Organizarea procesului de productie

ORGANIZAREA  PROCESULUI DE PRODUCTIE

In general, prin organizare intelegem descompunerea unui proces, fenomen sau obiect in elementele sale cele mai simple si analiza acestora in scopul recompunerii lor, cu un efect de sinteza ameliorat.

Organizarea intreprinderii are ca scop realizarea obiectivelor, ca ratiune a infiintarii si functionarii intreprinderii.

Organizarea consta in descompunerea intreprinderii in elemente componente, respectiv in factori de productie, analiza acestora cu scopul recompunerii lor dupa anumite criterii tehnice, economice, de personal in vederea realizarii in conditii de eficienta sporita a obiectivelor stabilite.

Organizarea unei intreprinderi poate fi privita din doua puncte de vedere:

Organizarea procesuala a intreprinderii;

Organizarea structurala a intreprinderii;

Functia de baza a intreprinderii, aceea de a produce bunuri materiale necesare societatii, se realizeaza prin desfasurarea procesului de productie.

Procesul de productie reprezinta totalitatea activitatilor desfasurate cu ajutorul mijloacelor de munca si al proceselor naturale care au loc in legatura cu transformarea organizata, condusa si realizata de oameni a obiectelor muncii in bunuri necesare societatii.

In sens mai larg, procesul de productie este alcatuit din procese de munca, procese tehnologice si procese naturale.

Procesul de munca este acela prin care omul, actionand cu mijloacele de munca asupra obiectelor muncii, le transforma in bunuri materiale necesare consumului productiv sau neproductiv.

Procesul tehnologic este format din totalitatea operatiilor tehnologice care se succed in vederea prelucrarii materiilor prime, prin care acestea isi schimba forma, dimensiunile si aspectul, devenind produse finite.

Procesele naturale, sunt acelea in decursul carora au loc transformari fizice, chimice, biologice.

Subdiviziunile procesului de productie sunt:

- operatia, o componenta a procesului de productie care se executa fara intermitente asupra obiectelor muncii de catre un lucrator din aceeasi formatie, pe un anumit loc de munca prevazut cu mijloace de munca in cadrul aceleasi tehnologii, si nu da o productie finita;

faza, parte a operatiei prin care obiectele muncii sufera o singura transformare tehnologica prin folosirea acelorasi unelte de munca si aceluiasi regim tehnologic;

trecerea, actiunea repetata care se executa asupra aceluiasi obiect al muncii, pe locul de munca;

miscarea consta in deplasarea asupra uneltelor de munca si obiectelor muncii prin luarea de contact sau desprinderea executantului;

- manuirea reprezinta un grup de miscari ale executantului indreptate spre un scop dinainte stabilit.

Organizarea procesuala a intreprinderii;

Organizarea procesuala consta in stabilirea principalelor procese necesare realizarii ansamblului de obiective ale intreprinderii. Organizarea procesuala a intreprinderii are ca efect aparitia functiunilor, activitatilor, atributiilor si a sarcinilor.

Functiunea unei intreprinderi reprezinta ansamblul activitatilor omogene si/sau complementare desfasurate de un personal specializat al intreprinderii, in scopul realizarii obiectivelor. Principalele functiuni ale intreprinderii sunt:

Functiunea de cercetare - dezvoltare care reprezinta totalitatea activitatilor desfasurate in scopul descoperirii de noi adevaruri stiintifice, a unor noi cunostinte;

Functiunea de productie care ciprinde totalitatea activitatilor legate nemijlocit de realizarea productiei;

Functiunea comerciala care include activitatile de marketing, de aprovizionare tehnico-materiala, comrcializare a produselor realizate de intreprindere, comert exterior si cooperare economica internationala;

Functiunea financiar - contabila care cuprinde ansamblul activitatilor privind obtinerea, folosirea si inregistrarea mijloacelor financiare necesare desfasurarii activitatilor intreprinderii si evidenta activitatilor conomice;

Functiunea de resurse umane care cuprinde ansamblul activitatilor intreprinderii in domeniul asigurarii, dezvoltarii si protectiei potentialului uman necesar.

Activitatea reprezinta ansamblul atributiilor omogene pe care le indeplineste un personal specializat intr-un domeniu mai restrans.

Atributia reprezinta ansamblul sarcinilor executate periodic de un personal ce are cunostinte specifice unui domeniu restrans si care concura la realizarea unui obiectiv specific.

Sarcina reprezinta componenta de baza a unui proces de munca simplu sau complex, desfasurat pentru realizarea unui obiectiv individual.

Organizarea structurala a intreprinderii;

Structura organizatorica reprezinta totalitatea persoanelor, compartimentelor de munca, a verigilor de productie si conceptie, modul in care acestea sunt distribuite in timp si in spatiu, precum si relatiile ce se stabilesc intre ele in vederea realizarii obiectivelor de baza ale intreprinderii.

Structura organizatorica se subdivide in doua componente:

Structura organizatorica a conducerii intreprinderii;

Prin structura organizatorica a conducerii intreprinderii se intelege ansamblul format din totalitatea personalului de conducere si a compartimentelor functionale, modul de constituire si de organizare a lor, precum si relatiile ce se stabilesc intre acestea in vederea realizarii obiectivelor intreprinderii. Elementele de baza ale structurii organizatorice sunt:

Postul reprezinta subdiviziunea primara sub raport organizatoric si se defineste prin totalitatea sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor ce revin permanent si in mod organizat unui membru al colectivului de salariati dintr-o intreprindere, la un loc de munca.

Functia se defineste prin totalitatea posturilor care au sarcini si atributii omogene din punct de vedere al naturii si complexitatii lor, si care sunt in subordinea unei persoane din structura organizatorica a unitatii.

Ponderea ierarhica se defineste prin numarul de persoane conduse in mod direct de un cadru de conducere.

Compartimentul de munca reprezinta o grupare de persoane cu atributii si sarcini relativ stabile, subordonate unei autoritati unice.

Legaturile dintre compartimente sau relatiile organizatorice reprezinta relatii structurale ce se stabilesc intre diferite verigi organizatorice datorita necesitatii unui schimb permanent de informatii.

Treptele ierarhice se definesc prin totalitatea compartimentelor de munca ce se afla pe diferite linii ierarhice, dar la aceeasi distanta fata de organul ierarhic superior.

Structura de productie si conceptie.

Structura de productie si conceptie a intreprinderii reprezinta numarul si componenta verigilor de productie, control si cercetare, modul lor de constituire si organizare interna, precum si legaturile de productie ce se stabilesc intre acestea.