Particularitati informational-decizionale ale managementului american

Particularitati informational-decizionale ale managementului american

Separarea pronuntata a proceselor de management de cele de executie

O caracteristica importanta a intreprinderilor nord-americane consta in separarea pronuntata intre activitatile de management si cele de executie, care isi are originile in modelul lui Taylor, care se caracteriza prin aceasta dihotomie intre management si executie. Din aceasta cauza, procesele informational-decizionale revin aproape in exclusivitate managerilor, executantii fiind foarte putin implicati in aceste procese. Participarea executantilor la procesele decizionale, spre exemplu, se rezuma la cele care sunt strict legate de activitatea desfasurata de catre acestia si care le influenteaza conditiile de munca din cadrul organizatiei.

Comunicarea selectiva a informatiilor

Comunicarea interna in intreprinderile din SUA se bazeaza pe schimbul de informatii pe suporti scrisi, pe tablouri de bord, deci, in general este inalt formalizata. Intreprinderile din sectorul informatic au fost primele care au realizat un mod de functionare "in retea", unde fiecare poate schimba informatii cu oricine din interior fara a trece prin circuitele ierarhice. Altfel, informatiile circula selectiv cunoscandu-se foarte exact destinatarul. Evident ca aceasta selectivitate in circulatia informatiilor are o serie de avantaje, prin prisma operativitatii, costurilor etc., dar, aceste avantaje sunt de multe ori anihilate de insuficienta informare asupra problemelor intreprinderii si, implicit, o mai slaba implicare a personalului in solutionarea acestor probleme.

Gradul inalt de informatizare

Informatiile in cadrul organizatiilor din SUA sunt culese, inregistrate, prelucrate si transmise, in majoritatea lor, cu ajutorul mijloacelor electronice de calcul, deci se poate aprecia ca organizatiile americane prezinta un inalt grad de informatizare. Aceasta informatizare inalta, in comparatie cu organizatiile din alte tari isi are suportul intr-o foarte buna dotare a organizatiilor cu mijloace electronice de calcul si o pondere foarte ridicata a salariatilor care lucreaza in prelucrarea informatiilor.

Reuniunile in intreprinderile americane sunt concentrate pe un anumit obiectiv dat, se finalizeaza prin decizii concrete si solutii precise, acestea fiind conduse de un presedinte de sedinta, care nu este neaparat situat la cel mai inalt nivel ierarhic, dar, care dispune de o capacitate recunoscuta de mediere. Intreg procesul de comunicare este influentat de distanta fata de putere redusa ce caracterizeaza contextul SUA.

Munca in echipa

Munca in echipa, ca prima etapa in abordarea managementului participativ, a fost pusa in aplicare mai ales in intreprinderile mari din SUA, prin constituirea de "grupuri de proiect" (task- force). Intre aceste intreprinderi pot fi mentionate Procter and Gamble, care are o echipa de consultanti interni, sau General Motors cu proiectul SATURN, de uzina participativa. Dupa cum se mentiona in prestigioasa publicatie Business Week in iulie 1989, numarul de intreprinderi in care s-au creat grupuri de productie, mai mult sau mai putin autonome, a crescut in ultima perioada.

Organizatiile din S.U.A sunt orientate catre o crestere in general pe termen scurt, dovada si reglementarile care impun o publicare, spre exemplu, a bilantului la un interval de trei luni. In SUA, totul trebuie sa se desfasoare rapid, luarea deciziilor, plecarile, inlocuirile de personal etc.

Centralizarea deciziilor

In SUA, luarea deciziilor se face aproape in exclusivitate de catre manageri, executantii fiind foarte putin implicati in aceste procese; este necesar sa se determine natura relatiilor autoritate - responsabilitate. Autoritatea este puterea de a lua decizii, de a declansa actiuni si de a orienta activitatile altora, iar puterea consta in abilitatea de a influenta comportamentul altora. Responsabilitatea este strans legata de rezultatele care se obtin in urma exercitarii autoritatii, prin luarea deciziilor. O caracteristica a procesului decizional in intreprinderile americane o reprezinta faptul ca personalul de supraveghere, deci managerii din prima linie, nu dispun de autoritate pe masura responsabilitatii pe care o au.

