Riscurile interne ale unei intreprinderi de produs

Riscurile interne ale unei intreprinderi de produs

Cap. 1 FORME DE RISC IN ACTIVITATEA ECONOMICA

1.1 Notiuni introductive in teoria riscurilor

1.1.1 Definirea notiunii de risc in diferite acceptiuni

Riscul? Nimic mai simplu si in acelasi timp ceva mai complex de identificat si mai ales de controlat. Din zorii istoriei, riscurile au constituit una dintre cele mai mari si fascinante provocari pentru umanitate datorita omniprezentei acestuia in toate domeniile de activitate.

Ce este riscul? In acceptiunea teoriei clasice a deciziei, acesta este identificat drept un element incert dar posibil ce apare permanent in procesul activitatilor socio-umane, ale carui efecte sunt pagubitoare si ireversibile.

Daca in acceptia data de dictionar, se defineste riscul drept "expunerea la posibilitatea pierderii sau pagubei", societatile de asigurari considera acest element drept "hazardul sau posibilitatea de a pierde".

In cadrul teoriilor statistice avansate in evaluarea riscurilor, este prezentata o definire mult mai elaborata a riscurilor "riscul reflecta variatiile distribuirii rezultatelor posibile, probabilitatea si valorile lor subiective".

Referitor la cuantificarea acestor riscuri se precizeaza in continuare ca "masurarea riscului se realizeaza prin analiza non-liniaritatilor utilitatii relevate de bani, fie prin variatia distribuirii probabilitatilor castigurilor si a pierderilor posibile, pentru fiecare alegere particulara".

Alte definitii pentru risc:

. Sansa de a pierde

. Posibilitatea de a pierde

. Incertitudinea care afecteaza rezultatul

. Dispersia actuala a rezultatelor asteptate

. Concept multidimensional, ce nu poate fi redus la un singur element, la o cifra

Avand in vedere toate aceste aspecte precizate, putem remarca faptul ca definitiile generate de literatura de specialitate pentru risc difera foarte mult, ceea ce va conduce la ipoteza (de altfel foarte pertinenta) ca decidenti diferiti vor avea o conceptie diferita pentru aceeasi situatie.
Cum putem avea totusi in acest context, o imagine unitara asupra riscului, daca exista atat de multe abordari diferite asupra aceluiasi concept? Solutia survine tocmai in identificarea riguroasa a elementelor comune ce stau la baza tuturor acestor definitii, acestea fiind incertitudine (nedeterminare) si pierdere.

In acest sens putem preciza ca notiunea de incertitudine este prezenta in toate definitiile riscului, deoarece validarea existentei acesteia va conduce in permanenta catre existenta a doua rezultate posibile distincte.Vom considera astfel ca un eveniment nu este afectat de risc, daca se cunoaste cu certitudine ca indiferent de context se va produce o pierdere.
Realitatea imediata ne releva practic faptul ca pentru nici un proces constient asumat ce se desfasoara in orice domeniu de activitate, incertitudinea nu poata fi eliminata.In acest context se poate concluziona asupra faptului ca riscul si incertitudinea se intalnesc practic oriunde, insa combinate in proportii diferite.

In situatii deosebite, evenimentele imprevizibile pot provoca abateri capabile sa modifice fundamantal configuratia datelor problemei, incertitudinea devenind ea insasi un potential factor de risc.

Desi prezente in diverse combinatii, riscul si incertitudinea nu se pot confunda, intre aceste doua notiuni existand o serie de diferente semnificative , dintre care cea mai importanta stipuleaza ca :"in timp ce pentru risc se pot face anumite anticipari ale evenimentelor ce se pot produce cat si asupra probabilitatilor asociate producerii lor, in ca drul incertitudinii, decidentul nu poate identifica toate sau chiar nici unul din evenimentele posibile a se produce si cu atat mai putin a putea estima probabilitatea producerii lor".

Considerand ca gradul de manifestare al riscului este direct legat de probabilitatea sa de realizare, putem realia o clasificare a gravitatii riscurilor in functie de probabilitatea lor de realizare.

