Operatiunile comerciale internationale

Operatiunile comerciale internationale

l     Internationalizarea afacerilor se poate realiza prin extinderea in strainatate a relatiilor de aprovizionare-desfacere, adica prin operatiunile de import-export, acestea constituind activitatea de comert exterior in sens restrans.

l     Principalele forme de operatiuni comerciale internationale sunt urmatoarele:

l     comertul international cu bunuri (marfuri fizice), respectiv exportul si importul de marfuri;

l     comertul international cu servicii comerciale, numit si comert invizibil, cuprinzand turismul international, serviciile conexe operatiunilor de import-export (transport, asigurari etc.);

l     operatiunile comerciale combinate, respectiv reexportul, contrapartida, switch-ul etc.; adica tehnicile utilizate pentru valorificarea oportunitatilor de profit comercial si facilitarea schimburilor.

l     In literatura de specialitate, se includ in operatiunile de comert exterior si tehnicile de comert cu inteligenta (licentierea, francizarea) sau modalitati de promovare a vanzarilor de bunuri de echipament (leasing-ul). Prin natura lor insa, aceste operatiuni depasesc cadrul comertului in sens restrans.

Implantarea in strainatate

l     Implantarea in strainatate se realizeaza pe calea investitiilor directe, ceea ce presupune o optiune pe termen lung din partea firmei investitoare si participarea la gestiunea societatii din tara terta.

l     Spre deosebire de operatiunile comerciale, cand procesul internationalizarii se refera la activitatile de aprovizionare-desfacere, in acest caz este vorba de o internationalizare a firmei ca atare, care isi creeaza pe piata externa structuri organizatorice proprii (crestere interna) sau participa la structuri preexistente (crestere externa).

l     Principalele caracteristici ale implantarii in strainatate, ca forma de internationalizare, sunt:

l     se creeaza noi entitati (structuri organizatorice), care fie apartin firmei initiatoare (birouri comerciale, sucursale), fie sunt persoane juridice autonome (filiale);

l     procesul internationalizarii are o baza institutionala si implica activitati pe termen nelimitat, desigur, in raport cu oportunitatile de profit din tara gazda;

l     structurile implantate in strainatate pot desfasura activitati de comert exterior, dar se pot implica in egala masura in operatiuni in afara productiei.

Aliante si cooperari internationale

l     Internationalizarea activitatilor firmei se poate realiza si prin diferite forme de aliante si cooperari internationale, acestea putand fi incadrate, din punctul de vedere al intensitatii internationalizarii, intre operatiunile comerciale si cele de implantare in strainatate.

l     Aliantele si cooperarile au in vedere stabilirea de relatii durabile in vederea realizarii unei strategii comune de management in domenii determinate de activitate.

l     Aceste relatii pot avea caracter informal (concentrari la nivel managerial), se pot intemeia pe contracte de cooperare sau se pot realiza in cadrul unor structuri institutionalizate.

l     Principalele forme de aliante si cooperari internationale sunt:

l     cooperarile pe baze contractuale, in care pot fi incluse contractele de licenta, fransizarea, subcontractarea etc., toate constituind forme de transfer international de tehnologie de productie (licentierea, subcontractarea), sau de comercializare (francizarea);

l     aliante strategice sub forma de asociatii, consortii etc., pentru construirea de obiective in comun, livrari la cheie, consulting-engineering etc.;

l     cooperarea institutionalizata, reprezentata de societatile mixte.

Motivatii si avantaje ale internationalizarii

l     O intreprindere intra pe piata internationala numai daca exista un stimulent pentru a realiza acest lucru, daca exista o motivatie.

l     Motivatiile pot fi proactive sau agresive si reactive sau defensive.

Motivatiile proactive sau agresive

l     Motivatiile proactive reprezinta stimuli pentru o schimbare a strategiei realizate din initiativa firmei.

l     Printre motivatiile proactive sunt: avantaje in realizarea profitului, calitatea de producator unic, avantajul tehnologic, informatia exclusiva, implicarea manageriala, avantaje fiscale, economiile de scara.

l     Motivatiile proactive fundamenteaza angajarea voluntara a firmelor in afacerile internationale cu scopul valorificarii unor avantaje strategice, competitive sau comparative (retroactive):

l     accesul la resurse poate fi temeiul frecvent al deciziei de internationalizare. In primul rand, este vorba de posibilitatea asigurarii pe o baza stabilita a aprovizionarii (materii prime, combustibili, materiale diverse);

l     reducerea costurilor poate conduce la obtinerea unor avantaje competitive pentru firmele cu activitati internationale.);

l     avansul tehnologiei de care dispune firma poate fi mai bine pus in valoare prin implicarea firmelor pe piata mondiala.

