Lipsuri sau erori din unele rapoarte de evaluare

Lipsuri sau erori din unele rapoarte de evaluare

Cele mai frecvente lipsuri in rapoartele de evaluare se refera la:

utilizarea unui program informatic neadecvat sau neprezentarea programului informatic utilizat cu motivatia pastrarii secretului asupra acestuia;

utilizarea unor metode si proceduri de evaluare nerecunoscute de standardele de evaluare;

prezentarea unor ipoteze de evaluare care nu sunt adecvate cu tipul de valoare si cu premisa valorii respective;

neprecizarea premisei valorii;

redactarea raportului cu exprimari neadecvate, jargoane sau exprimari sofisticate, deci neinteligibile pentru client si consultantii sai;

calcularea valorii unor active necorporale sau fondului comercial, cand valoarea totala a capitalului actionarilor (VCA) (calculata prin abordarea prin venit) este mai mica decat ANC;

insuficienta sau lipsa informatiilor de piata pertinente, cu grad ridicat de relevanta;

accentuarea importantei si utilizarea ad litteram a unor reglementari administrative referitoare la reevaluarea unor active (de ex. constructii, teren);

obtinerea de valori substantial diferite din utilizarea unor metode diferite, inscrise atat in abordari diferite cat si in aceeasi abordare;

neadecvari sau incoerente intre indicatorii economici inclusi in metodele de evaluare bazate pe venit, ca de exemplu intre forma de venit si ratele de actualizare sau de capitalizare adecvate sau coeficienti multiplicatori adecvati;

selectarea unor comparabile neadecvate cu caracteristicile esentiale ale tipului de intreprindere supusa evaluarii;

neprecizarea calcularii unei valori pe baza de control sau pe baza minoritara;

neexplicarea cauzelor aplicarii si a marimii disconturilor si primei de control;

utilizarea mai multor scenarii, in cazul metodei DCF, in care nu este corelat nivelul fluxului de numerar diferit cu niveluri diferite ale ratei de actualizare (care va include prime de risc diferite in functie de scenariile evolutiei fluxului de numerar);

neexplicarea criteriului sau criteriilor pe baza carora a fost stabilita durata de previziune explicita a fluxului de numerar;

utilizarea neadecvata a metodei capitalizarii venitului pentru evaluarea intreprinderilor in dificultate financiara dar redresabila;

nesepararea activelor din afara exploatarii si neincluderea valorii nete realizabile a acestora la valoarea calculata prin capitalizarea venitului si prin DCF;

neexplicarea fundamentarii cresterii perpetue sperate a venitului (g), luata in calcul la calcularea valorii terminale;

neprecizarea tuturor ipotezelor si conditiilor limitative, a duratei si extinderii inspectiilor;

extrapolarea automata a tendintelor trecute ale venitului intreprinderii, fara a se avea in vedere modificarile previzibile in schema viitoare de evolutie a acestuia;

interpretarea gresita a unor date;

increderea exagerata acordata informatiilor primite de la proprietari, referitoare la evolutia viitoare a activitatii intreprinderii (prin plan de afaceri, pliante si alte materiale publicitare);

erori in introducerea de date in programul informatic ca si cele rezultate in urma modificarii unor relatii de calcul;

incapacitatea intelegerii interdependentei dintre cele trei abordari ale evaluarii si deci dintre valorile obtinute;

neluarea in calcul a unor datorii viitoare legate de obligatiile de mediu, litigii pe rol, penalitati exigibile in momentul platii arieratelor etc.;

depasirea competentelor evaluatorului de intreprinderi in evaluarea unor active specializate de natura proprietatii imobiliare si bunurilor mobile;

utilizarea frecventa a unor cuvinte care exprima ambiguitatea unor afirmatii, de genul: este posibil, este probabil, se pare ca etc.;

explicarea inadecvata a unor corectii asupra elementelor de diferentiere intre intreprinderea evaluata si intreprinderile comparabile;

abuzul de tehnici statistice, de tabele, de indicatori financiari mai putin relevanti, de grafice, anexe si de alte reprezentari, care au mai mult rolul de a "ingrosa" raportul de evaluare;

reconcilierea inadecvata a valorilor obtinute;

tiparirea raportului de evaluare intr-o forma neadecvata, cu greseli gramaticale si fara diacritice.

Cele mai importante coerente si corelatii explicate in capitolele anterioare sunt redate mai jos:

intre FNA si k_c

intre FNI si cmpc

intre FN exprimat in termeni nominali si k exprimata in termeni nominali

intre FN exprimat in termeni reali si k exprimata in termeni reali

intre venitul inainte de impozitarea acestuia si k sau , calculate inainte de impozit

intre venitul dupa impozit si k sau c calculate dupa impozit

intre tipul de venit previzionat si valoarea terminala calculata prin capitalizarea aceluiasi tip de venit (1)

intre cmpc calculat pe baza structurii de finantare si cmpc calculat pe baza ratei normale de rentabilitate a categoriilor de active (2)

intre investitiile previzionate si modificarea indusa de acestea, dupa data punerii lor in functiune, fie in cresterea cifrei de afaceri, fie in diminuarea unor elemente de cheltuieli, fie in ambele efecte ca si in marimea anuala a amortizarii