1.1.2 Clasificarea riscurilor

Orice activitate socio-economica se desfasoara sub imperiul unei multitudini de categorii de riscuri, a caror gama de diversitate este foarte complexa si nuantata in functie de mediul in care se poate produce, tipul si natura acestora, precum si din punctul de vedere al magnitudinii de producere sau a efectelor pe care le genereaza. Datorita acestei structuri complexe, este clar ca se pot defini o multime remarcabila de categorii , incearcand insa o clasificare a riscurilor pe categorii la nivel general, aceasta poate fi structurata :

RISCURI

Mai mult sau mai putin grave ? ? ?????????

Mai mult sau mai putin cunoscute ? ? ???????

Mai usor sau mai greu de evitat ? ? ???

O alta structurare pe tipuri de riscuri, se refera la identificare tipul riscurilor in functie de modul lor de producere.

Incertitudinea si riscul in activitatea economica

Activitatea economica se desfasoara in timp si spatiu ,atat timpul cat si spatiul sunt relativ greu de controlat , de stapanit sunt mai putin transparente .

Dimensiunile timpului si spatiului si transparenta redusa genereaza risc si nasc fenomenul de incertitudine .

Economia cunoaste la toate nivelele incertitudine si risc si orice agent economic este subordonat riscului si incertitudinii .Pe masura ce economia este mai monetara ,mai fluida ,riscul si incertitudinea devin mai fluente ,mai presante. Economia actuala, nationala si globala sunt puternic dominate de incertitudine si risc .

Incertitudinea este o stare de nesiguranta cu privire la viitor care este determinata de :

a) caracterul imprevizibil (de neprezis) al procesului economic .

b) de cunoasterea insuficienta a procesului economic .

Incertitudinea se refera la nesiguranta rezultatelor unei actiuni in domeniul economic. Nesiguranta este cu atat mai mare cu cat fenomenele economice sunt dominate de procese naturale .

Riscul se caracterizeaza prin posibilitatea descrierii unei legi de probabilitate pentru rezultatele scontate. Riscul este un eveniment nesigur si posibil si poate cauza o paguba .

Riscul are diferite grade de manifestare:

A) La nivel monoeconomic:

- riscul pur

- riscul speculativ

- riscul de neplata

- riscul pentru inovatie

Riscul pur este un fenomen accidental ,adica e probabil ca cineva sa piarda oricum .

Intre cuvant si virgula, sau punct, sau paranteza NU LASI SPATIU

Intre virgula, punct, sau paranteza LASI SPATIU

Riscul speculativ are 2 laturi posibilitatea castigului si posibilitatea pierderii .Este propriu pietelor financiare - speculatilor de burse,cumpararii de bunuri .

Riscul de neplata este fenomenul de insolvabilitate ( incapacitate de plata) care apare in urma unui faliment .Riscul de faliment trebuie preantampinat prin nivelul profitului obtinut si planificarea unui nivel al profitului .

Riscul de inovatie este propriu cercetarii stiintifice

B) La nivel macroeconomic :

- risc social

- risc politic

- risc economic

Riscul social apartine miscariilor sociale - greve ,revolutii .

Riscul politic inseamna instabilitatea politica a unui stat ,schimbari de guvern ,lideri politici.

Riscul economic inseamna aparitia unor mari dezechilibre interne , un buget dezechlibrat extern cand balanta de plati nu mai poate sa faca fata unor nevoi ale statului respectiv .

Toate aceste riscuri monoeconomice se includ in ceea ce se numeste risc de tara .

Este un concept utilizat de F.M.I. ,Banca Mondiala ,U.E. , care consta in manifestarea concomitenta a riscului economic cu cel social , politic .

Riscul de tara sta la originea actractivitatii sau neatractivitatii economiei .

Atractivitatea economica consta in conturarea unor indicatori care stimuleaza investitiile externe ,dezvoltarea relatiilor comerciale , mobilitati externe ale persoanelor si in general o activitate economica mai intensa si benefica pentru populatia unei tari .

Incertitudinea si riscul sunt categorii ale economiei si exprima pe de o parte gradul de stapanire a fenomenelor si proceselor economice de catre oameni.

In afara de categoriile majore prezentate in cadrul diagramelor de mai sus putem identifica si o alta sfera distincta a tipologiei a riscurilor,alcatuita in functie de marimea si evolutia acestora. In acest sens, putem identifica:

. Macroriscuri -;ce sunt rezultatul evolutiei intr-un anumit sens a unui institutii (sau al conducerii unui proiect de investitii)
. Microriscuri -; care sunt determinate de catre factori endogeni, specifici sectorului de activitate al firmei si proiectul de investitii propriu-zis si/sau de insuficienta corelare intre particularitatile activitatii institutiiei si limitele impuse de cadrul general al proiectului.

