Modalitati de implementare a schimbarilor prin utilizarea unui management creativ

Modalitati de implementare a schimbarilor prin utilizarea unui management creativ

Societatea actuala in continua schimbare, progresul din diferite domenii (economie, management, politica) solicita ca factorii de decizie sa-si consolideze o gandire moderna, sa promoveze activ renuntarea la mentalitati si metode depasite de conducere si organizare, sa accentueze asupra pregatirii si gestionarii resurselor umane, sa valorifice si sa stimuleze calitatile personalitatii individuale si creativitatea.

Si sistemul de management trebuie sa se axeze pe creativitate si sa se orienteze spre flexibilitate, diversitate, generarea, dezvoltarea si transpunerea in practica a ideilor noi.

In literatura romana de specialitate (Feier V.V., 1995; Armenia Androniceanu, problematica studiului creativitatii in domeniul managementului se indreapta, cu precadere, asupra procesului decizional, asupra rezolvarii unor probleme utilizandu-se metode si tehnici care stimuleaza creativitatea, deci un management creativ.

Creativitatea manageriala, asa cum o defineste Feier (1995, p. este creativitatea specifica managerului, care trebuie sa se manifeste pregnant pentru a permite sa rezolve probleme, situatiile conflictuale ce apar pe fondul modificarilor continue din domeniul managementului.

Pentru practicarea unui management creativ managerii trebuie sa fie flexibili in gandire, sa genereze cu rapiditate un numar mare de idei, sa poata folosi metode variate de abordare a problemelor, sa se poata adapta cu usurinta la schimbari. Managerul trebuie sa stie sa situeze activitatea de organizare intre cei doi poli: flexibilitate si rigiditate (op. cit, p. 204). Succesul unei organizatii se detine imbinand structurile deja existente cu activitatea creatoare. De asemenea, studii in domeniul creativitatii au demonstrat o anumita ascendenta a creativitatii participative asupra celei individuale (Mihu I., 1989, p.

Astfel, eficienta managementului se amplifica, daca se recurge la grupul de creatie. Activitatea in grupurile creative constituie o metoda de succes pentru realizarea unui management creativ. Alaturi de aceasta metoda pot fi utilizate cu succes organizarea unor cursuri de creativitate, extinderea interesului pentru metodele de stimulare a creativitatii colective, antrenamente vizand cresterea receptivitatii managerilor fata de nou, antrenamente pentru dezvoltarea competentei interpersonale a managerilor, traininguri pentru dezvoltarea competentelor sociale ale managerilor, programe de rezolvare a conflictelor prin creativitate etc. De exemplu, M. Caluschi si A. Stoica (1989) au experimentat o strategie complexa pentru dezinhibarea, stimularea si dezvoltarea creativitatii in procesul formarii si perfectionarii resurselor umane ale intreprinderilor. Strategia a fost experimentata si aplicata in licee, mari intreprinderi iesene cu acordul si la solicitarea managerilor care doreau sa realizeze un management creativ.

Mai recent, Armenia Androniceanu (1998, p.38-42) opteaza pentru un management creativ-inovativ, propune un ansamblu de modalitati de implementare a schimbarilor ce pornesc de la accentuarea laturii creative a managementului.

Autoarea furnizeaza un set de modalitati cu caracter general si unul cu caracter specific. Astfel intre modalitatile cu caracter general sunt incluse:

Realizarea unui climat favorabil creativitatii Acest cadru propice manifestarii creativitatii ar trebui sa fie permanent in atentia managerilor din organizatii, acestia actionand prin:

instruirea personalului pentru obtinerea unor atitudini favorabile schimbarilor;

incurajarea subordonatilor sa descopere solutii noi;

incurajarea membrilor grupului sa-si exprime liber ideile si sa schimbe informatii;

incurajarea dialogului intre clienti, furnizori si propriii angajati;

promovarea unor relatii de cooperare intre toti membrii organizatiei;

reducerea si chiar eliminarea treptata a distantei ierarhice;

organizarea de simpozioane tehnice care ofera posibilitatea cunoasterii produselor si tehnologiilor aflate inca in faza de cercetare.

Aplicarea acestei modalitati depinde in mod direct de stilul de conducere al managerului, calitatile, cunostintele, aptitudinile si deprinderile membrilor organizatiei;

crearea de conditii favorizante de lucru pentru persoanele cu potential creativ in vederea experimentarii solutiilor propuse;

diversificarea modalitatilor de integrare a individului in cadrul grupului creativ;

acordarea unui grad mare de libertate in gandire, exprimare si actiune;

constituirea unor grupuri creative complexe si/sau chiar a unor echipe functionale in cadrul organizatiei conform unor criterii de marime, omogenitate, stratificare, grad de participare, polarizare etc.

In aplicarea acestei strategii este foarte important ca managerii organizatiei sa coopteze in cadrul grupurilor creative persoane care se dovedesc a avea potential creativ, dinamism si spirit intreprinzator pentru a coordona activitatea.

Educatia la nivelul grupului creativ, care se prezinta ca necesitate, intrucat favorizeaza:

transmiterea de cunostinte rezultate din activitatea creatoare a membrilor grupului;

transferul cunostintelor din exterior.

Toate aceste modalitati implica, in principal, resursele umane din cadrul organizatiei. Intre modalitatile cu caracter specific pe care autoarea le propune pentru dezvoltarea si valorificarea creativitatii in vederea adaptarii managementului la continua schimbare, amintim:

Transformarea inovatiei intr-un element important pentru crearea mediului organizational, care sa ofere membrilor organizatiei motivatia atingerii obiectivelor propuse.

Conceperea unor strategii si politici dinamice, flexibile.

Promovarea unor structuri organizatorice flexibile.

Constituirea unui Consiliu Tehnic la nivel de organizatie si numirea unor responsabili cu cercetarea in cadrul diferitelor departamente de productie.

Crearea unor grupuri intercompartimentale si a unor compartimente psihosociale. Acest lucru este posibil prin:

reunirea in cadrul unui compartiment a persoanelor creative ce participa la solutionarea problemelor cu care se confrunta managerii situati pe diferite niveluri ierarhice;

cooptarea unor specialisti in domeniul psihologiei si sociologiei care sa orienteze profesional resursele umane ale organizatiei.

Constituirea unor laboratoare de experimentare a ideilor.

Crearea unui sistem informational diversificat si flexibil.

Extinderea folosirii metodelor si tehnicilor de creativitate.

Folosirea pe scara larga a delegarii, aceasta presupunand diminuarea tendintei de centralizare a procesului de management si sprijinirea eforturilor de afirmare a persoanelor creative.

Selectionarea, angajarea si promovarea persoanelor cu spirit de initiativa. In acest caz se dovedesc a fi necesare:

folosirea unor teste in vederea psihodiagnosticarii noilor angajati;

introducerea unui sistem de recompensare diferentiala. Aceste modalitati generale si specifice sunt incorporate intr-o noua strategie care sustine managementul creativ menit sa asimileze schimbarile si sa regleze echilibrul sistemului organizational.