Evaluarea eficentei economice a societatii comerciale

Evaluarea eficentei economice a societatii comerciale

1. Cuantificarea influentei cheltuielilor conventional-constante asupra costurilor de productie

Cuantificarea eficientei activitatii firmei se realizeaza prin intermediul costurilor, al rentabilitatii si a altor indicatori derivati. Pentru a se stabili nivelul rentabilitatii societatii comerciale sip e fiecare produs in parte, un prim pas il constituie determinarea costurilor indirecte (tabelul 51)

Tabelul nr. 51

Costurile indirecte ale productiei fabricate si comercializate in anul curent

* Cheltuielile de reparatii s-au repartizat astfel: 25% sectiei I si 75% sectiei a II-a

** Suma de 72.800 UV se compune din :31.200 UV cheltuieli materiale si 41.600 UV cheltuieli cu munca vie.

*** Suma de 494.000 UV se compune din 143.000 UV cheltuieli materiale si 351.000 UV cheltuieli cu munca vie

Dupa calculul costurilor indirecte ale productiei fabricate si comercializate in anul curent, se pot determina economiile relative aferente altor cheltuieli commune ale sectiilor si cheltuielilor generale de administratie si vanzare in raport cu cele prevazute in analiza previzionala.

ΔCh_CS = Ch_cs1- , i=D,B,C.

unde :

ΔCh_CS = economia relative aferenta "altor cheltuieli commune ale sectiei

Ch_cs1 = nivelul "altor cheltuieli commune ale sectiei" in anul curent (totalul cheltuielilor comune minus cheltuielile cu energia electrica pentru forta motrica si cu amortizarea in sectia I si sectia a II-a .

Q_D; Q_B; Q_C; - cantitatile de produse D, B, C fabricate in anul curent

Ch_CSD, Ch_CSB, Ch_CSC = nivelul "altor cheltuieli comune ale sectiei" pe unitatea de produs utilizate in analiza previzionala .

ΔCh_CS = 223.114.859 - (80.000 x 1004,48 + 16.000 x 5247,25 + 11.400 x 7469,84) UV

ΔCh_CS = (223.114.859 - 249.470.575 )UV

ΔCh_CS = -26.355.716 UV

ΔCh _g = ΔCh _g1 - , i=D,B,C.

ΔCh _g = economie relative aferenta "cheltuielilor generale de admnistratie si vanzare"

ΔCh _g1 = cheltuielile generale de administrare si vanzare in anul curent

ΔCh _gD , ΔCh _gB , ΔCh _gC = nivelul cheltuielior generale de administrare si vanzare pe unitatea de produs utilizat in analiza previzionala

ΔCh _g = 63.869.764 - (80.000 285,27 + 16.000 1224,01 + 11.400 1929,12 ) UV

ΔCh _g = 63.869.764 - 64.397.728 UV

ΔCh _g = -527.964 UV

Rezulta direct ca valoarea totala a economiilor la costuri ce se vor obtine va fi de :

-(151.670.248 + 26.355.716 +527.964)UV = -17553.988 UV

Tinand cont de valoarea totala a economiilor si de marimea cheltuielior actualizate utilizate in analiza previzionala, se deduce ca nivelul cheltuielilor de productie si desfacere in anul curent va fi de :

2.020.395.068 - 17553.928 = 1.841.841.140 UV

2. Determinarea costurilor pe articole de calculatie si elemente primare.

Pornindu-se de la nivelul cheltuielilor directe si indirecte, se determina costurile pe elemente primare si articole de calculatie, precum si rentabilitatea produselor fabricate, utilizandu-se metoda pe comenzi (tabelul nr.52, 53, 54, si 55).

Tabelul Nr. 52.

