul acestui capitol vor fi prezentate principalele ghiduri și referințe care permit intreprinderii sa integreze conceptul de dezvoltare durabila modului sau de management.

Secțiunea 1 ■ O evoluție ineluctabila a comportamentului managerial

Secțiunea 2 ■ Materializarea ideii unui management durabil

Secțiunea 3  ■ Ghidul SD 21000 in acțiune.

Secțiunea 1 O EVOLUȚIE INELUCTABILA A COMPORTAMENTULUI MANAGERIAL

Un context aflat in cursul unei mutații foarte puternice

Interconectarea crescanda a economiilor și apariția de noi piețe au modificat puternic campul tradițional de activitate al intreprinderii. Globalizarea piețelor a fost urmata de o puternica intensificare a concurenței ceea ce a obligat firmele sa faca fața unui mediu din ce in ce mai complex, mai plin de constrangeri și suferind permanente mutații. Aceasta mondializare a fost de asemenea insoțita de o scadere sensibila a barierelor vamale rezultata in urma acordurilor OMC. Aceste diverse tulburari au avut drept rezultat o modificare radicala a țesutului economic: restructurari, fuziuni, achiziții și delocalizari brutale. Modificarea parametrilor piețelor a fost in mod sigur bogata din punct de vedere al creșterii economice și financiare dar de asemenea a fost o sursa de ingrijorare din partea societații civile. Aceste sentimente au fost stimulate de mai multe derapaje rasunatoare care au facut mult zgomot in ultimii ani: afacerile Enron, Worldcom, WU, Parmalat, etc.

Exemple

Descoperirea de nereguli in contabilitatea societații Enron a provocat caderea vertiginoasa a cotației acțiunilor sale pe data de 16 octombrie 2001.

De la 85 USD, acțiunea a trecut la 26 cenți conducand la falimentul societații in mai puțin de doua luni.

Cabinetul Arthur Andersen, care certifica inregistarile contabile ale societații, de mai mulți ani, a fost obiectul unei anchete a Securities Exchange Commission (SEC - Comisia de securitate a burselor din SUA); același lucru s-a intamplat și in cazul mai multor directori ai Enron care au ascuns pierderi și datorii in contabilitatea acestei societați.

Sursa : « Enron : faliment spectaculos al distribuitorului de energie american »,

www.novethic.fr

Aceste mutații au fost insoțite de o presiune din ce in ce mai mare exercitata de societatea civila asupra comportamentului firmelor. Puterea mijloacelor de presa, asociata evoluției mijloacelor de comunicare, a permis unei anumite forme de democrație directa sa ocupe un loc din ce in ce mai important pe eșichierul politic acordandu-și dreptul de a cere direct socoteala celor mai importanți jucatori din economie (Wolff, 2007, 2005). Astfel, de cațiva ani, niciodata intrebarile legate de buna desfașurare a intreprinderilor sau de transparența gestiunii nu au fost atat de numeroase cu ocazia marilor adunari generale ale marilor grupuri cotate la bursa. De asemenea, niciodata ONG nu au avut o imagine mai buna in fața opiniei publice decat atunci cand s-au straduit sa apere cauze legate de mediu, drepturile omului sau protecția faunei și florei.

Influența ONG a devenit din ce in ce mai pregnanta in societatea noastra. Aceasta noua realitate se explica in parte, prin dezamagirea progresiva a cetațenilor in fața lipsei de inițiativa și a dificultaților de a concretiza deciziile politice luate la nivel internațional. De altfel, in ultimii ani, ONG-urile au știut cum sa faca sa evolueze modurile lor de acțiune. De la o logica pur radicala, cum mai este in continuare cazul Greenpeace (dezvaluiri rasunatoare, apeluri la boicot, etc.), unele dintre ele au ales dialogul și angajamentul alaturi de realizatorii de decizii economice.