In mod evident, in functie de domeniul abordat sau de categoria pe care o putem considera drept baza de clasificare, se pot genera un numar semnificativ mai mare de exemple de sistematizare a tipurilor de riscuri, scopul acestei prezentari fiind numai acela de a le identifica si trece in revista pe cele majore, detalierea urmand a se face in cadrul capitolelor ulterioare.

1.1.3. Riscul in afaceri din cadrul unei firme

   Notiunea de risc in afaceri este inseparabil legata de notiunea de rentabilitate si de cea de flexibilitate.

Rezultatul unei firme (profit sau pierdere) este influentat de evenimentele neprevazute care insotesc activitatea sa.

Riscul in afaceri se traduce prin variabilitatea rezultatului, afectand rentabilitatea activelor si in consecinta rentabilitatea capitalului investit. Aceasta variabilitate poate fi cu atat mai bine stapanita, cu cat firma poseda un grad mai mare de flexibilitate.

Riscurile activitatii economice rezulta in principal din incapacitatea unei firme de a-si adapta continuu costul (in sensul micsorarii) si de a se adapta la mediul economic.

Riscul poate fi abordat fie din punctul de vedere al activitatii interne a unei firme, fie din punctul de vedere al mediului extern in care evolueaza aceasta.

In raport cu functiunile unei firme, principalele categorii de riscuri interne in afaceri sunt:

-  riscurile legate de aprovizionare si desfacere (contracte care nu au putut fi onorate de catre furnizori, ingustarea pietei de desfacere etc.);
-  riscurile tehnologice (imposibilitatea achizitionarii tehnologiei moderne din cauza problemelor legate in principal de finantarea investitiilor);
-  riscurile generate de factorul uman (greve, incompetenta etc.);
- riscurile informationale (imposibilitatea de a tine pasul cu noile tendinte ale pietei).
Riscurile externe in afaceri se manifesta in mediul in care firma isi desfasoara activitatea:

-  riscurile politice se refera la schimbarile care pot modifica radical mediul economic in care firma isi exporta in cea mai mare parte produsele (risc de tara);
-  riscurile financiare afecteaza rezultatele firmei in urma unor schimbari ce apar in conditiile pietei.

Aceste riscuri sunt in afara sferei de control a unei firme. De aici apare necesitatea identificarii si a masurarii riscurilor conjuncturale si, in primul rand, a riscului de pret si a riscului valutar.

- riscurile contractuale se refera la nerealizarea de catre partener a obligatiilor pe care si le-a asumat prin contract.

Acest risc in afaceri poate aparea fie cand contractul nu mai prezinta interes pentru partener (risc de neexecutare), fie cand partenerul nu mai este in masura sa-si respecte obligatiile contractuale (risc de insolvabilitate).

1.2. IDENTIFICAREA EXPUNERII LA RISC A UNEI SOCIETATI

COMERCIALE

Potrivit Dictionarului explicativ al limbii romane prin notiunea de risc se intelege pericol, inconvenient posibil, probabilitatea de producere a unui eveniment cu consecinte nedorite pentru subiect.

Conform Dictionarului Enciclopedic Managerial, prin risc se intelege: "Masura a neconcordantei dintre diferite rezultate posibile, mai mult sau mai putin favorabile sau nefavorabile, intr-o actiune viitoare". Acelasi dictionar explica si termenul de risc de credit: "pierdere rezultata din nerecuperarea totala sau partiala, de catre banca, a fondurilor investite si / sau a dobanzii aferente acestora".

Riscurile intreprinderii

1. Riscul de exploatare

Riscul de exploatare exprima incapacitatea intreprinderii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la variatiile mediului, reflectand volatilitatea rezultatului economic la conditiile de exploatare. Acesta depinde, pe langa factorii generali (cresterea preturilor materiilor prime, cresterea salariilor) in special de structura costurilor, respectiv de comportamentul lor fata de volumul de activitate. Riscul de exploatare este evaluat cu ajutorul pragului de rentabilitate care masoara flexibilitatea intreprinderii in raport cu conditiile de exploatare.