intre amortizarea anuala si investitiile previzionate in perioada de previziune explicita si in stadiul de stabilitate (la infinit)

intre modificarea anuala a FRN si cresterea cifrei de afaceri

intre durata de previziune explicita si rentabilitate asteptata a capitalului investit

intre durata de previziune explicita si unele clauze exprese referitoare la incetarea viitoare a activitatii intreprinderii si deci modalitatea de calculare a valorii terminale (ANL)

intre k exprimata in termeni nominali si g exprimata in termeni nominali

intre k exprimata in termeni reali si g exprimata in termeni reali

intre forma de venit si rata de capitalizare adecvata (3)

intre valoarea totala insumata a activelor necorporale evaluate distinct si diferenta dintre valoarea calculata prin capitalizarea / actualizarea venitului si ANC contabil (4)

intre valoarea intreprinderii calculata prin metoda capitalizarii si cea calculata prin metoda DCF (5)

intre marimea k si g (6)

intre rata fara risc si randamentul obligatiunilor guvernamentale (7)

intre VCI si VCA (8)

intre g_n si rata anuala previzionata a inflatiei -f (9)

NOTE:

pe baza aceluiasi FN previzionat se va calcula valoarea terminala, daca intreprinderea isi va continua activitatea normala de exploatare

marimea cmpc, calculata prin cele doua abordari, trebuie sa fie matematic egala

formelor de venit diferite le corespund rate de capitalizare diferite

valoarea maxima a activelor necorporale neinregistrate in bilant, inclusiv a fondului comercial este egala cu diferenta intre valoarea totala a intreprinderii, calculata prin metodele inscrise in abordarea prin venit si ANC contabil

cele doua valori trebuie sa fie egale sau foarte apropiate deoarece capitalizarea este o versiune scurta a metodei DCF; conditia egalitatii celor doua valori este estimarea corecta a g din perioada de previziune explicita si apoi la infinit

g este mai mica decat k

rata fara risc este randamentul obligatiunilor guvernamentale la data evaluarii si nu un randament mediu realizat intr-un interval de ani anteriori

VCI VCA; mai mare pentru intreprinderile finantate si cu credite si egala pentru intreprinderile care functioneaza numai cu capitaluri proprii

g_n f

Coerentele principale dintre venitul care este supus actualizarii / capitalizarii si ratele corespondente sunt:

prin actualizare

(a)  Fluxul de numerar net la dispozitia actionarilor (FNA) exprimat in termeni nominali (sau preturi curente) se actualizeaza cu o rata de actualizare care reflecta costul nominal al capitalului actionarilor;

(b)  Fluxul de numerar net la dispozitia actionarilor (FNA) exprimat in termeni reali (sau preturi constante) se actualizeaza cu o rata de actualizare care reflecta costul real al capitalului actionarilor;

(c)   Fluxul de numerar net la dispozitia capitalului investit (FNI) exprimat in termeni nominali se actualizeaza cu o rata de actualizare care reflecta costul mediu ponderat nominal al capitalului investit;

(d)  FNI exprimat in termeni reali se actualizeaza cu o rata de actualizare care reflecta costul mediu ponderat real al capitalului investit;

prin capitalizare

(e)   FNA se capitalizeaza cu o rata de capitalizare care reflecta costul capitalului actionarilor (sau capitalul propriu);

(f)   FNI se capitalizeaza cu o rata de capitalizare care reflecta costul mediu ponderat al capitalului investit;

(g)  in formula Gordon-Shapiro, daca cresterea anuala perpetua sperata a venitului este exprimata in termeni nominali (g_n), rata de capitalizare (c) va fi exprimata tot in termeni nominali si va avea formula:

c_n = k_n - g_n

in care:

c_n = rata nominala de capitalizare

k_n = rata nominala de actualizare

g_n = cresterea anuala perpetua sperata a venitului,

in termeni nominali

(h)  in formula Gordon-Shapiro, daca cresterea anuala perpetua sperata a venitului este exprimata in termeni reali (g_r), rata de capitalizare (c) va fi exprimata tot in termeni reali si va avea formula:

c_r = k_r - g_r

in care:

c_r = rata reala de capitalizare

k_r = rata reala de actualizare

g_r = cresterea anuala perpetua sperata a venitului,

in termeni reali

Din corelatiile exprimate la pct. (a) la (h) rezulta in mod necesar urmatoarele egalitati ale valorii capitalului actionarilor (VCA) si valorii capitalului investit sau valoarea firmei (VCI).

(i)    VCA de la pct. (a) = VCA de la pct. (b) = VCA de la pct. (e);

(j)   si VCI de la pct. (c) = VCI de la pct. (d) = VCI de la pct. (f).

Alte corelatii ulterioare sunt:

pentru o intreprindere care se finanteaza numai cu capitaluri proprii:

VCA = VCI

pentru o intreprindere care se finanteaza si cu credite:

VCI > VCA

VCI = VCA + CT_o

VCA = VCI - CT_o,

in care: CT_o = creditele totale existente la data evaluarii.

Coerentele redate anterior sunt sintetizate in tabelul de mai jos: