Managementul si contabilitatea investitiilor

CUPRINS

Capitolul 1. Notiuni teoretice privind investitiile.

Notiunea si rolul investitiilor.

Clasificarea si tipologia investitiilor.

Eficienta investitiilor.

Indicatorii eficientei investitiilor.

Necesitatea si oportunitatea investitiilor.

Documentatia de proiect si de deviz a investitiilor.

Capitolul 2. Prezentarea generala a SC Constyl SRL.

Forma juridica si cadrul legal de organizare.

Obiectul nativ si obiectivele propuse.

Structura organizatorica.

Structura de productie.

Structura de conducere, numar de personal, grad de calificare.

Evolutia principalilor indicatori: cifra de afaceri, cheltuielile activitatii de baza, profit net, productia fizica, numarul mediu de personal.

Calculul profitabilitatii de afaceri.

Capitolul 3. Managementul investitiilor.

3.1. Conceptul de management intre stiinta si arta.

3.1.1. Definirea managementului comparat. Situatii comparative.

3.1.2. Obiectivele comerciale si analizele financiare.

Strategia - fundamentul selectarii si utilizarii instrumentarului managerial.

3.3. Managementul prin finante

3.3.1. Bugetarea activitatii economice.

3.4. Sistemul informational si procesul decizional.

3.4.1. Planul de afaceri instrument decizional

Planul financiar

3.5. Eficienta sistemului metodologico-managerial. Efort. Efect

3.6. Aplicatii manageriale la S.C. Constyl S.R.L.

Capitolul 4. Contabilitatea investitiilor

4.1. Constituirea intreprinderilor de comert, turism si servicii

4.2. Continutul capitalurilor proprii

4.3. Imobilizari corporale, necorporale si financiare

4.3.1. Imobilizari in curs de executie .Amortizarile privind imobilizarile

4.4. Conturile de gestiune si calculatia costurilor

4.5. Destinatia profitului si utilizarii de informatii contabile

Operatiile contabile generate de investitiile efectuate de

S.C. Constyl S.R.L..Aplicatii

Capitolul 5. Concluzii si propuneri

Bibliografie

CAPITOLUL 1. Notiuni teoretice privind investitiile.

Notiunea si rolul investitiilor.

Notiunea defineste o categorie financiara pe cat de complexa pe atat de controversata, poate avea doua intelesuri:

mai larg

mai restrans.

In intelesul mai larg, notiunea de investitie cuprinde totalitatea cheltuielilor sau alocarilor de fonduri de la care se asteapta niste venituri viitoare, iar procesul de productie presupune afectarea unei cantitati de moneda la un moment dat intr-o directie susceptibila de a procura venituri in mai multe perioade succesive. In intelesul mai restrans investitiile reprezinta cheltuielile ce se efectueaza pentru obtinerea de active fixe, adica pentru construirea, reconstruirea, largirea, modernizarea si achizitionarea de active fizice de natura utilajelor, masinilor, cladirilor, mijloacelor de transport si a altor utilaje de munca. Se mai asimileaza investitiilor si cheltuielile referitoare la lucrarile de proiectare, prospectiuni si explorari geologice, pregatirea personalului necesar obiectivelor in curs de constructie. Prin procesul de investire in inteles restrans moneda se transforma in active fixe, astfel incat asistam la alocarea de fonduri pentru activitatea de inlocuire sau expansiune a lucrarilor si instrumentelor de munca.

La prima vedere, investitia apare in mod concret ca o operatiune de modificare si de crestere a patrimoniului initial: constructii industriale si civile, achizitia, montajul si instalarea unor echipamente industriale, cumpararea unor masini, utilaje, etc. La o analiza mai profunda investitia este alocarea capitalurilor economisite in activitati lucrative cu caracter profitabil care sa majoreze valoarea capitalurilor initial acordate.

In sens financiar, investitia reprezinta schimbarea unei sume de bani prezenta si certa in speranta obtinerii unor venituri viitoare superioare, dar probabile: achizitionarea unei masini pentru cresterea productivitatii muncii, constructia unei uzine pentru cresterea productiei, asimilarea unui brevet pentru fabricatia de produse noi.

In sens contabil, aceeasi investitie desemneaza alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ fix care va determina fluxuri financiare de venituri si cheltuieli de exploatare.

In concluzie, investitia reprezinta o alocare permanenta( pe o durata adesea nedeterminata) de capitaluri in achizitia de active fizice si / sau financiare, care sa permita desfasurarea unor activitati rentabile, superioare ratei normale de rentabilitate acoperitoare pentru riscurile asumate.

Rolul investitiilor se concretizeaza in:

cresterea continua a potentialului productiv prin construirea de noi capacitati de productie si extinderea celor in functiune;

dezvoltarea bazei materiale a institutiilor din sfera neproductiva prin modernizarea obiectivelor social-culturale si edilitar-gospodaresti.

Clasificarea si tipologia investitiilor.

Investitiile se pot grupa dupa mai multe criterii.

a)     Din punct de vedere al locului unde se executa:

interne - in cadrul intreprinderii, consta in alocare de fonduri pentru achizitie, dezvoltare, perfectionare, distributie, cu caracter industrial;

externe - vizeaza cresterea potentialului economic prin participarea cu fonduri si plasamente de capital pentru cresterea participarii financiare la alte societati, crearea de noi filiale.

b)     Din punct de vedere al naturii activitatii sectoarelor in care se efectueaza investitiile:

productive - cu efecte asupra capacitatii de productie si comercializare;

neproductive - social-culturale;

c)Din punct de vedere al influentei patrimoniului

investitii de mentinere - mentinerea capacitatii activelor fixe existente, afectate de uzura;

investitii de expansiune - vizeaza cresterea patrimoniului.

d)Din punct de vedere al structurii:

lucrari de constructii - montaj;

achizitii de utilaje si instalatii cu sau fara montaj, instrumente de munca;

lucrari de explorari si prospectiuni geologice;

alte cheltuieli de investitii - cheltuieli de proiectare, de organizare de santier.

e)Dupa caracterul lucrarilor:

investitii noi;

reconstructii ( vizeaza modernizarea obiectivelor existente cu modificarea profilului tehnologic);

Refaceri ( vizeaza modernizarea obiectivului existent fara modificarea profilului tehnologic);

Reutilari si retehnologizari

f) In functie de raportul fata de obiectivul de baza:

investitii directe ( cele care definesc profilul de baza al obiectivului proiectat);

investitii colaterale (cele care asigura functionalitatea investitiilor directe prin legarea acesteia la mediul inconjurator);

investitii conexe ( cele care nu se leaga in mod direct de investitia de baza, insa se manifesta ca un efect propagat in timp si spatiu al acesteia).

g) Din punct de vedere al metodei de executare:

investitii executate in antrepriza ( executate de organizatii specializate);

investitii executate in regie ( executate cu forte proprii).

h) Dupa modul de finantare:

investitii finantate din fonduri proprii( fondul de dezvoltare al agentilor economici);

investitii publice ( finantate din bugetul public national);

investitii finantate din surse imprumutate.

i)      Din punctul de vedere al scopului urmarit:

investitii de productie( cu scopul de a influenta capacitatile de productie, volumul productiei si vanzarilor);

investitii de modernizare( cu scopul imbunatatirii conditiilor de productie, realizarea de economii la costurile de productie, imbunatatirii rentabilitatii activelor).

i)  Din punctul de vedere al obiectivelor urmarite de intreprindere:

umane ( vizeaza recrutarea de muncitori specializati, de cadre de conducere si cheltuieli de perfectionare a cadrelor, formarea, calificarea personalului);

sociale ( privesc imbunatatirea conditiilor de munca si de viata a salariatilor, construirea unei cantine - restaurant in intreprindere);

de interes public;

de reducere a poluarii;

financiare ( cumpararea de titluri de participatie la alte societati comerciale);

comerciale ( pentru reclama si publicitate);

tehnica ( privind, achizitia, constructia si montajul unei masini, instalatii, mijloace de transport, etc).

Un criteriu important este riscul implicit care permite separarea din punct de vedere financiar al diferitelor categorii de investitii.

j) Din punct de vedere al riscului antrenat pentru perspectiva intreprinderii:

investitii de inlocuire care comporta un risc foarte scazut constand in inlocuirea activelor fixe uzate si a echipamentelor complet distruse cu altele noi de acelasi fel, intrucat nu presupune modificari ale tehnologiei de fabricatie;

investitii de modernizare implica un risc redus ca urmare a unor corectii neesentiale in tehnologia de fabricatie prin inlocuirea unor active fixe cu altele mai performante necesitand un anumit efort, chiar modificarea la noile conditii si cerinte ale procesului de productie, modernizarea echipamentului existent in functiune;

Investitii de dezvoltare ( extindere) a unor sectii, uzine, fabrici noi presupune un risc mai mare, antrenat de nevoia de prospectare si largirea retelelor de aprovizionare si desfacere, pregatirea fortei de munca, achizitionarea de mijloace noi, activitate intr-un nou domeniu, marire capital;

Investitii strategice - prezinta risc foarte mare, vizeaza obiective de cercetare - dezvoltare a unor sectoare, crearea si formarea de filiale in strainatate, achizitionare de imobilizari financiare in ramuri noi, extiderea activitatii in zone geografice noi, medii sociale, tehnologice, comerciale complet restructurate, robotizarea intregului proces de fabricatie, fuzionarea cu alta societate comerciala ( luarea de participatii financiare in ramuri noi).

Acest criteriu de grupare prezinta o semnificatie aparte din punct de vedere al finantarii, investitiile de inlocuire si modernizare obtin mai usor credite bancare in conditii relaxate, acceptabile ca dobanda, rambursare, garantare deoarece rentabilitatea este certa, activitatea poate fi cunoscuta si apreciata; dimpotriva, la investitiile de dezvoltare si strategice se recomanda indeosebi finantarea pe seama resurselor proprii (autofinantare, crestere de capital), sursele exterioare imprumutate fiind reticente.

k) Din perspectiva monetara a intrarilor si iesirilor de trezorerie ( cash- flow) din exploatarea lor:

investitii in constructii, agricultura, financiare care se caracterizeaza printr-o singura cheltuiala initiala ( intrare) si o singura incasare ( iesire) la incheierea duratei investitiei

investitii in echipamente industriale solicita o singura cheltuiala a capitalurilor initiale si ocazioneaza incasari esalonate pe durata de viata a investitiilor din punct de vedere didactic, Acest tip de investitie este cel mai comod pentru elaborarea modelelor de evaluare.

Investitii in ansambluri industriale complexe care reclama o cheltuire esalonata a capitalurilor industriale si degaja o singura incasare la sfarsitul duratei investitiei

Investitii industriale caracterizate prin intrari si iesiri esalonate de trezorerie pe durata de viata a investitiei.

Eficienta investitiilor.

Eficienta investitiilor reprezinta o problema de maxima importanta si insemnatate pentru intreprindere deoarece arata, intre altele, daca un proiect trebuie aplicat sau nu. Ea se reflecta in raportul dintre rezultatele sau efectele obtinute din exploatare si eforturile sau cheltuielile de investitii. Efectele scontate ale proiectelor de investitii pot fi materiale, valorice si sociale.

Cresterea eficientei investitiilor reclama imbunatatirea activitatii tuturor factorilor care concura la realizarea programelor de investitii ( antreprenori, beneficiari, furnizori de utilaje, organisme bancare, etc).

Pentru corecta apreciere a eficientei se utilizeaza o serie de indicatori economico-financiari, care furnizeaza o baza compatibila pentru luarea deciziei de investitie pornind de la principiul fundamental de a obtine rezultate maxime cu eforturi minime. Verificarea acestui principiu implica efectuarea de comparatii intre mai multe variante de proiect.

Indicatorii de apreciere a eficientei investitiilor trebuie sa raspunda catorva cerinte si sa permita:

compararea cu alte proiecte din ramura respectiva, din alte ramuri si chiar cu cele din intreaga economie

compararea mai multor variante de proiect pentru aceeasi investitie si alegerea celei optime.

Indicatorii cei mai potriviti care exprima eficienta investitiilor si care se folosesc pe plan mondial sunt cei care se bazeaza pe calcule de actualizare, inmultind valoarea veniturilor sau costurilor cu un anumit coeficient de actualizare.

In concluzie, eficienta economica cuantifica cu ajutorul mai multor indicatori, pe cand eficienta sociala se poate masura mai greu, deoarece rezultatul este dispersat in spatiu si timp.

Indicatorii eficientei investitiilor

Indicatorii eficientei investitiilor se exprima, de regula, sub forma de raport: efect / efort sau invers.

Principalii indicatori sunt:

Plata minima a profitului investitiei:

2) Profitul net al investitiei care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egal cu dobanda bancara (perceputa sau acordata) pentru sume echivalente cu cele investite de agentul economic.

3)Durata de recuperare a investitiei este timpul exprimat in anii in care capitalul investit (imobilizat) precum si cheltuielile de exploatare a investitiei se recupereaza pe seama profitului obtinut in urma punerii in functiune a obiectivului.

Inscrierea investitiilor in programul intreprinderii si luarea deciziei de efectuare a acesteia se poate face numai dupa un studiu amanuntit privind necesitatea si oportunitatea lor. Se au in vedere cerintele pietei interne si externe, utilizarea deplina a tuturor capacitatilor de productie existente, sursele de aprovizionare cu materii prime, a echipamentului existent in functiune, materiale, combustibil, energie, instrumente de munca, asigurarea fortei de munca existente unor cai si mijloace de transport favorabile din punct de vedere al costurilor, posibilitatea formarii unor resurse financiare corespunzatoare si eventual de combinare a acestora in asa fel incat sa se

Necesitatea investitiilor este motivata in masura in care o intreprindere nu-si poate indeplini programul de productie fundamental pe conditii normale de lucru, precum si programul de desfacere bazandu-se doar pe capacitatile de productie existente.

Oportunitatea se apreciaza in stransa legatura cu necesitatea, eficienta si timpul cel mai potrivit de creare si dare in functiune a capacitatilor de productie, cu formarea resurselor financiare si conditiilor de aprovizionare si desfacere.

Revenind la eficienta investitiilor, aceasta depinde de o serie de factori, intre care nivelul costurilor de productie si volumul vanzarilor. Costurile unitare de productie vor fi cu atat mai scazute cu cat investitiile si cheltuielile de exploatare vor fi repartizate asupra unor vanzari mai ridicate. Din acest motiv se recomanda efectuarea de analize strategice, cunoscandu-se faptul ca necesarul de investitii si rentabilitatea sunt diferite in functie de vanzari si gradul de concurenta. In acest scop trebuie sa studieze pietele, tinand seama de faptul ca o intreprindere dominanta va fi mai rentabila decat cele care detin doar niste segmente de piata.

Documentatia de proiect si de deviz a investitiilor.

Lucrarile de investitii trebuie sa aiba la baza o vasta documentatie de natura tehnica si economica. Documentatia de proiect si de deviz cuprinde urmatoarele componente:

Studiul tehnico-economic;

Proiectul de executie;

Devizul propriu-zis.

In studiul tehnico-economic se cuprind informatii economice tehnice, financiare cu caracter general, prin care se justifica necesitatea si oportunitatea investitiilor, se fundamenteaza posibilitatea de realizare si exploatare in conditii de eficienta maxima a lucrarilor.

Studiul tehnico-economic se intocmeste in mai multe variante, dupa analiza carora se alege varianta optima.

Principalele elemente ale unui studiu tehnico-economic ar fi:

capacitatea de productie exprimata in unitati fizice;

profitul preconizat pe sortimente sau grupe de produse;

localitatea si zona amplasarii;

beneficiarul investitiei;

sursele de aprovizionare cu materii prime si materiale;

rezultatele studiilor topografice, hidro-geologice;

stabilirea tehnologiilor de fabricatie a produselor;

importurile ce se vor efectua pentru realizarea investitiei;

consumul specific de energie si combustibil pentru productia de baza;

calitatea produselor ce se vor fabrica, comparativ cu cele similare din tara sau strainatate;

eficienta preconizata in lei si valuta.

Prin proiectul de executie se stabilesc indicatorii tehnico-economici si se solutioneaza diferite probleme tehnice de mare complexitate. Cateva dintre principalele elemente ale proiectului de executie ar fi:

capacitatile de productie defalcate pe fluxuri tehnologice, utilaje si echipamente speciale necesare procesului tehnologic

dimensionarea stocurilor de active circulante;

succesiunea etapelor de punere in functiune a obiectivului si atingerea parametrilor proiectati;

solutii de valorificare si folosire a produselor reziduale si protectie a mediului inconjurator;

asigurarea si pregatirea personalului, organizarea productiei si a muncii pe fluxurile de productie si pe schimburi;

esalonarea investitiei pe ani si trimestre, precizand volumul de lucrari de executat.

Devizul propriu-zis este documentul prin care se determina volumul cheltuielilor necesare pentru realizarea lucrarilor de investitii. El se intocmeste in urmatoarele variante :

Devizul propriu-zis este documentul prin care se determina volumul cheltuielilor necesare pentru realizarea lucrarilor de investitii. El se intocmeste in urmatoarele variante:

- devizul pe categorii de lucrari cuprinde mai multe categorii de lucrari omogene, cum ar fi : sapaturi, fundatii, zidarie, etc. Cunoscandu-se tariful fiecarei categorii de lucrari si numarul de ore alocate lucrarii respective se determina costul total al acelei lucrari;

- devizul pe categorii de cheltuieli se intocmeste pentru acele cheltuieli de natura investitiilor care nu se regasesc in mod direct in categoriile de lucrari ale obiectivului, cum ar fi cheltuieli de cercetare - proiectare, de studii, de recrutare si calificare a personalului;

- devizul pe obiecte este, de fapt, o recapitulatie a primelor doua variante, cuprinzand totalitatea cheltuielilor unui anumit obiect de investitie, delimitat in spatiu si timp, ce poate avea chiar functionalitate de sine statatoare;

- devizul general include totalitatea cheltuielilor pentru obiectivul respectiv, avand patru parti distincte si desfasurate pe subdiviziuni care arata destinatia cheltuielilor.

Documentatia de proiect si de deviz se avizeaza si se aproba de catre proiectant, antreprenor, beneficiar si sta la baza admiterii la finantare de catre banca.

CAPITOLUL 2. Prezentarea generala a societatii comerciale S.C. CONSTYL S.R.L. (societate cu raspundere limitata)

2.1. Forma juridica si cadrul legal de organizare.

Fabrica: Societatea Comerciala Constyl S.R.L.

Sediul: str. Muncitorilor nr. 12, Satu Mare, 3900.

Ramura industriala: industria usoara, sector textile - tricotaje, trasport.

Produse / servicii: Produce si comercializeaza articole textile si tricotate din bumbac si tip bumbac si presteaza servicii de rebobinat motoare electrice si de reparatii auto, transport de persoane si de bunuri.

S.C. Constyl S.R.L. este persoana juridica romana, are forma juridica de societate cu raspundere limitata cu desfasurarea activitatii sale in conformitate cu contractul de societate si statutul respectand prevederile legislatiei romane in vigoare.

Societatea s-a infiintat in baza legii 31/ 1990 si H. G. 1296/ 1990 inregistrata la Camera de Comert si Industrie a Romaniei, Oficiul Registrului Comertului, judetul Satu Mare cu nr. J 43 / 685/ 91 din data de 17.04.1991, are codul fiscal R 2630938 si are contul curent bancar deschis la Banca Comerciala Romana, filiala Satu Mare.

Capitalul social este integral privat si atinge in prezent suma de 7.649.328.mild. lei, iar la constituire era in valoare de doar 9.864.432 mii lei, aport in numerar subscris si varsat.

2.2 Obiectul nativ si obiectivele propuse.

Obiectul de activitate il constituie productia, comertul si prestarile de servicii catre populatie. Domeniul principal este productia, iar obiectul de activitate este reprezentat de :

a)     producerea si comercializarea produselor textile, a jaluzelelor tesute si articolelor tricotate pentru copii si adulti pe piata interna si externa;

b)     servicii la terti;

c)     activitati si operatiuni de import - export

d)     transport rutier intern si extern de persoane, turism, agrement, trafic international de bunuri.

Pentru urmatorii cinci ani obiectivele sunt complexe, ele tin de starea economico-financiara a societatii in stransa legatura cu evolutia de ansamblu a economiei nationale ca urmare a politicii economice adoptate de statul roman.

In primul rand se urmareste mentinerea profilului general, in conditii de rentabilitate, rationalitate, eficienta cel putin identica si in viitor.

In al doilea rand se cauta mentinerea personalului existent, evitandu-se restructurarile si trimiterea in somaj, chiar se incearca crearea de noi locuri de munca si angajarea de personal calificat in domeniu sau multicalificat, dar in special cooptarea de experti cu studii superioare, varsta adecvata si experienta acumulata corespunzatoare.

Obiectivele vanzarii (comercializarii) pot fi pentru cresterea veniturilor firmei cu cheltuieli cat mai scazute efectuate numite obiective orientate spre cresterea profitului scopul societatii de a creste segmentul de piata la un anumit produs, obiective pentru cucerirea unui teritoriu cat mai mare pe un anumit domeniu si mai poate fi orientata pe volum, adica are in vedere cantitatea de productie la un anumit produs.

Obiectul unei revizii concrete si atente il constituie ritmul de crestere al salariilor si implicit al costurilor directe, incercandu-se estomparea efectelor negative ale inflatiei asupra pretului materiilor prime, produselor finite, lucrarilor executate si serviciilor prestate.

2.3 Structura organizatorica .

2.3.1 Structura de productie.

In cadrul societatii comerciale S.C. Constyr S.R.L. functioneaza sectii cu ateliere si magazii, iar dispunerea acestora asigura un flux de productie normal. In incinta celor doua ateliere de tamplarie si lacatuserie se produce mobila de birou si de camere (canapele, fotolii, holuri, scaune), la atelierul de prelucrat metal se obtine mobilier sanitar ( rafturi, cuiere, dulap medicamente), iar in atelierul de tesut jaluzele si croitorie se confectioneaza articole textile. Sectoarele de tricotat si finisat sunt dezvoltate pe orizontala; iar sectiile de confectii sunt dispuse intr-un corp de cladire cu cinci nivele, de unde se livreaza productia finita la magazin.

Fluxul tehnologic de fabricatie este asigurat de :

magazia de materii prime si materiale auxiliare

receptie materii prime ( fibre) analiza laborator;

receptia materiale auxiliare, coloranti, chimicale;

sectia bobinaj

cand este cazul firelor primite la carcops.

sectia tricotaj:

se executa tricotul;

magazia de tricot crud pentru relaxat.

sectia finisaj:

vopsitorie tricot si fire si calandrat tricot;

imprimerie mecanica si termofilare.

magazie pentru relaxat tricot finisat.

sectia croit.

se croiesc produse, se depun la magazia de piese crude.

sectia confectii:

se confectioneaza produsele;

controlul tehnic de calitate (CTC);

se eticheteaza produsele ;

se ambaleaza produsele.

magazia de produse finite a sectiei:

se receptioneaza produsele si se face lotizarea.

magazia de produse finite a societatii

a.      pentru intern: se primesc de la magaziile sectiei, se lotizeaza, se pregatesc comenzile sau contractele si se livreaza beneficiarilor;

b.     pentru export: se primesc de la magaziile sectiilor, se ambaleaza in cutii de marimi si culori diferite si se pregateste livrarea.

Pregatirea fabricatiei se face in cadrul serviciului tehnic, atelierul creatie executa mostrele, iar serviciul productie lanseaza productia.

Nomenclatorul de produse cuprinde tricotaje tip bumbac pentru copii si adulti ( lenjerie, imbracaminte), productia fizica este exprimata in mii bucati si cifra de afaceri in mii lei.

Productia fizica pana in anul 1999 urmeaza tendinta de scadere, apoi incepand cu 2000 incepe sa creasca din nou redresandu-se, in schimb cifra de afaceri urmeaza o linie ascendenta cu cresterea destul de simtitor datorita cresterii preturilor, intr-un ritm mult superior diminuarii volumului fizic al productiei.

Productia fizica exportata scade ca volum fizic si ca pondere in totalul productiei pana in anul 1999, apoi ponderea incepe sa creasca si se mentine.

Grupa de produse principale livrate:

1. Lenjerie pentru copii si adulti

chiloti;

maieu;

pijamale, camasi de noapte;

capoate, halate.

Imbracaminte copii:

Tricouri;

costume, treninguri.

Imbracaminte adulti:

Pijamale;

camasi de noapte, tricouri;

costum, trening;

set (bluza/fusta, bluza/pantalon);

halate.

Lenjeria produsa din matase artificiala, ciorapii, imbracamintea din fire de bumbac 100% sau amestec din bumbac cu PNA si PE in proportie de 17-69% si lana, incaltaminte pentru nou nascuti, sunt in rezultatul dezvoltarii societatii cu efect pozitiv privind diversificarea productiei din punct de vedere sortimental si coloristic.

Sortimentul articole pentru copii este compus din: salopete, sorturi, bonete, botosei, bluze, uniforme prescolare si scolare si sweet-shirt-uri, seturi iar sortimetul pentru adulti are in componenta: bluze, compleuri, fuste, sacouri, costumas femei, sortimente care pot fi completate (cele descrise anterior) cu mostre solicitate de partenerii de afaceri cu scopuri de a fi reproduse in acelasi timp sectorul de creatie este capabil si dispune de conditii optime pentru a produce mostre de creatie proprie specifice zonei care sunt apreciate de parteneri si astfel decurg comenzile.

Diversificarea productiei a fost posibila ca urmare a dotarii moderne cu masini pentru imprimat metraj si plusat, masini de brodat direct pe produs, masini de tuns tricot, masini de scamosat, masini de cusut speciale, utilaje de tricotat noi, echipament performant achizitionat pentru sectia de finisaj chimic. S-au mai facut investitii de marire a spatiului industrial prin extinderea suprafetei de productie si executie.

Retehnologizarea si specializarea a condus la realizarea de produse finite pentru toate varstele (noi nascuti, prescolari, scolari, adolescenti, elevi, liceeni, studenti, persoane mature, tinere si persoane varstnice) imbunatatindu-se si ridicandu-se simtitor calitatea la nivelul parametrilor optimi solicitati de partenerii de afaceri de pe piata nationala sau mondiala, facilitand exportul in tarile europene si de peste ocean, in tari cu traditie in domeniu.

2.3.2. Structura de conducere, numar de personal, grad de calificare.

Structura organizatorica reprezinta totalitatea compartimentelor, serviciilor, blocurilor din care este formata societatea. Pe cel mai inalt nivel care de fapt conduce societatea comerciala S.C. CONSTYL S.R.L. se situeaza managerul general Chetrosan Nicolae Ilie cu atributii reale neconditionate, cu componentele si responsabilitatile cele mai inalte in cadrul societatii, coordonand nemijlocit activitatea subordonatilor directi si indirecti, managerilor executivi si a compartimentelor aflate pe nivele ierarhice inferioare.

Pentru partenerii straini persoana de contact este tot managerul general care organizeaza si conduce prin factori de decizie toate activitatile tehnice, economice, comerciale si sociale ale societatii comerciale pe baza datelor furnizate de toate serviciile si compartimentele functionale, fiind inclus aici si biroul de investitii, biroul de salarizare, compartimentul juridic si organizare a muncii, serviciul export.

La serviciul export:

se preocupa de punerea in valoare a tuturor produselor realizate de unitate, de executarea contractelor economice, de export in termene, cantitati si calitati prevazute;

raspunde de asigurarea cu portofoliul de comenzi in vederea utilizarii complete a capacitatilor de productie, de realizarea sarcinilor ce-i revin din balantele materiale, de imbunatatirea structurii fondului de marfa si diversificarea produselor.

Direct subordonat directorului (managerului general) se afla :

a. serviciul CTC (control tehnic de calitate).

raspunde de controlul calitatii produselor in toate fazele de fabricatie;

raspunde de introducere, comportare in exploatare;

raspunde de indeplinirea planului de verificare metodologica;

raspunde de livrarea produselor cu respectarea stricta a prescriptiilor standardelor de stat, documentatiilor tehnice, normelor interne si controalelor;

Pentru realizarea atributiilor colaboreaza cu toate compartimentele precum si cu organele teritoriale ale Inspectoratului General de Stat pentru Control Calitate Produse.

b.     serviciul CTC laborator are atributii in domeniile:

controlul tehnic al calitatii;

urmarire comportament produse la beneficiar.

Structura compartimentului export:

un sef serviciu;

doi economisti;

un traducator;

doi functionari;

un declarant vamal;

o dactilografa;

un magazioner;

patru PDM;

doi transportatori.

Oficiul juridic. Atributii, raspunderi:

reprezinta interesele S.C. CONSTYL S.R.L. in fata instantelor de judecata si jurisdictie, organe de urmarire penala si materiala de stat precum si in raporturi cu persoane juridice, fizice in baza delegatiei date de conducere;

asigura asistenta juridica tuturor organelor unitatii, comisiei de autoreceptie, receptie si sindicatului;

organizeaza, indruma, urmareste buna functionare a comisiilor de judecata;

tine evidenta cauzelor in litigiu totale, prezentate la organele judecatoresti sau organe arbitrare.