Exemplu

« Firma petroliera ExxonMobil este ținta unor acțiuni militante []. Opoziția sa fața de acordul de la Kyoto și faptul ca intreprinderea merge pana la negarea existenței incalzirii climatice deranjeaza multe organizații guvernamentale care o trateaza ca pe oaia neagra a acestui sector de activitate []. La l decembrie 2001, Greenpeace și Friend of Earth au organizat o zi de protest in cursul careia 3000 de militanți au manifestat in 300 de benzinarii Esso americane. In același timp, același grup group de ONG-uri a lansat un boicot al benzinariilor Esso din Europa, acțiune susținuta de op suta de deputați europeni []. Asociația Amnesty International a transmis și ea mai departe acest apel la boicot ».

Sursa : Melanie Tremblay. « Ridicarea la lupta contra Esso ».

21/12/2001. www.novethic.fr

Exemplu

Semnat in martie 2000, acordul grupului Lafarge cu WWF se inscrie in cadrul programului mondial « Conservation Partner » al WWF.

« Acest partenariat cuprinde trei componente: una industriala, care consta in ameliorarea performanțelor de mediu ale grupului, un program de reabilitare a carierelor sale de ciment aflate la sfarșitul ciclului de exploatare, și un sprijin financiar pentru reimpadurire și pastrarea diversitații biologice [De exemplu] in cazul primei componente, WWF va ajuta producatorul de ciment sa reduca impactul ecologic al activitaților sale de producșie prin intermediul a șapte indicatori de performanța de mediu. In al doilea rand, pentru reabilitarea carierelor de ciment ale grupului, WWF contribuie cu experiența sa și il sfatuiește pe producatorul de ciment cum sa respecte biodiversitatea, sa reimplanteze specii animale și vegetale in acest cadru. [..,] A treia componentaa programului, [] reimpadurirea in mai multe regiuni ale lumii []. pentru care Lafarge va varsa 1,1 millioane d'euro in contul WWF timp de cinci ani. « Forest Reborn » va avea ca obiectiv - intre altele - Indiam Mekongul, Noua Caledonie, Scoția și America Centrala pentru a reuși restaurarea ecosistemelor lor".

Sursa : « Lafarge și WWF : un partenariat mondial »,

26/09/2001. vww.novethic.fr

Toate aceste noi constrangeri apasa din ce in ce mai greu asupra modurilor de  gestiune și tipurilor de conducere ale intreprinderilor. Dupa cum s-a mai menționat anterior, din constrangere sau oportunitate, modurile de management ale intreprinderilor au trebuit sa se adapteze pentru a ține cont de conceptul de dezvoltare durabila fața de care societatea civila este din ce in ce mai sensibila. Numeroși șefi de intreprinderi au ințeles bine acest lucru. Pentru a ne convinge de asta, e suficient sa amintim entuziasmul cu care firmele multinaționale au semnat Global Compact, propus de Kofi Annan, la momentul respectiv secretar general al ONU. La sfarșitul lui 2006, mai bine de cinci sute de sute de multinaționale, dintre cele mai puternice, s-au raliat in jurul Global Compact.

Exemplu

In 1999, la Forumul economic mondial de la Davos (Elveția), secretarul general a propus un « Pact mondial » intre ONU și intreprinderi. Faza operaționala a Pactului a fost lansata la sediul ONU de la New York, pe 26 iulie 2000.

Acest pact are drept obiectiv sa permita tuturor popoarelor planetei sa beneficieze de avantajele globalizarii și sa ancoreze piețele mondiale in jurul unor valori și practici indispensabile pentru a raspunde unor nevoi socio-economice.

Secretarul general a cerut intreprinderilor din sectorul privat sa adere la zece principii și sa le transpuna in practica. El i-a incurajat de asemenea pe liderii sindicali și pe reprezentanții societații civile sa se asocieze Pactului și sa-l foloseasca pentru a lansa o tribuna de dezbatere a aspectelor controversate ale chestiunii globalizarii și dezvoltarii.