Centralizatorul costurilor de productie si desfacere pe elemente primare

Tabelul Nr. 53

Centralizatorul costurilor de productie si desfacere pe articole de calculatie

Tabelul Nr. 54

Costuri unitare (la intern)

Dat fiind faptul ca preturile de productie si vanzare la produsul D sunt differentiate pe piata interna si externa, prezentam intr-o abordare comparative situatia profitului unitar in cele 3 ipostaze:

Ø      piata interna

Ø      export Franta

Ø      export Germania

Tabelul Nr. 55

Rentabilitatea produsului D

Referitor la costurile de productie si desfacere pe elemente primare si articole de calculatie, sunt necesare cateva precizari:

1. Totalul acestora este identic in cele doua ipostaze de evidentiere si calcul (in situatia simulata, nivelul este de 1.841.841.140 UV)
2. Sursele informationale pe baza carora au fost intocmite cele doua situatii centralizatoare sunt cele care fundamenteaza diferitele categorii de cheltuieli
3. In categoria "Cheltuieli comune ale sectiei "au fost incluse:

- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor

- cheltuieli generale de sectie

In determinarea costurilor unitare s-a utilizat procedura de calcul pe articole de calculatie. Cele mai semnificative aspecte metodologice au fost deja prezentate. Asupra altora insistam in continuare.

1. Cheile de repartizare a cheltuielilor indirecte s-au determinat astfel:

Ø      Pentru cheltuielile cu amortizarea in sectia a -II-a

K₁=

Ø      Pentru alte cheltuieli comune ale sectiei a -II-a:

K₂ =

Ø      Pentru cheltuielile de administratie si desfacere:

K₃ =

2. In ceea ce priveste sectia I, determinarea costului unitar al produsului D a fost mult mai simplificata la pozitiile "cheltuieli indirecte " deoarece cuantumul acestora a rezultat din raportarea nivelul total al cheltuielilor comune ale sectiei la productia fizica planificata. De asemenea, semnalam unele diferente intre antecalculatia de pret a produsului nou, D, si calculatia din tabelul nr.54., generate de faptul ca atat cheltuielile comune, cat si cele generale de administratie au, in cel de-al doilea caz, o fundamentare mai riguroasa.

3. Funadamentarea costurilor prin sistemul cost-ora-productie

O revolutionare in materie de calculatie a costurilor si, mai mult decat atat, in ceea ce priveste managementul prin costuri este determinata de promovarea si utilizarea sistemului de management cost-ora-productie.

In configuratia costurilor intra doua articole de calculatie:

Ø      Cheltuieli cu materii prime, materiale, semifabricate, cooperari din afara (efortul tertilor)

Ø      Cheltuieli proprii , de functionare (cost-ora-productie_ in are este implicat nemijlocit efortul firmei si al componentelor sale structurale..

In aceasta ultima categorie "intra "celelalte cheltuieli ocazionate de derularea proceselor de munca, precum:

Salarii directe

CAS si contributia la fondul de protectie sociala aferente salariilor directe

Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor

Cheltuieli generale de sectie

Cheltuieli de administratie(generale ale intreprinderii)

Elementele de noutate pe care le adduce sistemul din acest punct de vedere se refera la maniera de repatizare a cheltuielilor din cel de-al doilea articol de calculatie, in care se include atat cheltuielile directe, cat si indirecte.

O dezvoltare a acestui sistem este asigurata de managementul prin bugete care, integrat in managementul prin obiective, permite o abordare mult mai realista a fenomenelor si proceselor specifice firmei si implicit, exercitarea unui management cu adevarat performant, axat pe o motivare realista a personalului.

Practic, apelarea la serviciile acestui sistem de management nu conduce la reducerea costurilor ci la o mai judicioasa evidentiere a acestora pe centre de gestiune si produse, atenuandu-se, intr-o mare masura , improvizatiile generate de calculatia p articole de calculatie specifica metodei pe comenzi.

b. Elaborarea bugetului firmei

Tabelul nr.57

BUGETUL

Societatile comerciale pe anul current

c.Calculul cheltuielilor proprii de functionare si a nivelului COP pe centre de gestiune

Plecand de la cheltuielile pe articole de calculatie si elemente de cheltuieli,la nivel de intreprinder sifiecare centru de gestiune delimitat in cadrul acesteia pot fi evidentiate asa cum s-a mai precizat,doua importante articole(categorii):

- cheltuieli cu materii prime si materiale directe(efortul tertilor)