Relatiile de prezentare :

organe judecatoresti;

organe de procuratura;

notariat de stat;

executori judecatoresti;

organele puterii de stat;

Camera de Comert si Industrie.

Relatiile functionale si de colaborare:

cu toate compartimentele inclusiv de productie;

cu serviciul controlului financiar intern de gestiune (CFIG) avand in vedere necesitatea, oportunitatea, economicitatea operatiilor economice.

Atributii:

aplica cu strictete reglementarile legale privind salarizarea personalului muncitor

asigura intocmirea documentelor de evidenta tehnico-operativa privind operatiunile financiare din componenta;

serviciul personal salarizare, invatamant (PSI) ;

intocmeste lista de control financiar intern conform planurilor de control, respectiv legislatia in vigoare;

efectueaza control gestionar de fond la gestiunea din cadrul atelierelor serviciilor;

raspunde de asigurarea necesarului de personal pe meserii, functii, apreciaza corespunzator programele de productie;

investitii.

In urmatoarele domenii are raspunderi:

Domeniul social;

Recrutare, incadrare, promovare personal;

Salarizare personal;

Probleme de invatamant.

Managerul tehnic duce la indeplinirea hotararilor luate de societate si conduce efectiv activitatile de cercetare-proiectare, design, dezvoltare, investitii, sectiile si atelierele de fabricatie, organizare, normare pe baza datelor furnizate de care beneficiaza.

Managerul (directorul) tehnic Talpos Stefan Raul este subordonat managerului general si are studii tehnice superioare, fiind absolvent al Institutului Tehnic Timisoara.

Pregatirea fabricatiei se face in cadrul serviciului tehnic, atelierul creatie unde se executa mostrele, serviciul productie lanseaza fabricatia. Unitatea si subunitatile de productie se constituie in conformitate cu normativele de structura si normativele de munca referitoare la exercitarea programului de munca si productie in urmatoarele domenii:

conducere proces productie si realizare programe stabilite;

crestere productivitate in munca si modernizare procese de productie;

aplicare fenomene de salarizare si perfectionare profesionala;

asigurare disciplina tehnologica si respectare norme tehnice privind securitatea muncii si PSI.

Managerul comercial Pop Alina Elsa conduce si raspunde de activitatea comerciala a societatii, respectiv de aprovizionare, desfacere marketing, transport, asigura contracte si comenzi pentru societate precum si piete de desfacere a productiei.

Pentru orientarea activitatii sale zilnice si de perspectiva sunt necesare o serie de informatii si date din domeniul comercial furnizate cu precadere din serviciile si compartimentele de aprovizionare desfacere, marketing care prezinta importanta deosebita pentru bunul mers al activitatii.

Tabloul de bord contine mai multe machete dintre care mai importanta din punct de vedere al marketingului este macheta cu privire la prospectarea pietei.

Serviciul aprovizionare :

raspunde de preintampinarea formarii stocurilor;

se ocupa de aprovizionarea cu materii prime, materiale auxiliare, semifabricate, piese de schimb in vederea realizarii intretinerii si reparatiei;

efectueaza receptia pieselor semifabricate si a subansamblelor, asigurandu-le depozitarea si conservarea in conditii corespunzatoare;

exercita atributiile din domeniu, prevazute in regulamentul de organizare si functionare, plus altele cu caracter specific ce decurg din actele normative in vigoare sau dispuse de conducere.

Atributii si raspunderi in domenii ca:

aprovizionarea tehnico-materiala;

asigurarea incheiere contracte economice de aprovizionare ;

receptie calitativa-cantitativa a materialelor, a materiilor intrate;

depozitare, gestionare bunuri materiale;

transport realizat cu mijloace auto proprii/inchiriate;

gestionare produse din depozite;

utilizarea rationala a fortei de munca si a suprafetelor de depozitare.

Serviciul desfacere:

raspunde de punerea in valoare a tuturor produselor.

Managerul (directorul) economic Filip Adrian este subordonat managerului general si pentru a-si desfasura activitatea zilnica si viitoare (de perspectiva) ii sunt necesare o multitudine de informatii din activitatea financiar contabila a societatii comerciale S.C. CONSTYL S.R.L. care in mod obisnuit provin din prelucrarea datelor pentru raporturi oficiale, statistice precum si din alte documente si bilanturi situatie in care este necesara o selectare si centralizare a datelor ca prin operativitate si oportunitate conducerea economica sa poata lua decizii optime.

Tabloul de bord al managerul economic are la baza date oferite de documentatia primara contabila si financiara organizata in conformitate cu prevederile legale, dar contabilitatea ca mijloc de reflectare sistematica a intregii activitati economice presupune culegerea datelor concomitent fixate anterior si inaintarea lor la date fixe pentru prelucrare, nu reusesc intotdeauna sa se incadreze in termenul fixat, de aceea este necesara organizarea si rationalizarea sistemului informational inaintea oricarei activitati de perfectionare a sistemului decizional.

Compartimentul de marketing din subordinea managerului comercial are intocmite situatiile pentru informare si decizie:

proiectul program de participare la targuri si expozitii

programul de investigare a noilor piete de desfacere-comert

informarea privind tendinta inflationista de piata

informarea privind prospectarea preturilor conform castigului la bursa de valori zilnic

Componete de decizie:

a.      programul si strategia de marketing si utilitatea acestuia

b.     programul de reclama, propaganda si utilitatea acestuia

c.      asigurarea colaborarii si informatiile necesare compatimentului de Productie cercetare CTC Laborator , Dezvoltarea Investitiei Financiar Contabile, Aprovizionare;

d.     intreprindere de masuri legate de prospectarea pietelor de desfacere a cerintelor consumatorilor interni, a preturilor prestate de firme similare;

e.      Furnizarea informatiei partenerilor straini cu viza si acordul directorului comercial;

f.      Indeplinirea unor anumite situatii de protocol cu parteneri de afaceri romani straini in limita mandatului dat de managerul general;

g.     Sarcinile si atributiile personalului din subordine;

Rolul marketingului in organizatie si reflectare la nivelul societatii comerciale analizate.

A.    Rolul secundar consta in dezvoltarea planurilor si strategiilor atat pentru produse noi, cat si pentru cele existente, instrumentul folosit este Planul de marketing - document unde sunt inscrise scopurile bazate pe oportunitatile existente.

Exista doua tipuri de proiectare a planului, si anume:

a.      plan de marketing pe produse implementat si dezvoltat pe un anumit produs, perioada fiind de un an, plan marit de managerul responsabil cu identificarea pietei pentru produsul respectiv, cerand specificitatea pretului la care va fi vandut, pozitionarea produsului, canalul de distributie folosit, adica tot ceea ce influenteaza consumatorii pentru a-I face sa incerce produsul vizat.

b.     Plan de marketing strategic care se preocupa de toata productia, incluzand toate produsele, perspectiva fiind toata societatea in general.

B.    Urmatorul rol este punerea in practica a teoriilor dezvoltate anterior, adica implementarea planului sau a strategiilor imbogatite.

C.    Alt rol este pentru identificarea segmentelor de piata pentru fiecare produs, lucru realizabil prin studiul pietei de care se ocupa compartimentul de marketing din cadrul firmei ajutat si sustinut si de biroul de desfacere, studiul presupune aflarea pozitiei ocupate de produsele firmei raportat la produsele altor societati similare, nu doar din oras sau judet, ci din toata tara. Se mai are in vedere dezvoltarea industriei usoare manifestata prin vizite efectuate la intreprinderi de profil din alte tari pentru schimb de experienta.

D.    Ultimul rol se refera la evaluarea si controlul efortului depus de marketing, prin compararea rezultatelor productiei intr-o anumita perioada data.

Responsabilitatea cea mai importanta a marketingului este identificarea oportunitatilor, fiind posibila prin analizarea nevoilor, realizarea studiului de piata in fapt, oportunitatii de marketing denumita "fereastra de oportunitati" care exploatate duc la eficienta firmei.

ORGANIGRAMA LA S.C. CONSTYL S.R.L. Figura nr.2.1.

Numarul total al personalului firmei este de 548 salariati din care 509 muncitori (29,9%):

94,68% reprezinta ponderea muncitorilor calificati in totalul muncitorilor adica 482 muncitori;

din totalul personalului 84,4% sunt femei, adica un numar de 493 de angajate;

49,8% are o vechime in munca de peste 11 ani din totalul personalului adica 273 persoane iar media de varsta se situeaza in jurul a 30 de ani.

Se poate constata ca aproximativ toti angajatii, referitor la nivelul de calificare sunt absolventi cel putin de studii medii, dintre care majoritatea in domeniul industrial, (industrie usoara), liceu, scoala profesionala sau postliceala, o parte au studii superioare tehnice, economice, comerciale fiind absolventi de facultate.

Evolutia principalilor indicatori: cifra de afaceri, cheltuieli, activitati de baza, profit net, productia fizica, numarul mediu de personal

Este prezentata in tabelul urmator:

Evolutie, indicatori in mii buc/lei, nr. persoane

Tabel nr. 2.4.1.

Indicatorul cifra de afaceri urmeaza o linie ascendenta din 1997 pana in anul 2001, la fel cheltuielile activitatii de baza sporesc de la an la an, lucru demn de luat in seama datorita faptului ca profitul net are tendinte de scadere in 1998, in anul 1999 s-a inregistrat in soldul contului 121"Profit si pierdere" deficit sau pierdere, apoi urmeaza in 2000, 2001 o linie crescatoare si productia fizica evolueaza descrescator pana in anul 1999 apoi isi revine incepand cu 2000, iar numarul mediu de persoane se mareste de la an la an ajungand la 548 in 2001

Calculul profitabilitatii de afaceri

Profitabilitatea afacerilor S.C. CONSTYL S.R.L. de comert exterior este cuantificata prin sistemul de indicatori urmator:

Cursul de revenire brut la export (C.r.b.x.): exprima efortul efectuat pentru incasarea unei unitati valutare straine adica cati lei se cheltuiesc pentru aducerea unei unitati de valuta:

Crbx=P_ICE/P_E (lei/valuta);

P_ICE=pret intern complet de export/lei

P_E=pret in valuta

Crbx= 88639 lei/2,73$= 32468 lei/$

Daca Crbx> curs valutar, exportul este nefavoravil

Daca Crbx< curs valutar, exportul este favorabil.

Deoarece Crbx < curs valutar 32468 lei/$<32841 lei/$) exportul este favorabil.

Aportul valutar net (Avn): exprima manopera cuprinsa in marfa si valorificata prin activitate de export.

Avn = 2,73 lei/$-43.528 lei

Cu cat aportul valutar net este mai mare, cu atat exportul este mai avantajos, pentru ca manopera incorporata este mai bine valorificata prin export, determinand incasarea unui volum sporit de valuta.

Rata de aport valutar (Rav): exprima gradul de valorificare a manoperei pe piata externa sau ponderea manoperei in pretul extern:

Rav= Avn/Pe x100

Rav= 1,4$/2,73 $ x100= 51,28%

Curs de revenire a aportului valutar (Crav): reflecta valorificarea manoperei intr-un produs exportat.

Crav = (88639 lei-43528 lei/2,73$-43528/32,841$=45111 lei/1,4$=32222 lei/$

Crav trebuie sa fie mai mic si totodata inferior Crbx. Sistemul de indicatori calculati anterior evidentiaza, faptul ca un produs este exportat daca prin pretul extern in valuta se recupereaza toate cheltuielile materiale ocazionate de produs, asigurandu-se in plus obtinerea unei marje minime de profit in valuta.

CAPITOLUL III. Managementul Investitiilor

Conceptul de management intre stiinta si arta. Comanda.

Managementul este procesul prin care managerii previzioneaza, organizeaza si motiveaza personalul, adopta decizii si controleaza executarea lor, evalueaza rezultatele, folosind resurse umane, materiale, financiare si informationale, in vederea obiectivelor organizatiei intr-o maniera eficienta si eficace. Prea putini oameni isi dau seama ca aplicarea stiintei in conducerea organizatiei este faptul care a generat economii dezvoltate, tehnologii atribuie acest merit masinilor, iar economistii il atribuie investitiei de capital. Investitiile lui Frederick W. Taylor in domeniul metalurgiei i-au adus bunastrare. Unii critici ai scolii clasice repun in discutie notiunea de autoritate care este considerata ca absoluta, sustinand ca autoritatea celui investit nu este neatacabila, dar ea trebuie acceptata, adica ea depinde de consimtamantul si nu de indiferenta indivizilor care-i sunt supusi, mai mult decat cel care doreste s-o execute, cum ar fi managerul. De exemplu: intr-o mica intreprindere familiala, generatia care conduce firma (copii) poate fi interesata de cresterea firmei prin reinvestirea profiturilor in timp ce altii neimplicati in management sau retrasi fara participare activa (parinti, bunici) pot fi interesati mai mult in obtinerea unor dividende mari in prezent. Comanda reprezinta dreptul managerului de a da dispozitii obligatorii subordonatilor sai, in virtutea autoritatii cu care este investit si de a verifica indeplinirea dispozitiilor date, fiind totodata responsabil, pentru consecintele deciziilor adoptate. In cadrul organizatiei fiecarui manager in virtutea autoritatii cu care este investit, ii revine obligatia de a verifica rezultatele activitatii subalternilor sai.

Privite prin prisma autoritatii si responsabilitatii cu care sunt investite persoanele care ocupa un post distingem:

posturi de management

posturi de executie

Organele de conducere si managerii care ocupa posturi de conducere prin regulamentul de organizare si functionare a organizatiei sunt investite cu dreptul de a decide, asupra modului de rezolvare a unor probleme din sfera de activitate. In consecinta se recomanda perfectionarea continua a activitatii managerilor investiti cu autoritate si adoptarea unui stil democratic de management.

Definirea managementului, comparat. Situatii comparative.

Managementul comparat este stiinta care studiaza procesele si relatiile manageriale din organizatii ce functioneaza in contexturi culturale nationale diferite, axandu-se asupra identificarii si analizarii asemanarilor si deosebirilor manageriale, in vederea favorizarii transferului international de know-how managerial si a cresterii functionalitatii, eficacitatii si eficientei organizatiilor. Implicatiile acestei dimensiuni in plan managerial si intrepronorial sunt apreciabile, astfel, perseverenta adica tenacitatea in urmarirea unui scop este o insusire esentiala pentru a deveni intreprinzator de succes sau cumpatarea se traduce in plan economic in tendinta de a economisi, ceea ce se va reflecta in cresterea disponibilului de capital deci in resurse suplimentare, pentru investitii si dezvoltare. Ca urmare, valoarea teoretico- metodologica si pragmatica a acestora este in cel mai bun caz modesta, in ciuda investirii adesea unor apreciate resurse umane si financiare.

Situatia comparativa a orientarii spre termenele: scurt/lung.

Termen scurt:

cota mica de economisire a resurselor; reflectata in bani putini pentru investitii

Oamenii se asteapta sa obtina rapid rezultate.

Termen lung:

Cota mare de economisire, reflectata in fonduri apreciabile pentru investitii.

Oamenii manifesta perseverenta in obtinerea de rezultate pe termen lung

Planul pe termen lung se reflecta la o perioada de mai multi ani, chiar decenii, timpul variaza de la o organizatie la alta in functie de mediu, de instabilitatea si complexitatea acestuia, plan care cuprinde previziuni referitoare la achizitionarea unei noi afaceri, investitii la constituirea unei noi fabrici, lansarea unui nou produs, s.a . Avantajele pe termen lung sunt mai numeroase:

amplificarea investitiilor;

realizarea de economii dimensionale;

dobandirea unei capacitati superioare de negociere chiar cu tari partenere straine.

De retinut ca recrutarea personalului este privita ca pe o investitie pe termen lung, iar costul pe termen scurt, fiind adesea considerat ca ceva secundar, Kauzen semnificand perfectionarea in detaliu ce se efectueaza in firma in mod curent, care nu modifica starea acesteia. Se constata ca, marimea veniturilor manageriale este puternic influentata de performantele pe termen scurt, in special profitul obtinut. Cu cat acestea, sunt mai mari, sporesc si veniturile managerilor, in special premiile, dar rezultatul acestor abordari este incurajarea managerilor sa se preocupe de obtinerea profitului pe termen scurt, fiind premiati pentru amanarea investitiilor pe termen mediu si lung, a diminuarii cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea, cheltuieli de intretinere a utilajelor si pentru dezvoltarea resurselor umane. Este o practica obisnuita ca o mare parte din fondurile sindicatelor sa fie investite in actiuni sau bunuri imobiliare inclusiv in companii productive.

Orientarea spre metode si tehnici de management "la moda" de strategii de a fi "in rand cu lumea", pentru a caror aplicarea se investeste mult, este in multe privinte, dezavantajoasa pe termen lung. Cand cineva investeste o anumita suma de bani, de obiecte, se asteapta ca in schimbul amanarii consumului din prezent, sa obtina venituri viitoare relevante. Totodata trebuie specificat ca stabilirea punctului critic este puternic influentata de strategiile pe termen lung ale intreprinderii, privind realizarea unor activitati (cercetare, investitii, plasament), care pot sa nu aduca profit pe termen scurt, fapt pentru care modifica pragul de rentabilitate.

Daca se compara caracteristicile noii si vechii economii avem:

Guvernul poate influenta aparitia investitorilor straini intr-un domeniu al economiei nationale prin legea investitiilor straine.

Obiectivele manageriale si analizele financiare.

Exista numeroase obstacole (dificultati) care pot sa apara in procesul de elaborare a obiectivelor pe care managerii trebuie sa le cunoasca astfel obiectivele stabilite pot fi:

nelegale: cand contravin unor regulamente sau legi;

eronate, care nu corespund misiunii organizatiei;

nepotrivite de exemplu stabilirea unor dividende mari actionarilor, atunci cand organizatia si-a propus extinderea cercetarilor si introducerea inovatiilor prin reinvestirea profitului;

nerealizabile, cand demobilizeaza angajatii;

predominant cantitative, mai ales financiare, negrijindu-le pe cele calitative, care sunt greu de apreciat dar importante (satisfactia in munca, relatiile cu mediul, revitalizarea in domeniul resurselor umane etc)

Peter F. Druker arata ca o afacere bine condusa, poate avea de exemplu, urmatoarele obiective:

cresterea cotei de piata;

cresterea productivitatii;

cresterea ratei profitului;

lansarea pe piata a unor produse noi;

imbunatatirea performantelor manageriale;

imbunatatirea imaginii publice;

recuperarea in cel mai scurt timp a investitiilor;

sustinerea unor actiuni sociale;

stabilitate in aprovizionarea cu resurse materiale si financiare.

Obiectivele analizei sunt:

identificarea variantei optime;

intocmirea unui plan de finantare realist;

prezentarea resurselor financiare disponibile;

sa verifice daca vor rezulta niveluri corespunzatoare de profit si de recompensare a investitiilor pentru riscul asumat. In elaborarea analizei economico-financiare a proiectului trebuie avute in vedere punctele de vedere ale celor doua parti implicate in derularea sa si anume:

a.      punctul de vedere al initiatorului proiectului

b.     punctul de vedere al bancii

a. Obiectivul financiar al unei investitii, in orice activitate este acelasi - obtinerea unui venit maxim, mentionand cel mai scazut nivel al riscului. Cea mai importanta masura a valorificarii investitiei din punct de vedere al initiatorului care plaseaza capitalul intr-un proiect este rata de rentabilitate neta a investitiei si capitalului social, si nu rata interna de rentabilitate financiara (RIRF). Deci pentru un initiator care doreste sa-si investeasca capitalul in proiectul propus, obiectivul de baza a analizei financiare este sa determine daca investitia ii va asigura in viitor o sursa de venit care, sa egaleze sau sa depaseasca costul de substitutie al capitalului (gradul de valorificare al acestuia in ceea mai buna alternativa de exemplu, depozite bancare, plasamente financiare, etc).

c.Analizele efectuate in cadrul planului de afaceri vor trebui sa demonstreze o valorificare satisfacatoare a capitalului si solvabilitatea investitorului. Totusi din punct de vedere al bancii, rata interna de rentabilitate, financiara bruta a investitiilor nu furnizeaza informatii suficiente despre viabilitatea financiara a proiectului, analistii bancii dorind sa cunoasca si punctele forte ale proiectului, cum ar fi venitul investitorului (adica rata interna financiara neta a investitiilor) si evolutia pozitiei financiare a investitorului pe intreaga durata a proiectului. Perioada de executie variaza de regula intre 1-5 ani in functie de complexitatea investitiei, iar viata economica se presupune ca dureaza maximum 10 ani. In prima etapa a stabilirii obiectivelor fundamentale se determina, obiectivele esentiale ale firmei de a caror realizare depind atat prezentul cat si mai ales viitorul acesteia. Ca exemple: mentinand cresterea profitului cu o anumita rata, realizarea unor investitii care valoreaza de la o anumita suma, imbunatatirea competivitatii produselor prin modernizarea sistemului de management, design, penetrarea pe piata s.a.m.

Astfel, nivelul redus al lichiditatilor poate asocia cu sistarea aprovizionarilor si a platii salariilor, nivelului redus al rentabilitatii cu reducerea programelor de investitii si, mai rau cu nemultumirea proprietarilor care ar putea proceda la angajarea unei noi echipe manageriale etc.

Plasamentul de capital in obiectivele de investitie presupune un ansamblu de judecati de valoare, atat pentru cel care contracteaza capital, cat si pentru cel care isi plaseaza capitalul in obiectivele respective. Modelul de evaluare a activelor financiare CAPM:

Capital Asset Pricing Model - se poate utiliza si in cazul in care firma acopera, investitia in intregime din capitalul propriu, rezultatul calculului fiind o rata de actualizare, combinarea de surse de acoperire fiind a investitiei aduce in model influente de pe piata bursiera si a creditului.

Instrument managerial frecvent utilizat in programarea si urmarirea lucrarilor de anvergura (investitii, reparatii capitale, revizii la instalatii, cercetare-dezvoltate) analiza drumului critic care lucreaza cu activitati, interconditionari, durate si resurse. Putem asimila implementarea unei joc de intreprindere unei investitii, in sensul ca implica sume mari de bani si timp la demarare, rezultatele scontate aparand dupa un numar de ani.

Din analiza functiunii de cercetare dezvoltare relevant este faptul ca ea si-a sporit rolul si atributiile in cadrul firmei, prin punerea unui accent deosebit, in special asupra cercetarii produselor si tehnologiilor , a elaborarii documentatiei tehnico-economice pentru investitii, inovatii, inventii, etc. Analiza elementelor mentionate permite in continuare, identificarea principalelor probleme cu care se confrunta industria, precum si a concluziilor strategice privitoare la sensibilitatea industriei la schimbarile previzibile pe planurile tehnologic, al costurilor, intensificarii competitie, intrarii unor noi firme pe piata, conditiile de aprovizionare, operatiilor de fuziune, scindare a firmelor, sensibilitatea industriei si a firmelor la influentelel economice generale, schimbarile demografice, inflatia, somajul, rata cursului de schimb al monedei nationale, rata dobanzilor, schimbarile in sistemul de taxe si impozite, in politica economica a tarii, cresterea economica generala, etc., factorii cei mai importanti care determina atractivitatea industriei pentru investitori. Sistemul central retransmite firmei rezultatele analizei firmei, cat si comparatiile cu firmele dintr-un grup selectat in conformitate cu cerintele formulate (companii locale, nationale, de ramura, etc.), fapt care permite analiza detaliata a performantelor companiei, atentia centrandu-se pe domeniile unde exista surse de imbunatatire a performantelor. Documente principale evaluate sunt:

profitabilitatea;

managementul financiar;

productivitatea;

investitiile;

cresterea afacerii;

satisfactia clientilor;

inovarea;

ofertantii-furnizorii;

managementul fortei de munca;

satisfactia salariatilor;

afaceri de excelenta.

Analiza fluxurilor financiare (cash-flow) permite managementului firmei si partenerilor externi de afaceri (banca investitori) sa urmareasca daca circuitul bani-marfa-bani se desfasoara in mod normal, respectiv daca intreprinderea are disponibilitati banesti necesare pentru a face fata platilor, constituind in acelasi timp un suport real pentru previzionarea trezoreriei (disponibilitatilor banesti ).

3.2. Strategia - Fundamentul selectarii si utilizarii instrumentarului managerial

Elementele strategiei financiare de firma in conditiile pietei europene unice P.E.U. sunt:

stabilirea criteriilor financiare in functie de care firma isi va defini obiectivele de performanta financiara: politicile de investitii, riscul financiar acceptat, emiterea de noi actiuni, castigurile globale si castigurile pe actiune .

elaborarea planului privind investitiile

stabilirea fluxului de numerar si bugetar al capitalului;

esalonarea investitiilor ;

alegerea metodelor de finantare a investitiilor;

determinarea modalitatilor de utilizare a fondurilor :

concentrarea pe investitii;

castigurile din veniturile capitalizate si din portofoliul financiar al firmei

Controlul prin sisteme fundamentat pe implementarea de sesiuni de planificare strategica, decizii investitionale folosind tehnici de bugetare , uneori se folosesc si informatii nefinanciare , din domeniul strategiei sau marketingului si se utilizeaza cu precadere in holdingurile industriale si grupurile din Uniunea Europeana .

Principalele modalitati de actiune sunt :

furnizarea de capital pentru noile investitii;

finantarea programelor de pregatire si reproliferare a muncitorilor;

finantarea unor activitati de cercetare - dezvoltare;

acordarea de subsidii pentru exporturilor anumitor produse.

Nivelurile veniturilor se determina de catre comitetul directorilor alcatuit din directori din afara companiei , care se intruneste periodic pentru a superviza activitatile acesteia si a aproba sau aviza deciziile strategice referitoare la reproliferarea companiei , fuziunii cu alte intreprinderi, efectuarea marilor investitii etc. Aceste venituri ale directorilor de companii sunt sint alcatuite din cinci elemente potrivit unui foarte aprofundat studiu publicat in revista Fortune si anume :

salarii;

premii;

dividende:

sume speciale prevazute in planurile de stimulare:

actiuni ale firmei acordate gratuit.

Trebuie evitata tendinta, asa cum sublinia cunoscutul profesor american John March, mai ales la personalul de formatie intelectuala, de a sti cat mai multe despre cat mai putine aspecte ( de a fi din ce in ce mai competent, dar pe o zona superspecializata , ceea ce afecteaza eficacitatea , valorificare cunostintelor in care a investit managementul firmei. In mod special acestea se au in vedere la stabilirea strategiei si politicilor de organizatie, a configuratiei obiectivelor , competentelor si responsabilitatilor organismelor manageriale participative, la dimensionarea si repartizarea veniturilor si cheltuielilor, la determinarea surselor de aprovizionare, pietelor de vanzare a produselor, bancilor si celorlalte investitii financiare la care se apeleaza pentru fonduri etc.

Pentru conceperea unei strategii precum si a sistemului informational corespunzator, trebuie pornit de la cele doua laturi ale intreprinderii :

a)     latura globala;

b). latura analitica.

a)     Latura globala trateaza tranzactiile realizate de intreprinderi considerate ca un tot cu ceilalti agenti economici ( clienti, furnizori, investitori, stat )

Astfel , o decizie de marire a stocurilor de creante prin amanarea platii pentru clientii firmei ( decizie care face parte din strategia de marketing a firmei ) are urmatoarele consecinte :

- cresterea necesarului de capital pentru ciclul de exploatare ( capital social, capital imprumutat, credite, datorii din exploatare ) crestere similara cu o investire de capital.

Managerul va adopta acea strategie care va satisface indicatorii de eficienta exprimati prin : durata de executie, investitia specifica, productivitatea muncii (de exemplu : metri patrati hala institutie / lucrator ). Exista cazuri cand Consiliul de conducere observa ca firma nu-si atinge obiectivele strategice, si nu furnizeaza actionarilor sai o renumerare acceptabila raportat la investitie.

Managementul prin finante.

3.3.1Bugetarea activitatii economice

Elaborarea bugetelor se face in mai multe etape succesive. La inceput se studiaza obiectivele pentru anul viitor, planurile respective, orientarile si directiile pe care organizatia doreste sa le urmeze.

2. Acest studiu preliminar este urmat de unele analize specifice: studiul pietei, previziunea vanzarilor, analiza sensibilitatii cererii, previziuni ale modului de functionare si de studii de investitii tactice, previziuni ale conditiilor sociale etc. Previziunea vanzarilor determina nivelul productiei si al investitiilor bugetele de aprovizionare depind de cei de la productie si vanzare.