Predominanta deciziilor individuale

Chiar daca centralizarea procesului decizional si predominanta deciziilor individuale reprezinta particularitati ale managementului intreprinderilor din SUA, in multe dintre acestea, mai ales in cele de dimensiuni mari, cum este, spre exemplu, General Electric Company, se urmareste o descentralizare a procesului de luare a deciziilor, pentru care se ridica insa problema gradului de descentralizare.

La stabilirea gradului de descentralizare se tine seama, in general, de urmatoarele elemente:

importanta deciziei prin prisma influentei aplicarii acesteia asupra rezultatelor firmei, conform careia deciziile de importanta minora se vor lua de catre managerii de la nivelurile inferioare, iar cu cat importanta lor creste, cu atat ele se vor lua la niveluri mai inalte;

disponibilitatea informatiilor necesare luarii deciziilor la anumite niveluri ierarhice constituie un alt criteriu de localizare a deciziilor pe verticala sistemului de management;

nivelul de cunostinte de specialitate si in domeniul managementului, precum si experienta managerilor de la diferite niveluri ierarhice constituie un alt reper in repartizarea deciziilor la niveluri inferioare sau superioare;

intervalul de timp in care trebuie sa fie luata decizia, daca este scurt, cum este cazul unor situatii de criza, de incendii etc., face ca deciziile sa fie luate de catre managerii implicati direct in procesele respective;

masura in care gradul de descentralizare afecteaza moralul angajatilor, constituie un alt criteriu de descentralizare a procesului decizional.

In ultima perioada, in intreprinderile din SUA se inregistreaza o crestere a gradului de participare a angajatilor la procesul de luare a deciziilor. O dovada in acest sens o reprezinta si faptul ca in anul 1987, la General Motors, diferentele dintre supraveghetori si muncitori s-au redus prin schimbarea denumirii acestora in sfatuitori si asociati. Muncitorii, in calitate de asociati, au fost implicati mai mult in luarea deciziilor, mai ales in cele care se refereau la conditiile de munca si la metodele utilizate in activitatea productiva. Un alt exemplu il constituie formarea, in anumite intreprinderi, a unor echipe de patru pana la zece salariati care sa-si conduca propriile centre de profit si pierderi. Fiecare echipa de asociat in afaceri isi alege propria conducere care sa coordoneze procesele de prelucrare din aria lor de preocupari. Aceasta modalitate a condus la cresterea productivitatii muncii si la imbunatatirea moralului personalului angajat.

Uneori, personalul nonmanagerial a fost implicat in luarea unor decizii privind proiectarea unor produse, ca in cazul din 1984 de la General Motors, cand o echipa de 99 de muncitori au lucrat impreuna cu managerii la proiectul Saturn. Managerii din companiile americane au constatat ca implicarea salariatilor in procesul decizional reprezinta un ajutor in procesul de realizare a schimbarilor si de crestere a competitivitatii pe piata interna si externa. Pe de alta parte, la muncitori s-a inregistrat o crestere a satisfactiei in munca prin participarea lor la procesele decizionale.

In realitate, aceste cazuri de implicare a executantilor la procesul decizional din intreprinderile nord-americane sunt destul de rare, prerogativele luarii deciziilor revenind inca in foarte mare masura managerilor. Asta inseamna ca particularitatile managementului din SUA prin prisma elementelor informational-decizionale, prezentate mai sus, raman inca valabile, chiar daca se inregistreaza in unele intreprinderi unele tendinte de schimbare. Aceste tendinte nu au ajuns sa caracterizeze, spre exemplu, ansamblul companiilor din SUA, pentru a se transforma in particularitati pentru intregul context.