- cheltuieli proprii de functionare numite si cost-ora-productie,in a caror"producere" sunt implicate firma si centrele de gestiune ce o compun.Functie de criteriile de repartizare a acestei categoriide cheltuieli pe centr de gestiune-ca premise a determinarii costului orei de functionare-,acestea se impart in: 

Cheltuieli evidentiate direct pe centre de gestiune(salarii directe,CAS si somaj aferente salariilor directe,amortizare active  fixe proprii,energie electrica pentru scopuri tehnologice) ;

Cheltuieli repartizate in functie de suprafata ocupata (amortizare cladiri,sectii de productie ,o parte a cheltuielilor atelierului mecano-energetic);

Cheltuieli repartizate in functie de valoare activelor fixe ponderata cu nr. orelor de functionare(combustibil,uzura obiecte de inventor,material auxiliare,amortizare alte active fixe din sectiile de productie,o parte a cheltuielilor atelierului mecano-energetic);

Cheltuieli repartizate functie de nr.de muncitori direct productive(salarii muncitori indirect productive,CAS si contributia la fondul de protectie sociala aferente acestora,din sectiile de productie);

Cheltuieli repartizate in functie de nr de salariati (salariile personalului TESA din sectiile de productie,CAS si contributia la fondul de protectie sociala aferente cheltuielilor compartimentelor functionale)s.a.m.d.

In cazul de fata s-a apelat la patru criterii de repartizare a cheltuielilor in suma de 990.457.100 uv.

Situatiile informationale ce urmeaza a fi completate in acest sens sunt prezentate in continuare:

Repartizarea cheltuielilor evidentiate direct pe central de gestiune

Repartizarea cheltuielilor in functie de suprafata

Repartizarea cheltuielilor in functie de valoarea activelor fixe ponderate cu nr. orelor de functionare

Repartizarea cheltuielilor in functie de nr. de muncitori direct productivi.

Nota:Functie de existenta si luare in considerarea si a altor criteria de repartizare specific se vor completa formulare corespunzatoare.

Tabel nr. 58

Cheltuieli repartizate direct pe centre de gestiune

Cheltuieli repartizate in functie de suprafata

Cheia de repartizare

Tabelul nr. 59

-mii UV-

Cheltuielile de 9.604,723 mii UV cuprind:

ð        Amortizari cladiri sectii =205,700 mii UV

ð        Energie electrica pentru iluminat sectii=1.380,000 mii UV

Cheltuieli atelier mecano-energetic (20%)=019,023 mii UV

Cheltuielile repartizate in functie de valoarea activelor fixe

si a numarului orelor de functionare

Cheia de repartizare

Tabelul nr.60

In componenta acestor cheltuieli intra:

ð        Cheltuieli atelier mecano-energetic(80%)=32.076,092 mii UV

ð        Combustibil = 1.442,000 mii UV

ð        Materiale auxiliare = 12.587,40 mii UV

ð        Uzura obiecte de inventar = 4.078,380 mii UV

ð        Amortizare alte active fixe = 376,850 mii UV

Cheltuieli repartizate in functie de numarul de muncitori direct productivi

Cheia de repartizare

Tabelul nr.61

-mii UV-

Cele 227.401,728 mii UV cuprind:

=> Salarii indirecte = 125.793,818 mii UV

=> CAS+contributia la

fondul de protectie sociala = 37.738,146 mii UV

=>Cheltuieli administratie = 63.869,764 mii UV

Tabelul nr.62

Determinarea cheltuielilor de functionare si a nivelului COP

pe centre de gestiune

d. Elaborarea bugetelor pe centre de gestiune

Tabelul nr. 63

BUGETUL

Centrului de gestiune CG₁

BUGETUL

Centrului de gestiune CG₂

Tabelul nr. 64

e. Determinarea costurilor unitare

Pe baza metodologiei SCOP, determinarea costurilor unitare va lua in considerare doua articole de calculatie:

Ø      Cheltuieli cu materii prime, materiale directe, semifabricate, cooperari (efort din afara).

Ø      Cheltuieli proprii de functionare ale centrelor de gestiune care participa la fabricarea si comercializarea produsului(produselor).

C_p = C_mp + COP

in care:

C_p = costul de productie

C_mp = cheltuieli cu materii prime si material directe

m

_Cmp = ∑ Nc_i x Pa_i

i=1

in care:

Nc_i = norma de consum din material prima"i"

Pa_i = pretul de aprovizionare pentru materia prima"i".

m=tipologia materiilor prime folosite in fabricarea produsului.

n

COP=∑N_ti ×COPi

i=1

in care:

N_ti=norma de timp(de prelucrare)a produsului in cadrul centrului de gestiune"i"

COPi=nivelul costului unei ore de functionare a centrului de gestiune"i"

Tabelul nr.65

Calculul costului normat pe produs.

Produs D.

UV

Nota: Pentru varianta de produs D - export Franta, Profitul va fi de 10 800 UV - 8 138, 35 = 2661.65 UV, iar pentru varianta produs D, export Germania, profitul calculat prin metodologia SCOP este de: 10 890 - 8 138,35 = 2 751,65 UV.

Tabelul Nr. 66

Calculul costului normat pe produs . Produs B

Calculul costului normat pe produs  . Produs C

Tabelul Nr.67

Total cheltuieli decontate = 1.841.840,852 UV

Diferenta dintre cheltuielile realizate si cele decontate = 288 UV

f. Abordarea comparativa a costurilor  fundamentate pe articole de calculatie si conform metodologiei SCOP

Tabelul nr. 68

*S-a folosit pretul mediu de productie de 10.567 UV/buc.

g. Principalii indicatori economico-financiari ai intrepriinderii in anul curent

Tabelul nr.69

In atentia utilizatorilor proiectului

1. Elaborarea centrelor de gestiune va permite constituirea unei retele bugetare in care se includ bugetele centrelor de gestiune din sfera productiei, activitatilor auxiliare si functionale (administratiei).
2. Pentru simplificarea lucrarii, s-a facut abstractie de bugetul centrelor de gestiune CG3 si CG4 ale caror cheltuieli se repartizeaza astfel:

-cheltuielile centrului de gestiune "atelier mecano-energetic" CG se repartizeaza, in mod normal, asupra centrelor de gestiune din sfera productiei si din zona activitatilor functionale (administratie); din aceleasi considerente cu cele enuntate la punctul b, in lucrarea de fata s-a considerat ca atelierul mecano-energetic isi deconteaza cheltuielile in exclusivitate asupra centrelor de gestiune dins sfera productiei (CG si CG );

c. In fundamentarea bugetelor la nivel de inreprindere si centre de gestiune, la capitolul "Obiective" s-a luat in considerare nivelul maxim sau minim al unor indicatori, precum: numarul de personal, fondul de salarii,

costurile de productie, productivitatea muncii, salariul mediu, profitul s.a.m.d.

d. Capitolul "Cheltuieli" evidentiaza cheltuielile in functie de metodologia sistemului cost-ora-productie, desi se putea apela si la alte modalitati clasice - pe articole de calculatie si elemente primare - cum de altfel, se regasesc in proiectul economic;

e. S-a urmarit utilizarea bugetului ca instrument managerial extreme de important in exercitarea proceselor de management, prin intermediul caruia se asigura regasirea, in practica managerial a firmei, a caractersiticilor definitorii ale managementului prin obiective: dimensiunea participativa, economica, motivationala si manageriala;

f. Celelalte aspecte pe care le presupune implementarea managementului prin obiective pot fi simulate in cadrul seminariilor in functie de extensia pe care cadrul didactic o da elaborarii proiectului economic. Ne referim la elaborarea de programe de actiuni, calendare termene, intructiuni etc. la precizarea unor modalitati de modelare a unor ccomponente managerial (oraganizatorica, decizionala ori informationala) s.a.m.d.

g. Studentii de la formele de invatamant la distanta si fara frecventa vor elabora proiectul economic dupa o varianta individuala transmisa profesorului titular al acestei discipline de invatamant. Un MODEL de astfel de varianta individuala este prezentat in continuare.