Motivatiile reactive sau defensive

l     Motivatiile reactive rezulta ca urmare a raspunsului firmei si a adaptarii acesteia la schimbarile impuse de mediul exterior.

l     Printre motivatiile reactive se pot mentiona: presiunea concurentei, supraproductia, scaderea vanzarilor pe piata interna, excesul de capacitate, saturarea pietelor interne, apropierea de clienti si parteneri:

l     presiunea concurentei - o firma se poate confrunta cu diverse situatii: pierderea pozitiei de piata pe care o detine, in favoarea unui concurent local care beneficiaza de economii de scara datorate afacerilor internationale; pierderea unei piete straine in favoarea unor concurenti locali sau straini ce s-au specializat pe aceste piete;

l     scaderea vanzarilor pe piata interna - aceste vanzari se pot masura ca volum al vanzarilor sau sub forma cotei de piata. Produsele comercializate pe piata interna se pot afla in faza de declin al ciclului de viata al produsului;

l     excesul de capacitate - in cazul in care capacitatile de productie ale firmei nu sunt pe deplin utilizate, aceasta poate opta pentru expansiunea in strainatate, ca o cale de a realiza o distribuire mai larga a costurilor fixe;

l     saturarea pietelor interne (supraproductia) - apare, de obicei, in cazurile de declin al pietei, iar pietele externe apar ca un debuseu favorabil desfacerii stocurilor existente. Aceasta expansiune internationala ca urmare a supraproductiei nu este de obicei o decizie manageriala strategica, ci, mai degraba, "o supapa de siguranta";

l     apropierea de clienti - multe firme europene desfasoara activitati interna-tionale deoarece clientii lor sunt situati in tari apropiate geografic.

Firma in comertul international

l     Personalitatea firmei reflecta capacitatea acesteia de a se distinge pe piata, de a se remarca fata de concurenta. O  personalitate bine conturata ofera un avantaj concurential substantial.

l     A avea personalitate pe piata presupune ca firma sa se distinga in fata clientilor potentiali interesati prin:

l     - mod de comportament;

l     - capacitate de reactie si de executie;

l     - conceptii de valori;

l     - optimizarea resurselor interne si externe;

l     - creativitate;

l     - flexibilitate;

l     - capacitate de decizie si de actiune;

l     - oferta corecta in scopul satisfacerii de durata a necesitatilor pietei.

Profilarea firmei pe piata

l     A contura o personalitate pe piata inseamna a profila. Profilul intreprinderii reprezinta modul in care aceasta este perceputa de catre terti.

l     Pentru a trasa un profil al intreprinderii pe piata, trebuie sa se aiba in vedere patru factori de profilare de baza, si anume:

l     potentialul firmei;

l     competentele firmei;

l     resursele firmei;

l     conexiunile firmei.

Functiunile firmei

l     Functiunea consta in ansamblul activitatilor omogene, asemanatoare si/sau complementare care contribuie la realizarea acelorasi obiective derivate principale.

l     Trebuie retinut ca obiectivele derivate principale sunt cele care se deduc din obiectivele fundamentale (principalele scopuri urmarite de firma in ansamblul sau), la realizarea lor participand un numar mare de salariati, care efectueaza procese de munca importante.

l     Functiunile de baza ale firmei sunt:

l     de cercetare-dezvoltare;

l     de productie;

l     comerciala;

l     financiar-contabila;

l     de personal;

l     de marketing.

APLICATIE PRACTICA PENTRU SEMINAR

l     Etapele pentru constituirea unei societati comerciale, actele necesare infiintarii firmei si importanta inmatricularii societatii comerciale

l     Alegerea celei mai indicate forme de societate pentru obiectul de activitate dorit

BIBLIOGRAFIE

Legea nr. 31/1990 modificata in 2009 -https://www.legestart.ro/Lege-nr-31-din-2009-(MzI3MTM5).htm