Pentru a asigura controlul bugetar se opereaza in general cu urmatoarea retea de bugete: bugetul general sau conducator al intreprinderii ;

- bugetele partiale :  - bugetul vanzarilor ;

- bugetul productiei;

- bugetul cumpararilor;

- bugetul lichiditatii ;

- bugetul activitatii administrative;

- bugetul costurilor si rezultatelor;

- bugetul investitiilor.

Teoria financiara a sintetizat numeroase tipuri de bugete in functie de scopul urmarit , de fenomenul ce urmeaza a fi bugetat de perioada de timp pentru care se intocmeste bugetul respectiv, de centrul de responsabilitate vizat.

Dupa procesul economic pe care-l bugetam avem:

bugetul exploatarii productiei;

bugetele activitatilor de consum.

Dupa fenomenele la care se refera avem:

bugete financiare;

bugetul trezoreriei;

bugetele fluxurilor financiare externe.

Dupa perioada de timp avuta in vedere avem:

bugete anuale;

bugete trimestriale;

bugete multianuale (in proiectia surselor si cheltuielilor pentru investitii).

Dupa amploarea activitatii reflectate avem:

bugetul intregii activitati economice;

bugete pe centre de responsabilitate (aprovizionari, desfacere, sectii si ateliere de productie, actiuni sociale, cercetare stiintifica, etc).

Abaterile de la indicatorii proiectati sau asteptati sunt transformate in implicatii financiare, se cauta fonduri in mod operativ si pe baza lor se adopta si se realizeaza bugetele intermediare. Aceste bugete pot fi de natura deciziilor financiare privind investitiile, mijloacele circulante, cercetarea stiintifica, actiunile sociale, refacerea mediului.

Sistemul informational si procesul decizional.

Investitiile sunt foarte mari, dar prin introducerea prelucrarii automate a datelor si informatiilor ea creste viteza de generare a documentelor si informatia ajunge la timp la managerul care o solicita.

Din punct de vedere economic, informatizarea managementului necesita investitii initiale ridicate si ulterior costuri curente apreciabile pentru functionarea sistemului informatic. La nivel de varf deciziile pot viza achizitionarea unei noi firme, fuziuni, gasirea unei noi piete, conceperea si lansarea unui nou produs, investitii in mijloace fixe, s.a., iar informatiile necesare managerilor se refera la previziunea (pietelor, produselor, de capital, de forta de munca), tendintele unor factori de mediu extern, oportunitatile si constrangerile existente.

Intr-o anumita categorie sunt cuprinse deciziile privind stabilirea profitului unitatii si al subunitatilor, alegerea unor obiecte de investitii, dotarea de perspectiva cu mijloace tehnice, participarea la actiuni de cooperare si asociere, s.a.

Dupa natura problemelor se deosebesc decizii cu caracter: economic, financiar, tehnic, organizatoric si social. Deciziile economice se refera la orientarea organizatiei pentru o activitate eficienta cum ar fi stabilirea structurii de productie a investitiilor, reducerea costurilor de productie, cresterea productivitatii muncii, cresterea profitului, etc.

Metoda utilitatii globale se poate folosi pentru adoptarea deciziilor referitoare la investitii, planuri de productie, tehnologii, s.a. Principalele probleme decizionale care se pot rezolva prin metoda sperantei sistematice se refera la :

investitii;

capacitati de productie;

produse, etc.

Criteriul pesimist, prudent (Abraham -Wold) se aplica in cazul unor decizii care angajeaza un volum mare de resurse (decizii strategice) privind obiective de investitii importante, deoarece are in vedere cel mai bun rezultat din cele mai nefavorabile, evitand riscurile. Ca urmare, pentru managerul unei firme este deosebit de dificil de a elabora strategii si politici fundamentale si cu un grad rezonabil de fiabilitate; de a adopta si aplica eficace si eficient numeroase si variate decizii de vanzare, investitii dezvoltare, tehnica, organizare, fabricatie, aprovizionare, finantare personal. Mai mult decat atat in ultimii ani tot mai multi specialisti se pronunta pentru "reinvestirea previziunii" in sensul intensificarii sale si innoirii substantiale a continutului sau.

Efectul intensificarii, concurentei pe piata internationala, evolutiei il reprezinta amplificarea presiunilor asupra preturilor si calitatii produselor, serviciilor, etc. concomitent cu scaderea posibilitatilor de acumulare si investire a intreprinderilor, marjele reale de decizie si actiune ale conducerii acestora diminuandu-se adesea sensibil.

Un element major in conceperea si operationalizarea actiunilor internationale ale managementului firmelor, indeosebi cele ce vizeaza investitii directe de capital in alte tari il reprezinta analizele bazate pe teoria internationalizarilor. Potrivit acesteia, managementul unei companii trebuie sa decida sa investeasca in strainatate numai atunci cand valoarea sa va creste prin internationalizarea pietelor implicate pentru activele sale intangibile cum ar fi: know-how tehnologic, dedicarea si eficacitatea managementului, abilitatile de marketing ale specialistilor, etc.

Informatia produsa si gestionata de calculatia costurilor se inscrie in secretul comercial de intreprindere si este destinata intreprinzatorului, ca beneficiar intern care, in calitatea sa de manager trebuie sa solutioneze problemele de alocare si utilizare a resurselor incredintate din exterior (de catre investitor) pentru a construi performanta.

Alegerea procedeelor de productie orientata dupa costuri este cazul in care se au in vedere analize si decizii, privind alternativele de investitii, care pot fi reprezentate grafic si formalizate.

Metoda de prelucrare financiara a datelor folosite la fundamentarea deciziei de investitii, a deciziei financiare, privind cercetarea stiintifica pot fi utilizate. Structura economica a firmei nu poate primi oricum noua-decizie, ea ar trebui pregatita si adecvata prin ample actiuni de consum. Aceste actiuni specifice procesului de consum, vizeaza investitii, cresteri sau schimbari ale mijloacelor circulante, cercetare stiintifica si asimilarii, pregatirea personalului.

Planul de afaceri, instrument decizional. Planul financiar.

Planul financiar - o data cu planurile de marketing, organizationale si operationale este necesar sa se dezvolte separat un plan financiar care sa aiba in vedere capitalul de lucru si investitiile necesare, sursele si pretul finantarii, miscarile si tendintele resurselor financiare in decursul timpului.

Deseori se pune intrebarea "Ce este un plan de afaceri ? In literatura de specialitate se intalnesc numeroase definitii, cum ar fi: planul de afaceri este modul preferat de comunicare intre intreprinzatori, potentiali investitori si creditori. Avand in vedere complexitatea informatiilor cuprinse, modul sintetic de prezentare a acestora, se propune o alta definitie a planului de afaceri ca metoda manageriala definindu-l ca instrument decizional dinamic, destinat pe de o parte managerilor din cadrul firmei in vederea cresterii eficientei activitatii acestora si pe de alta parte, investitorilor, bancherilor si in general oricarui partener posibil industrial, comercial, social, etc. carora le permite sa ia cunostinta de perspectiva acesteia.

Destinatia planului de afaceri acesta se adreseaza unor persoane avizate, situate astfel:

managerilor din firma;

agentilor economici din mediul exterior firmei, cum ar fi:

bancherilor; 

investitorilor cu referire la sansele de recuperare profitabila a plasamentelor efectuate;

partenerilor de afaceri:

actionarilor proprietari ai firmei:

altora ca de exemplu: mas-media, clienti, furnizori, concurenta in vederea informarii generale.

Data fiind marea diversitate a destinatarilor unui plan de afaceri, o aceeasi lucrare poate avea mai multe versiuni, dupa cum urmeaza:

versiunea confidentiala: destinata unui public restrans cum ar fi: managementul superior, actionarii majoritari, cumparator;

versiunea partiala, cu accent pe fluxul de lichiditati si indicatorii economico-financiari destinati potentialilor investitori si/sau finantatori;

versiunea restransa, destinata celor din interiorul firmei sau managerilor filialelor.

Planul de finantare va trebui sa acopere costurile totale si de investitie in preturile curente, de aceea este deosebit de importanta o anumita mentinere pentru costurile de investitie.

Anumite informatii ce completeaza datele prezentate in planul de afaceri cele mai frecvente sunt:

contracte proforma, care sa dovedeasca intentia unor cumparatori de a achizitiona produsele/serviciile ce fac obiectul planului de afaceri;

oferte pentru justificarea costurilor, investitionale (de materiale, echipamente, utilaje, etc.)

oferte de pret pentru materiile prime, materialele utilizate in procesul tehnologic.

In conditiile unei economii in tranzitie, situatie in care se afla in prezent tara noastra , planul de afaceri prezinta cateva particularitati generate de mediul economic, in continua schimbare. Subliniem in continuare cateva dintre acestea:

specificitatea mobilitatii pietei cauzata de:

erodarea puterii de cumparare a populatiei;

continua schimbare a structurii cererii populatiei si in general, a economiei;

diminuarea capacitatii de acumulare a populatiei;

modificarea frecventa a cadrului legislatiei.

legislatia privind privatizarea;

schimbari ale regimului investitorilor;

modificari ale regimului proprietatii;

modificari ale reglementarilor vamale;

modificari ale regulamentelor fiscale;

inflatia si evolutia accelerata a cursului de schimb:

variatii mari pe intervale scurte, ale pretului materiilor prime, materialelor, utilajelor, etc.

cadrul social de relativa instabilitate:

greve;

rata ridicata a somajului;

revendicari salariale .

riscul de tara ridicat:

scaderea interesului investitorilor straini;

precautii suplimentare din partea finantatorilor straini;

nivelul ridicat al dobanzilor solicitate pentru investitii.

Pentru diminuarea incidentei anumitor factori, se recomanda elaboratorilor planului de afaceri urmatoarele:

stabilirea unor variante de scenarii (optimism, rational, pesimist) in ceea ce priveste piata, cadrul legislativ-economic;

efectuarea calculelor si proiectiilor financiare intre o moneda conventional constanta (de exemplu USD, EURO) care sa elimine cat posibil factorii inflationisti;

ratele de actualizare utilizate in analiza economica-financiara sa fie alese astfel incat sa acopere integral riscurile pentru care si le va asuma cand iau decizia de a investii in afacere finantatorii;

Aversiunea fata de risc se intalneste atunci cand se duce o politica de investitie de tip conservator, cand se lucreaza cu desfacere asigurata pe baza de precomenzi, cand se contracteaza produse si devize la anumite termene, asigurarea locurilor, de munca (solicitate pentru preluare in conditii de salariat).

Utilizarea trezoreriei disponibile pentru efectuarea de investitii, urmarindu-se politica de dezvoltare a firmei (in caz contrar politica de dezinvestire) este unul din scopuri.

In unele cazuri, mai ales in faza de formare si dezvoltare a firmei se poate practica o politica de dividende pe baza principiului, reinvestirii dividendelor, acesta cere un sacrificiu detinatorului de actiuni sub forma renuntarii la incasarea imediata a dividendelor si investirea lor in aceeasi firma. Pentru a incuraja acest gest firma va trebui sa promita o rata de castig suplimentara dividendelor, posibil de obtinut prin investirea banilor respectivi intr-o alta investitie.

Amenintarile principale pe care le intampina firmele ce au activitate in Romania sunt:

absenta unui sistem bancar care sa functioneze pe baza principiilor economiei de piata, mai ales in ceea ce priveste creditul de dezvoltare atat de necesar realizarii de investitii in firme;

mediul economic instabil caracterizat prin inflatie rapida, devalorizarii mari ale monedei nationale;

legislatie incompleta si contradictorie, cadru institutional incomplet si insuficient de functional;

cultura populatiei neadecvata principiilor economiei nationale si discontinuitatea politicilor guvernamentale si sectoriale generale.

Eficienta sistemului metodologico-managerial: Efort-Efect.

Eficienta cuantificabila se regaseste in doua ipostaze:

Directa;

Indirecta.

iar cumulate cele 2 tipuri dau consistenta eficienta totala. De regula eforturile sunt de o mai mica convergura, decat efectul si se concretizeaza in:

cheltuieli cu manopera:

cheltuieli cu plata consultantilor manageriali;

cheltuieli cu materiale consumabile;

cheltuieli investitionale axate in principal pe achizitionarea de tehnica de calcul (calculator, servere pentru retele de calculatoare etc)

Efectele in schimb capata semnificatia de:

sporuri de profit;

sporuri de cifra de afaceri;

economie absoluta de posturi de management si executie;

reduceri absolute ale bugetului de timp ale managerilor in special al celor din esalonul superior;

economii la costurile totale.

Cauzele principale cand fluxul total este negativ, ceea ce inseamna ca, societatea nu poate sa-si achite atat datoriile restante cat si pe cele curente, pot fi sistematizate astfel:

pierderea neta a exercitiului;

imobilizari in strocuri si creante;

investitii fara surse asigurate;

rambursari de imprumuturi.

Elementele prezentate au urmarit unu numai reliefarea conditiilor necesare pentru valorificarea avantajelor si diminuarea, la maximum posibil a dezavantajelor potentiale consum mare de timp, reducerea operativitatii solutionarii unor probleme, scaderea responsabilitatii unor manageri astfel incat eficienta timpului investit in sedinte sa corespunda multiplelor functii ce le revin in intreprinderi.

Modalitati noi de masurarea a performantelor firmei:

coeficientul cercetarii - dezvoltarii, se exprima in eficienta investitiilor in activitatile de dezvoltare-cercetare tinand cont de deconcreatizarea lor in produse comercializate.

Performantele companiei simbolizate prin IQ, al doilea factor de influenta, au fost determinate de o maniera destul de complexa in functie de evolutia urmatorilor indicatori: volumul castigului investitiilor in perioada de cand o anumita persoana este director de companie, evolutia pe 10 ani a veniturilor totale ale companiei respective.

Cresterea costurilor fixe, generata de extinderea capacitatii de productie, va deplasa punctul de echilibru ( grafic mai departe de originea axelor), ceea ce inseamna o crestere a efortului intreprinderii de a produce si vinde mai multa productie pentru a acoperi si costurile suplimentare cu investitia.

3.6. Aplicatii manageriale la S.C. CONSTYL S.R.L.

1.a. Determinarea necesarului de personal pentru activitati omogene sau complementare se realizeaza prin calcului cu ajutorul relatiei:

Vm - 4072 ore norma determinate prin metoda specifica studiului muncii:

cronometrarea;

Fd - 8 ore efective;

Np= ?

In care:

Np= necesarul de personal de executie;

Vm = volumul de munca exprimat in ore-munca;

Fd= fondul de timp disponibil exprimat in ore efective.

b. Elaborarea propriu zisa a structurii organizatorice comporta faza de grupare a posturilor de munca pe compartimente; asigurandu-se suportul corespunzator intre numarul de persoane subordonate unui manager, cu efortul coeficientului de incadrare (k).

Npe= Ntp-Npc=548 persoane-12 persoane= 536 persoane

Npc= 12 persoane

K= ?

Npe- totalul personal de executie;

Npc- totalul personal de conducere

S.C. CONSTYL S.R.L. prezinta datele urmatoare planificate/realizate iar masurarea stocurilor utilizate o efectueaza din ajutorul coeficientului de rotatie si cu ajutorul duratei in zile a unei rotatii, modificarea vitezei de rotatie (coeficient sau durata) insa antreneaza efecte de natura economica.

Figura nr.3.6 mii lei

Necesarul de finantare se determina la nivelul costurilor totale; efectele generate pot fi :

a.      cresterea numarului de rotatii, eliberarea de capital,; cresterea rezultatelor; reducerea costurilor pe o rotatie;

b.     ori o situatie opusa numarului de rotatii, imobilizari de capital; reducerea rezultatelor; cresterea costurilor pe o rotatie.

Viteza de rotatie a capitalului alocat de societatea comerciala pentru formarea activelor circulante si efectele economica financiare generate de modificarea acesteia:

Se determina indicatorii vitezei de rotatie:

1320480 miilei

Crpr = ----- ----- ------------ = 8 rotatii

165060 mii lei

Crpr - coeficientul vitezei de rotatie pentru anul previzionat (plan); numar rotatii

Acpr- active circulante studii pentru anul previzionat (plan)

CA ^kpr- posturi aferente CA pentru anul previzionat

Acef - active circulante medii pentru anul efectiv (realizat)

Cref - coeficientul vitezei de rotatie pentru anul efectiv (realizat)

CA ^kpr- costuri aferente CA pentru anul efectiv (realizat).

Cr= 9 rotatii-8 rotatii = 1 rotatie

Dzpr= T:Crpr

T-1 an de zile (360 zile)

Dzpr= 360 zile : 8 rotatii= 45 zile

Dzef = T: Cref

Dzef =360 zile:9 rotatii = 40 de zile.

Dz = 40 zile - 45 zile = -5 zile

Se determina efectele economico-financiare generate de modificarea vitezei de rotatie a capitalului circulant.

a.      eliberarea de capital, cresterea rezultatului, reducerea costurilor pe o rotatie;

b.     reducerea numarului de rotatii; imobilizarea de capital, reducerea rezultatelor, cresterea costurilor pe o rotatie

a.1. Eliberarea de capital.

Ec- eliberare de capital

eliberarea compusa (ACaf< ACpr; CA^kef>CA^kpr)

Ec=Ea+Er Er=Ec-Ea

eliberarea absoluta (ACef < ACpr, CA^kef=CApr)

Eliberarea relativa (ACef<ACpr)

Er= -20540,25 mii lei -(-738 mii lei) = -19802.25 mii lei sau

Pentru calculul acestor eliberari de capital este utila recalcularea AC in functie de CA si efectuarea comparatiilor dintre acestia si AC ef si Acpr.

a.2. Cresterea volumului (marimii) rezultatelor financiare

- determinarea rezultatelor financiare previzionate si efective, abaterea absoluta dintre acestea.

determinarea influentei crescatoare a vitezei de rotatie asupra abaterii absolute a rezultatului financiar:

Rf^r - rezultatul financiar recalculat in functie de indicele coeficientului de rotatie

abaterea absoluta (relativa) a rezultatului financiar datorata modificarii coeficientului rotatie.

a.3 Reducerea relativa a costurilor pe o rotatie pe seama costurilor fixe:

-3668 mii lei

Din datele societatii comerciale rezulta (in ordinea efectelor amintite):

Er= -19802,25 mii lei

CAPITOLUL 4. Contabilitatea investitiilor.

Constituirea intreprinderilor de comert, turism si servicii

Conform Reglementarilor Contabile armonizate cu directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate Intreprinderea este o unitate patrimoniala de tipul regiilor autonome, societatilor comerciale pe actiuni, societatilor cu raspundere limitata sau altor tipuri de societati comerciale definite prin legea nr.31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care intocmesc situatii financiare ce reflecta activitatea proprie.

Intreprinderea este un instrument complex care poate fi studiat din mai multe puncte de vedere, astfel:

din punct de vedere economic, intreprinderea este detinatoarea unui capital pe care il investeste in vederea obtinerii de profit (beneficii);

din punct de vedere juridic, intreprinderea este purtatoare de drepturi pe care le dobandeste din momentul in care este constituita precum si de obligatii.

din punct de vedere socio-uman, intreprinderea foloseste resurse umane in vederea obtinerii produselor finite.

Potrivit legii nr.31/1990 privind societatile comerciale, pot fi infiintate mai multe tipuri de societati comerciale, si anume:

societate in nume colectiv (SNC);

societate in comandita simpla (SCS);

societate pe actiuni (SA);

societate in comandita pe actiuni (SCA);

societate cu raspundere limitata (SRL).

In situatia in care intreprinderea a achizitionat titluri de valoare intr-o alta intreprindere, pe termen scurt, mediu sau lung, diferentele de curs valutar, trebuie prezentate in situatiile financiare, ca fiind capitalul propriu pana in momentul cedarii investitiei nete, moment in care diferentele de curs valutar sunt necunoscute ca fiind venituri sau cheltuieli.

Progresul tehnico-economic si dezvoltarea marilor intreprinderi au determinat in procesul conducerii separarea actiunilor proprietari si a managerilor profesionisti, separare ce a intensificat nevoile de informare pentru luarea deciziilor:

atat la nivelul organelor de conducere pentru care contabilitatea de gestiune constituie principala sursa de informatie utila gestionarii intreprinderii;

cat la nivelul de investitori pentru orientarea strategiilor de investitii in intreprindere si aprecierea capacitatii acesteia de autofinantare si de renumerare a capitalului prin dividende.

Actul care sta la baza constituirii societatilor comerciale, in nume colectiv sau in conduita simpla este contractul de societate iar in cazul societatii comerciale pe actiuni si in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata este contractul de societate si statutul.

Comunicarea externa este un mijloc de valorificare a imaginii intreprinderii si ajunge sa consolideze sentimentul de apartenenta a membrilor intreprinderii. Acest fapt se realizeaza, de exemplu prin intermediul comunicarii financiare care, vizand publicul extra intreprindere (bancheri, investitori privati si institutionali) consolideaza imaginea firmei.

Toti cei care au realizat diagnosticari ale intreprinderilor, indiferent de ratiunea care a stat la baza acestora (decizii de investitii, de cumparare, de redresare, etc) au constatat ca niciodata nu au aplicat grila de analiza in primul demers de identificare a unei problematici a intreprinderii.

Pentru exercitarea si exploatarea dreptului de proprietate s-au conturat doua forme de organizare economica a intreprinderii:

a.      personala;

b.     societara.

b.Intreprinderea societara sau sociala, denumita si societate comerciala, se constituie prin aportul sau investitia de capital a doua sau mai multe persoane fizice si/sau juridice in vederea infaptuirii de acte de comert .

Variantele in cazul lansarii unei afaceri industriale pot fi crearea unei intreprinderi de dimensiuni medii sau crearea unei intreprinderi de dimensiuni mici. Pentru ambele variante se cunoaste valoarea investitiilor.

Continutul capitalurilor proprii

Capitalul propriu reprezinta totalitatea capitalurilor proprietate individiala sau a asociatiilor care se inscriu in pasivul bilantului si se compun din: aporturie de capital (capital social) si primele legate de capital, diefrentele repartate din anii precedenti, subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate.

Contabilitatea capitalului propriu se tine in mod distinct pe fiecare forma a acesteia: capitalul social prime legate de capital; diferente din reevaluare, rezerve, alte fonduri subventii pentru investitii si provizioane reglementate.

Contabilitatea sintetica a capitalului propriu se tine cu ajutorul conturilor din grupele:"10 Capitalul si rezerve"; "11 Fonduri"; "13 Subventii pentru investitii"; "14 Provizioane reglementate".

Investitia este o "cheltuiala de capital" si, in consecinta trebuie evidentiata in contul de capital social. In planul de conturi acest cont are simbolul 101 si tine evidenta capitalului social subscris si varsat in natura si/sau numerar de actionarii sau asociatii societatii, precum si reducerii sau maririi capitalului social. Contuil 101 este de pasiv. In creditul sau se inregistreaza formarea si majorarea capitalului prin subscriere, incorporarea rezervelor, a profitului net realizat in exercitiile precedente sau exercitiul curent, primelor de fuziune si aport si a valorii mijloacelor fixe executate, sau achizitionate. In debitul contului 101 se inregistreaza reducerea capitalului retras de actionari sau asociati sau prin pierderile acumulate in exercitiile precedente. Soldul contului (credit) reprezinta capitalul social subscris, varsat prevarsat. Acest cont se desfasoara pe conturi analitice de gradul doi dintre care se desfasoara pe conturi analitice de gradul doi dintre care cele mai uzulae sunt: 1011"Capital subscris nevarsat" si 1012"Capital subscris varsat".

Elaborarea situatiilor financiare se realizeaza prin adoptarea conceptului financiar al capitalului. Puterea de cumparare investita sau banii investiti (capitalul) sunt date de activele nete sau capitalul propriu al firmei. Acest concept este adoptat cand utilizatorii situatiilor financiare sunt interesati, in primul rand, de mentinerea capitalului nominat investit sau a puterii de cumparare a capitalului investit.

Atunci cand un capital important este investit in mijloace de productie, se cauta dirijarea vanzarilor in asa fel incat sa se foloseasca la maximum de capacitaea acestor mijloace de productie.

Raporturi. Raportul de "trezorerie total" este raportul intre activul circulant si datoriile exigibile. El arata daca intreprinderea este capabila sa-si achite datoriile.

Raportul de lichiditate cunoaste trei variante:

a.      Rapotul de lichiditate generala "Capitaluri" circulante, datorii pe termen scurt. Cand raportul este superior, se poate cerceta daca capitalurile circulante se transforma in lichiditati la fel de repede ca si creantele, ajunse la scadenta.

b.     Raportul de lichiditate redusa sau de trezorerie

"Capitaluri circulante  Stocuri Disponibil+Realizari pe termen scurt

-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----

Datorii pe termen scurt  Datorii pe termen lung

c.      raportul de lichiditate imediata,

Disponibilitati

de trezorerie sau disponibilitati = -------- ----- ------ ------

datorii pe termen scurt

In pasiv, rubricile sunt clasificate dupa originea capitalului propriu, provizioane pentru riscuri si cheltuieli,datorii, conturi de regalizare, venituri constate in avans, diferente de concesie. In interior rubricile se clasifica, dupa natura: capital, prime diferite de reevaluare, rezerve, subventii pentru investitii, etc.

Productivitatea marginala a capitalului reprezinta rentabilitatea potentiala a investitiei la care s-a renuntat prin angajarea capitalului intr-un proiect. Formula de calcul a venitului net actualizat este:

unde:

Vt - venit net in anul t;

Ci - cheltuieli de investitii;

Ce - cheltuieli de exploatare;

i - rata de actualizare;

n - durata pentru care se efectueaza analiza proiectului;

VNA - venit net actualizat

VNA este indicator de viabilitate.

Daca VNA> 0 se estimeaza ca proiectul este acceptabil.

Rationamentul marginalist este pertinent de fiecare data cand intreprinderea trebuie sa aduca modificari unei situatii date. Lansarea unei noi serii de produse, oportunitatea acceptarii unei comenzi sau investitii suplimentare, etc.

Imobilizarile corporale, necorporale si financiare.

Investitiile in antrepriza sau in regie proprie reprezinta principala cale de procurare a imobilizarilor corporale, necorporale, financiare.

Principalele bunuri ce rezulta in urma investitiilor, fie prin achizitionare, fie prin constructie proprie, sunt mijloacele fixe.

Ele sunt constituite dintr-un obiect singular sau complex de obiecte care se utilizeaza ca atare si indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

au o valoare de intrare mai mare de 1000000 lei au durata normala de utilizare mai mare de un an.

Contabilitatea imobilizarilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa - 2 Conturi de active, imobilizate din planul de conturi general, care cuprinde in grupe distincte, conturile imobilizarilor necorporale, conturile imobilizarilor necorporale, conturile imobilizarilor corporale, conturile imobilizarilor financiare, precum si conturile amortizarilor privind imobilizarile si a celor privind provinzionarea pentru deprecierea acestora.

Raporturile mixte, intre posturi de activ si pasiv, pot fi:

Raportul de acoperire a imobilizarilor sau raportul de investire compara fondurile proprii cu imobilizarile. Cand imobilizarile sunt mai mari decat acoperirea cu fonduri proprii, antreprenorul este stapan pe el, deoarece cu fondurile pe care le are la dispozitie al poate face fata imobilizarilor. Pe de alta parte, poate face imobilizari durabile pentru ca nu are de facut rambursari. Aceasta soliditate a intreprinderii ii permite sa obtina credite mai usor.

La activitatea de investitii prin analiza cash se vor reflecta incasarile sau platirile privind achizitionarea sau vanzarea de mijloace fixe, respectiv variatia activelor imobilizate. Activitatea de investitii presupune atat sume incasate din vanzarea si valorificarea activelor si mijloacelor fixe, cat si cheltuielil efectuate pentru achizitionarea , sau executarea in regie proprie de imobilizari. In mod sintetic investitiilor asupra fluxului de trezorerie (cash flow) poate fi reflectata prin variatia activelor imobilizate (comparand, situatia de la sfarsitul perioadei cu cea de la inceputul perioadei).

In contabilitate evidenta mijloacelor fixe care fac parte din imobilizarile corporale, se tine la valoarea de intrare a acestora, care poate fi:

costul de achizitie, pentru mijloace fixe, dobandite cu titlu oneros;

costul de productie, pentru mujloacele fixe construite sau produse de intreprindere;

valoarea actuala, pentru mijloacele fixe dobandite cu titu gratuit (aceasta valoare este estimata la incscrierea acestora in activ ca urmare a propunerilor facute de specialisti).

valoarea de aport, acceptata de parti, pentru mijloacele fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii, etc.

in cazul investitiilor puse in functiune total sau partial, carora nu li s-au intocmit formele de inregistrare ca mijloace fixe, valoarea stabilita, prin situatiile de lucrari la data punerii in functiune. Aceasta valoare se consemneaza in procesul-verbal de punere in functiune, dar valoarea se poate majora in cazul in care se constata, diferente intre valoarea de la data intocmirii procesului-verbal si de la data punerii in functiune a mijlocului fix.

Imobilizarile in curs de executie. Amartizari privind imobilizarile.

Din grupa 23 "Imobilizari in curs" fac parte:

contul 230 "Imobilizari necorporale in curs"

contul 231 "Imobilizari corporale in curs".

Cu ajutorul contului 231 "Imobilizari corporale in curs". Se tine evidenta imobilizarilor corporale in curs de executie,este un cont de activ.

In debitul contului se inregistreaza:

- valoarea imobilizarilor realizate in regie proprie sau facturate de furnizori, precum si aportul in natura (108,404,456,722); avansurile acordate furnizorilor de imobilizari (512).

In creditul contului se inregistreaza:

valoarea imobilizarilor corporale receptionate (212);

valoarea avansurilor decontate furnizorilor (404)

Soldul contului reprezinta valoarea imobilizarilor corporale in curs.

La sfirsitul perioadelor totalitatea cheltuielilor impreuna cu costul de productie al imobilizarilor realizate in regie proprie ,sub doua aspecte se inregistreaza:

Ca si imobilizari in curs daca lucrarile nu s-au terminat folosindu-se conturi din grupa 23;

Ca si mobilizari terminate daca lucrarile s-au finalizat de executat si (ele) imobilizarile au fost receptionate utilizandu-se conturi din grupa 20.

Ca si venituri din productia de imobilizari cu ajutorul conturilor din grupa 72, venituri ce nu se include in cifra de afaceri, insa ele reprezinta venituri de exploatre, sunt formate din urmatoarele:

costul de productie al imobilizarilor corporale si necorporale realizate in regie proprie

totalitatea cheltuielilor efectuate de societatea comerciala cu punerea in functiune si procurarea imobilizarilor corporale si necorporale de exemplu: cheltuieli de transport, chletuieli de instalare sau montaj, cheltuieli cu probe tehnologice etc.

Amotizarea cheltuielilor de investitii si a modernizarilorefectuate la mijloacele fixe "concesionate", inchiriate sau date in locatie de gestiune, este sarcina agentului economic care a efectuat investitia. Recuperarea acetora se face prin includerea lor in cheltuielile de exploatare pe perioada contractului de concesiune; la incetarea acestui contract de concesiune, locatie de gestiune sau inchiriere, valoarea investitiilor, nediminuata cu amortizarea calculata se cedeaza, proprietarului, pentru a majora corespunzator valoarea de intrare a mijloacelor fixe.

Printre cheltuielile in general, excluse din calcului costurilor fac parte urmatoarele:

amortizarea cheltuielilor de constituire, emisiune;

cheltuieli exceptionale inclusiv amortismentele derogatorii si alte cheltuieli cu provizioanele reglementate )provizioane pentru cresteri de preturi, fluctuatii de curs valutar, investitiile in strainatate, s.a.) care figureaza in contabilitate din motive mai mult fiscale decat economice;

cheltuieli care nu au un caracter curent, obusnuit, normal, referitoare la provizioanele pentru litigiu si alte riscuri;

cheltuieli privind impozitul pe profit.

Constituirea si micsorarea capitalului se poate demonstra cu ajutorul urmatoarei scheme:

D Conturi de capital C D Imobilizari si stocuri C

CONSTITUIREA PROPRIETARULUI

* Investitia proprietarului

* Investitia bancherilor

* Investitia creantierilor

MICSORAREA CAPITALULUI PRIN RAMBURSARE

Cele patru sisteme concurentionale si punerea in evidenta a relatiilor intre Rentabilitatea Capitalurilor investite notata cu R.C.I. si Cota de Piata sau Volumul sunt prezentate in figura "Sistemele concurentiale" nr.4.1.

Avantajul concuretial potential

Fig nr. 4.1. Sisteme concurentiale (tipologia)

Conturile de gestiune si calculatia costurilor

Contul 931 " Costul productiei obtinute" tine evidenta productiei obtinute (produse finite, semifabricate destinate vanzarii, lucrarilor executate si serviciilor prestate, pentru terti, investisii proprii sau alte activitati). Este un cond activ.

Se debiteaza in cursul lunii, prin creditul contului 902 " Deconturi interne" orivind productia obtinuta"

Se crediteaza la sfarsitul lunii prin debitul contului 901 "Decotari interne privinde cheltuielile"

Costul marginal constituie un instrument eficient de determinare a limitei optime a gestiunii, in special in domeniul preturilor si tarifurilor.

Informatia din contabilitatea de gestiune este destinata, managerului, care trebuie sa raspunda pe de o parte la intrebarea: cum sa aloce resursele incredintate de catre investitori pentru a atinge obiectivele stabilite, iar pe de alta parte cum au fost utilizate.

Productia de serii mari (bunuri de consum-productia aparatelor radio, televizoare, automobile) si serii mici (bunuri de investitii: constructia de aparate, de masini si utilaje etc.) poate fi inregistrata:

a.     obtinerea productiei la pret prestabilit:

931 "Costul productiei obtinute" = 902 "Decotari interne privind productia obtinuta.

b.     interfata dintre costuri si productie la sfarsitul luni:i

901 "Decontari interne privind cheltuielile = 931 "Costul productiei obtinute".

De asemenea calculatiile neperiodice sunt cele intocmite in cazuri speciale: calculatiile de proiect cuprinse in documentatia de fundamentare a unor investitii, calculatiile de fundamentare a preturilor, noilor produse.

Se considera ca fiind sugestiva si utila din perspectiva manageriala abordarea constructiei si interpretarii rezultatului global ca efect al imbinarii actiunilor strtegice care vizeaza politica de investitii si daca angajarea deviabila a resurselor cu actiunile tactice de gestiune curecta care privesc obiectivele de performanta ale ciclului de exploatre a resurselor.

In timp, capacitatea de productie poate suferi modificari in sensul cresterii acesteia prin investitii sau reducerii ei prin dezmembrari, desfiintari de linii tehnologice.

Cunoasterea comportamentului costurilor fixe printr-o analiza in dinamica, adica sub actiunea tuturor factorilor de influenta (modificari de preturi, tarife, schimbarea intensitatii productiei,calificarea fortei de munca, utilizarea partiala a capacitatii etc.) prezinta importanta atat pentru mobilizarea rezervelor interne, cat si in elaborarea notelor de comanda pentru fundametarea noilor investitii. Astfel, in analiza unei investitii pentru dezvoltarea capacitatii de productie, trebuie sa se urmareasca folosirea integrala a capacitatii existente care asigura o reducere a costurilor fixe pe unitate de produs.

Costurile ireversibile mai pot fi numite costuri angajate indiferent sau costuri 'investite', ele, fiind costuri mostenite din perioadele precedente si care nu se mai modifica atunci cand firma isi modifica planul sau initial de actiune. Costurile primei etape sunt costuri deja 'investite', angajate indiferent deoarece ele s-au produs in trecut, iar alegerea intre planurile de actiune viitoare nu le poate modifica. Acest concept este important in deciziile pentru investitii. Deseori se aud gestionari spunand: Nu pot abandona aceasta cale in care deja am investit prea mult, trebuie rentabilizata investitia in continuare'. Daca s-ar continua planul initial, pierderile vor continua sa se acumuleze in timp ce abandonul lui, oricare ar determina incetarea pierderilor.

Calculatiile de proiect (devize) folosite a elaborarea documentelor privind fundamentarea investitiilor au la baza normele de deviz si tarifele in vigoare privind lucrarile de constructii - montaj proiectate.

Stabilirea corecta a costurilor de productie necesita eliminarea costurilor care se include in productia de baza de cele care nu constituie elemente componente ale acestora, cum sunt: cheltuielile neincorporabile, costurile pentru lucrarile de investitii, pentru activitati neindustriale (intretinerea si functionarea restaurantelor, gospodaria de locuinte) etc.

Productia auxiliara din cadrul sectiilor auxiliare poate avea urmatoarele destinatii: - se livreaza altor agenti economici sau se foloseste la investitii proprii si activitati neindustriale. In functie de destinatia productiei auxiliare, aceasta se deconteaza la costul de sectie daca produsele, lucrarile sau serviciile se consuma de catre sectiile de baza si administratia intreprinderii sau la cost de intreprindere (costul de sectie plus o cota din costurile generale ale intreprinderii) daca productia se factureaza tertilor, pentru investiti sau activitati neindustriale.

Ca urmare a extinderii sau restrangerii capacitatii de productie, se conduce la modificarea nivelului costurilor fixe.

Costurile de investitii include toate costurile care trebuie sa fie utilizate pentru a incepe proiectul sau afacerea. Niveul costurilor operationale impreunacu costurile de investitii joaca un rol important n evaluarea economica a oricarui proiect.

Costurile investitionale sunt ocazionate de achizitia si amenajarea terenului de lucrarile de constructii si instalatii, de achizitia echipamentelor, utilajelor si dotarilor necesare realizarii produselor, serviciilor. Odata terminat necesarul de capital pentru investitii se vor identifica si modalitati de finantare.

Cele doua costuri de baza ale produselor stocate sunt:

a)     costul de comanda: adica costuri cu salariile, costuri administrative si de transport

b)     costul de stocare: adica dobanda banilor investiti in stocuri, copsturi de detinere in proprietate, costuri de asigurare etc.

Probabilitatea de succes depinde de dimensiunile procesului cu cat acesta este mai amplu cu atat sansele de reusita sunt mai reduse dar si amploarea reusitei este mai mare; - de costurile actiunii de reproiectare, cu cat eforturile investitionale vor fi mai mari cu atat obstacolele care vor fi intalnite vor fi mai greu de surmentat, de calitatea echipei de specialisti care realizeaza actiunea de reengineering (RE), precum si de nivelul de profesionalism si de implicarea responabilului de proces.

4.5. Destinatiile profitului si utilizatorii de informatii contabile

Principalele destinatii pe care le poate primi profitul sunt urmatoarele:

- constituirea fondului de participare a angajatilor la profit;

- constituirea fondului de rezerva in limita prevederilor legale si a statutului de infiintare;

- pentru plata dividendelor;

- pentru investitii;

- repartizarea la alte destinatii legale prevazute de statutul societatii sau contractele de asociere.

O intreprindere isi furnizeaza informatiile contabile care caracterizeaza performantele sale financiare fata de actionari / asociati, creditori, fisc, clienti, furnizori si potentiali investitori.

Utilizatorilor de informatii contabile care pot fi: externi si interni. . utilizatorii externi - sunt cateva categorii, una dintre ele sunt investitorii (actionarii care folosesc informatia contabila in luarea deciziilor de a cumpara, pastra sau vinde actiuni).

In urma rezultatelor reflectate de situatiile si rapoartele contabilitatii atat utilizatorii interni (managerii) cat si cei externi iau decizii privitoare la activitatea gestionata, respectiv la efectuarea de investitii, contractarea de imprumuturi, negocierea de contracte de munca, elaborarea de bugete, etc.

4.6. Operatiile contabile generate de investitiile efectuate de S.C. Constyl S.R.L. Aplicatii

1. a) Pentru desfasurarea in bune conditii, s-a hotarat depunerea de sume destinate fondurilor proprii, in valoare de 80.000.000 lei, conform Dispozitiei de incasare catre casierie:

b) O parte din suma depusa se transfera in cont CEC cu limita de suma in valoare de 60.000.000 lei, conform foii de varsamant cu chitanta;

c) Procurarea carnetului CEC in valoare de 5.000 lei

2. Pe baza hotararii conducerii fondurile proprii sunt destinate fondului de dezvoltare in valoare de 60.000.000 lei

3. a) Pentru amenajarea spatiului si a unor ateliere se achizitioneaza materiale auxiliare in valoare de 12.000.000 lei pa baza de factura, TVA = 19%

In urma receptiei materialelor auxiliare se intocmeste Nota de receptie.

b) Se achita furnizorul cu CEC cu limita de suma. Operatia se evidentiaza pe documentul Borderou cecuri de decontare

4. La terminarea lucrarilor de amenajare se stabilesc cheltuielile:

materiale de 12.000.000 lei conform Bonului de consum

manopera de 3.294.000 lei conform Statului de salarii

fond de risc (1%) de 32.940 lei

5. a) Se achita drepturile colaboratorilor pe baza de conventie din care impozit pe salarii de 613.270 lei conform Statului de salarii

b) Se vireaza impozitul pe salarii si fondul de risc la buget conform Ordinului de plata.

6. a) Se efectueaza reparatia capitala a unui camion la un atelier platitor de TVA in valoare de 1.000.000 lei conform Facturii. Cheltuielile se repartizeaza pe 10 luni.

b) Se achita furnizorul cu CEC cu limita de suma conform Borderoului cecuri de decontare:

c)     Pe seama cheltuielilor de reparatii se inregistreaza prima rata a reparatiei capitale:

7. a) Pentru desfasurarea investitiilor in conditii optime se contracteaza un imprumut pe termen scurt de la banca de 20.000.000 lei rambursabil in 5 luni cu dobanda de 50%, conform Notei contabile emisa de Banca Comerciala, filiala Satu Mare:

b)     Se restituie prima rata a imprumutului conform Ordinului de plata:

8. a) Se inregistreaza achizitionarea de utilaje folosite ca materiale consumabile pentru investitie cu valoarea totala a Facturii de 49.980.000 lei, din care 2.000.000 lei cheltuieli de transport si TVA 19%

b) Conform Ordinului de plata se achita contravaloarea facturii din contul curent deschis de S.C. Constyl la Banca Comerciala:

9. Conform Contractului donatie se primesc ca donatie unelte si inventar gospodaresc in valoare de 29.600.000 lei, care sunt uzate partial, amortismentul calculat fiind de 17.200.000 lei

10. Aprovizionare cu materii prime de la S.C. COMAT S.A. conform Facturii fiscale in valoare de 2.120.710 lei, TVA 19%

b) Plata furnizorului conform Ordinului de plata pe seama contului curent:

11. Consum de materii prime in valoare de 246.303.960 lei si materiale pentru obtinerea de investitii in valoare de 51.755.950 lei, conform Bonului de consum.

12. Obtinere de produse finite in regie proprie conform Bonului de predare, reprezentand investitie in valoare de 732.505.080 lei

13. Se achizitioneaza conform facturii 2 strunguri cu pretul unitar 43.200.000 lei/buc, Tva 19%. Plata se face cu carnet CEC cu limita de suma conform Borderoului cecurilor si se diminueaza fondul de dezvoltare, majorandu-se corespunzator capitalul social.

14. Investitii realizate in regie, in cadrul firmei, pentru care se inregistreaza urmatoarele categorii de cheltuieli:

a)     - materiale conform Bonului de consum in valoare de 63.200.000 lei

- diferente de pret nefavorabil 10%

b) Se inregistreaza cheltuieli cu munca vie conform Statelor de salarii, astfel:

salarii 37.000.000 lei

CAS 25% 9.250.000 lei

Somaj 5% 1.850.000 lei

c) Se inregistreaza la S.C. CONSTYL S.R.L. cheltuieli cu energia electrica si gazul metan, conform Facturii, in suma de 9.960.000 lei, TVA 19%

d) receptie a 80% din lucrarea de investitie in regie proprie conform Procesului verbal de receptie preliminara, in valoare de 102.064.000 lei

e) Inregistrarea de TVA aferenta si majorarea capitalului social:

f) Inregistrarea partii de investitie nepusa in functiune

15. Se receptioneaza o magazie de produse finite, conform Notei de receptie, ca invstitie de 500.000.000 lei, TVA 19%, contravaloarea acesteia urmand sa se incaseze de executant prin banca.

a)     - receptia constructiei speciale:

b)     eliminarea fondului de dezvoltare

c)     plata executantului, conform Ordinului de plata

16. Achizitionarea unei instalatii de lucru conform Facturii in valoare de 100.000.000 lei, subventionate de la buget pentru suma de 30.000.000 lei amortizabila liniar in 5 ani.

a)     achizitionarea instalatiei

b)     inregistrarea subventiei de primit si incasarea acesteia:

c)     amortizarea instalatiei de lucru in primul an de functionare

- calculul amortizarii subventionate:

- amortizarea corespunzatoare valorii subventionate a instalatiei

17. Investitie sub forma de aport individual conform Procesului verbal al unui intreprinzator care consta in:

- doua licente de fabricatie in valoare de 47.000.000 lei

- un autoturism in valoare de 88.600.000 lei

- sume depuse in contul curent in valoare de 9.000.000 lei

18. Se primesc sub forma de donatie, urmatoarele imobilizari, conform Contractului de donatie:

- brevete in valoare de 2.460.800 lei

- masini - unelte in valoare de 165.014.000 lei

- terenuri in valoare de 46.610.000 lei

Amortizarea lunara se ridica la valoarea totala de 1.831.180 lei din care:

pentru brevet 68.360 lei

pentru masini-unelte 1.375.120 lei

pentru terenuri 388.416 lei

a)     receptia imobilizarilor din donatie:

b)     Amortizarea lunara:

c) Virarea donatiei la venituri (se face esalonat in sume egale proportional c amortizarea lunara a imobilizarilor):

19. Cu investitiile s-au facut urmatoarele cheltuieli:

- abonament telefon 12.065.590 lei, TVA 19%

- apa, canalizare 10.104.700 lei, TVA 19%, conform Facturii Romtelcom si RAC

Plata furnizorilor conform Chitantei:

20. Achizitionare calculator in valoare de 15.680.000 lei TVA 19%, conform facturii si Avizului de insotire a marfii, durata de amortizare 6 ani, iar amortizarea liniara inregistrata doar pe luna in curs.

a)     achizitionarea calculatorului

b)     achitarea furnizorului din contul curent conform Ordinului de plata:

c)     amortizarea anuala = 15.680.000 lei : 6 ani = 2.613.333 lei/an;

amortizarea lunara = 2.613.333 lei : 12 luni = 217.778 lei/luna;

d) majorarea fondului de dezvoltare

21. La sfarsitul lunii aprilie s-au pus in functiune mijloace fixe pentru care nu s-au intocmit formele legale, conform Procesului verbal, in suma de 8.000.000 lei

22. La finele lunii aprilie se inregistreaza amortizarea mijloacelor fixe de la operatia precedenta in suma de 600.000 lei:

Majorarea fondului de dezvoltare:

23. Cu ocazia receptarii investitiei terminate si trecerea la mijloace fixe cu forme legale de evidenta se inregistreaza:

24. Inregistrarea amortizarii imobilizarilor corporale: %

25. Regularizare TVA, conform Decontului de TVA: 156.081.770 lei

26. Inchiderea conturilor de cheltuieli:

27. Inchiderea conturilor de venituri:

28. Inregistrarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat:

La S.C. Constyl S.R.L. inregistrarea in contabilitate a operatiilor economice prezentate mai sus se face cu ajutorul Fiselor de cont pentru operatii diverse, care sau intocmit pentru conturile 5311 'Casa in lei; 6811 'Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor corporale', etc. Operatiile banesti efectuate in numerar se evidentiaza in Registrul de casa, succesiunea operatiilor inregistrate se regasesc in Notele contabile precum si in Documentul cumulativ si in Registrul jurnal. Finalitatea se realizeaza printr-o Balanta de verificare si un Bilant contabil.

Compartimentul contabilitate are raspunderea si atributiile pentru buna desfasurare a activitatii operative fiind direct subordonat managerului economic Filip Adrian, situandu-se pe acelasi nivel ierarhic cu alte compartimente, in special compartimentul financiar a carui coordonator este tot managerul tehnic. Aceasta munca titanica de contabilitate este asigurata de salariatii biroului contabil si ale evidentelor primara si generala, conduse de Contabilul sef Gedeon Marc si Sefa contabila Pop Arleta Margareta. Colectivul acestor compartimente este compus din 10 persoane, 5 contabili, fiecare cu sarcinile ce i-au fost repartizate, 5 persane ce indeplinesc atributii pe linie de retribuire-renumeratie, intocmire antecalculatii de pret si verificare consumuri normate, casierie.

Datele fiind prelucrate de serviciile:

Investitii

Coloana auto

Magazii (diferite gestiuni)

Birouri

Prin: Note de receptii, Bonuri de consum, Bonuri de benzina, Aparate aflate in regim de consignatie.

Datele fiind preluate de:

Casierie

Toate serviciile care fac

Incasari

Logistica

Pentru garantii la persoanele care lucreaza cu valori (ex. Gestiuni)

Pentru decont cheltuieli postale.

CAPITOLUL 5. Concluzii si propuneri.

Ca urmare a prezentarii generale si din toate punctele de vedere se poate observa ca S.C.CONSTYL S.R.L. si-a realizat indicatorii de plan propusi la finele lunii .Profitul brut este satisfacator fiind platitoare de T.V.A. si impozit pe profit virate la bugetul de stat, profitul net rezultat este acceptabil, de aici rezulta ca este o societate profitabila, cu perspective de viitor.

Se poate afirma ca acest lucru se datoreaza, in mare masura, obiectului sau de activitate diversificat, cu care vine in intampinarea cererii pe piata, oferind beneficiarilor si clientilor sai, servicii si produse de buna calitate, executand si la comanda servicii si produse unicate sau in serie. Fiind, de asemenea, printre principalii producatori in domeniu, se situeaza intr-o pozitie avantajoasa, insa adevarata mentinere se datoreaza calitatii atinse oferite.

Prezentarea procesului de productie si a studiului de caz, pe langa faptul ca reflecta atuurile unei evolutii ascendente, continue prin perfectionarea tehnicii, metodelor, operatiunilor de lucru, incearca din rasputeri si duce o lupta acerba pentru pastrarea partenerilor traditionali si mentinerea profilurilor actuale.

Avand in vedere rolul pe care-l are societatea comerciala in dezvoltarea si consolidarea sectorului privat, in economia nationala si in ramura unde este incadrata, isi doreste cu tot dinadinsul cucerirea de noi piete externe si segmente de consumatori, unde sa-si desfaca gama larga sortimentala, coloristica si diversificata, in conditii optime.

Se poate constata ca S.C. CONSTYL S.R.L. este o societate foarte solida, bine organizata si structurata, apreciata ca atare, dovedind cu prisosinta a este exact ceea ce este nevoie pentru a trece cu brio peste perioada aceasta dificila, de tranzitie, economia nationala a Romaniei spre reala economie de piata, de tip capitalist. Contribuie si participa real al crearea de noi premise ce vor permite integrarea mai rapida a tarii noastre in structurile euroatlantice, astfel incluzand economia romaneasca in economia mondiala.

Scopul principal al S.C. CONSTYL S.R.L. este ridicarea nivelului calitativ la standardele internationale, oferindu-ne certitudinea de care avem cu siguranta nevoie.

In ceea ce priveste investitiile firmei, se poate spune ca exista o preocupare reala pentru dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale, acest lucru se impune, mai ales, datorita faptului ca o buna parte din instalatiile de lucru si utilaje sunt relativ vechi, partial uzate si cu performante tehnice putin inferioare, daca luam in calcul masinile industriale de cusut si tricotat achizitionate la mana a doua ( second - hand).

Devine necesara retehnologizarea si inlocuirea cu echipamente nou- noute mult mai performante si eficiente. Sistemul de amortizare a mijloacelor fixe, din categoria imobilizarilor corporale, utilizat este cel liniar ca de altfel la majoritatea agentilor economici, datorita simplitatii calculelor pierzandu-se astfel din vedere avantajele amortizarii degresive care ar reduce considerabil durata de amortizare.

Dotarea unitatii cu calculatoare si crearea unor baze de date corespunzatoare, usureaza mult uriasa munca de evidenta si gestionare a stocurilor.

In masura in care subventiile si alocarile bugetare destinate finantarii totale sau partiale a unor investitii sunt intr-o vertiginoasa scadere, iar creditele bancare antreneaza cheltuieli financiare cu dobanzile si comisioanele ridicate, singura sursa de acoperire a investitiilor se va baza pe capacitatea sa de autofinantare. Pentru a mari capacitatea de autofinantare, unitatea trebuie sa produca mai mult si de o calitate superioara, ireprosabila, sa cerceteze piata de aprovizionare si desfacere, pentru a colabora cu parteneri pe cat posibil care au capacitate de plata, in vederea incasarii la termen a creantelor si evident de a onora la timp toate obligatiile de plata.

Pe linie de personal, se impune intarirea disciplinei in munca, paralel cu aplicarea unui sistem de salarizare flexibil, bazat pe o serie de recompense, stimulente materiale ( cadouri de sarbatori legale), banesti ( prime, diurne de deplasare si detasare, premii, sporuri de noapte, vechime, periculozitate, conditii nocive), dar si sanctiuni in caz de neindeplinirea individuala a sarcinilor de munca. Deoarece doar o parte infima a salariatilor lucreaza in conditii mai grele de munca, vatamatoare sanatatii, este obligatorie asigurarea echipamentului de protectie ( salopete, sorturi, manusi) si a produselor alimentare antidot (lapte, apa minerala), alaturi de permanenta cunoastere si respectare a normelor de protectia muncii pentru a preveni accidentele de munca, precum si acordarea de bonuri de masa.

In final lucrarea Managementul si contabilitatea investitiilor incearca sa prezinte principalele cai de realizare a unor investitii in conditiile actuale ale economiei si societatii romanesti, pe care le poate efectua un agent economic, cu prezentarea detaliata a aspectelor legate de eficienta investitiilor efectuate. Din acest motiv lucrarea are un caracter interdisciplinar, ce explica si continutul sau vast alaturi de insasi complexitatea temei.

BIBLIOGRAFIE

Andochitei N., Mihai Bistriceanu, D.Ghe. Negrea Emil - Finantele Agentilor Economici, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995

Avram Marioara - Bazele Contabilitatii, Editura Terti, Craiova, 1996

Dragan C.M. - Noua Contabilitate a Agentilor Economici, Editura Hercules, Bucuresti, 1993

Dumitrana Mihaela, Negretiu Magdalena - Contabilitatea in Comert si Jurism, Editura Maxim, Bucuresti 1996

Ebbeken Klaus, Possler Ladislau, Ristea Mihai - Calculatia si Managementul Costurilor, Editura Teora, Bucuresti, 2000

Epuran Mihail, Babaiata Valeria, Grosu Corina - Contabilitatea si Controlul de Gestiune, Editura Economica, Bucuresti, 1999

Feleaga Nicolae, Ionascu Ion - Contabilitatea Financiara vol.I-II, Editura Economica, Bucuresti, 1992-1994

Goian Maria, Lala Diana, Vlad Silvia - Management, Editura Mirton, Timisoara, 1999

Gorbanescu Constantin, Darie Vasile, Drehuta Emilian - Managementul Expertului Contabil si al Contabilului Autorizat, Editura Angora, Bucuresti, 1996

Huzum Ioan, Ispas Petre - Contabilitatea Practica Comparata, Generala si pe Domenii, Editura Expert Consult, Bucuresti, 1994

Matis Dumitru, Danciu Radu - Aplicatii Practice ale Noului Sistem Contabil, Editura Esantion , Cluj, 1994

Nicolescu Ovidiu - Management Comparat, Editura Economica, Bucuresti, 1997

Nicolescu Ovidiu - Sisteme metode si Tehnici Manageriale ale Organizatiei, Editura Economica, Bucuresti,2000

Petrisor Ioan - Inteligenta Strategica a Intreprinderii, Editura Brumar, Timisoara, 2001

Popa I- Bursa vol.I,II, Editura Adevarul, Bucuresti, 1993-1994

Ristea Mihai - Contabilitatea Societatilor Comerciale, vol.I, Editura Cecar, Bucuresti, 1996

Ristea Mihai - Noul Sistem Contabil din Romania, Editura Cartimex, Bucuresti, 1995

Sabau Craciun - Contabilitatea Intreprinderii, Editura Eurobil, Timisoara, 1995

Sabau Craciun, Peres Ion, Cotet Dumitru, Miculescu Marius, Popa Adina, Peres Cristian - Contabilitatea Intreprinderii de Comert si Turism, Editura Eurostampa, Timisoara, 2001

Shippey C. Karla, Woznick Al., Nolan L. James, Kinkelman G., Edward - Traducere Scarpet Brandusa, Crisan Cosmin - Ghid Complet pentru Afaceri cu SUA, Importuri Exporturi, Investitii, Editura Teora, Bucuresti, 2001

Stancu Ion - Gestiunea Financiara a Agentilor Economici, Editura Economica, Bucuresti, 1994

Stancu Ion - Finante, Teoria Pietelor Financiare, Finantele Intreprinderii - Analiza si Gestiunea Financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1997

Toma M - Finante si Gestiunea Financiara, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994

Vasilescu E. - Managementul Proceselor Monetare si Teoria Inflatiei, Editura Cidin-Optimal, Bucuresti, 1992

Ministerul Finantelor - Sistemul Contabil al Agentilor Economici, Editura Economica, Bucuresti, 1994

XXX - Tribuna Economica, Colectie 2000 -2002

XXX - Finante, Credit, Contabilitate, Colectie 1999-2001

XXX - Legislatie Economico, Financiara publicata in Monitorul Oficial al Romaniaie, 1992-1997