2. Riscul financiar

Riscul financiar determina variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificarii structurii financiare a intreprinderii. Recurgerea la imprumuturi este cauzata de lipsa resurselor proprii si oportunitatea realizarii unei investitii. Capitalul existent (propriu si imprumutat) face posibila realizarea investitiei care va genera rezultate suplimentare.

Evaluarea riscului financiar se face, ca si in cazul riscului de exploatare, cu ajutorul: marjei de siguranta; indicelui de siguranta; coeficientului de elasticitate.

Analiza modificarii rentabilitatii capitalului propriu ca urmare a politicii financiare poate fi urmarita cu ajutorul unui model "efectul de levier financiar". Levierul financiar cuantifica impactul apelarii la credite asupra rentabilitatii sale financiare. Efectul levierului financiar, respectiv variatia ratei rentabilitatii capitalurilor proprii depinde de corelatiile care exista intre rata rentabilitatii economice si costul datoriei (rata dobanzii), pe de o parte, iar pe de alta parte de nivelul indatorarii.

Rf=Re+(Re-Rd) x D/Cpr

unde: Rf = reprezinta rentabilitatea financiara (a capitalului propriu);

Rd = rata dobanzii;

Re = rentabilitate economica.

Pentru agentul economic exista urmatoarele posibilitati:

1. Re>Rd apelarea la credite va conduce la imbunatatirea ratei rentabilitatii economice;

2. Re=Rd apelarea la credite este indiferenta, din punct de vedere al efectului de levier;

3. Re<Rd apelarea la credite va conduce la reducerea performantelor capitalurilor proprii si deci nu se recomanda apelarea la credite.

D = datorii;

Cpr = capital propriu.

Rf=Re+(Re-Rd) x Dat/Cpr

Rf=(CA/Ae) x (RE/CA)+[(CA/Ae) x (RE/CA)]-Rd x (Dat/Cpr)

Factorii de influenta asupra ratei rentabilitatii financiare sunt: rata rentabilitatii economice; efectul de levier.

Factorii de nivelul doi sunt: viteza de rotatie a activului total (CA/Ae); rata rentabilitatii comerciale (RE/CA); diferenta dintre rata rentabilitatii economice si rata dobanzii (Re-Rd); gradul de indatorare al intreprinderii (Dat/Cpr).

3. Risc de dobanda

Nu intotdeauna dobanzile care se percep pentru creditele acordate sunt fixe, ci ele pot fi variabile, cand se modifica anual sau la alte intervale mai scurte. Prin stabilirea unor dobanzi variabile se realizeaza o protectie a creditelor.

Daca intreprinderea previzioneaza sa contracteze un credit la dobanda fixa, riscul priveste cresterea ratei de dobanda ( intreprinderea se va vedea nevoita sa accepte un credit la o dobanda ridicata).

Pentru a evalua riscul de dobanda se va calcula valoarea neta actualizata (VNA) si rata interna de rentabilitate financiara (RIRF).

Valoarea neta actualizata reprezinta actualizarea fluxului de numerar pe durata de exploatare a proiectului. Acest indicator se calculeaza aplicand la fluxul de numerar determinat, rata de actualizare. Fluxul de numerar se calculeaza ca diferenta intre veniturile si costurile totale pe durata de exploatare a proiectului. Daca VNA > 0, se estimeaza ca proiectul poate fi acceptat.

Rata interna de rentabilitate financiara indica capacitatea proiectului de a obtine profit. Rata interna de rentabilitate a unui proiect este acea rata de actualizare la care valoarea neta actualizata este egala cu zero. Ea trebuie sa fie mai mare decat dobanda reala.

Daca rata interna de rentabilitate este mai mica decat rata dobanzii la imprumuturile obtinute, inseamna ca beneficiul net realizat prin obiectiv este mai mic decat dobanda pe care trebuie sa o plateasca la fondurile imprumutate.

Valoarea neta actualizata depinde de doi factori:

− rata de actualizare care influenteaza invers proportional nivelul acesteia (pe masura ce rata de actualizare creste, nivelul valorii nete actualizate scade si invers);

− orizontul, durata de timp pentru care se face analiza care este direct proportional cu nivelul valorii nete actualizate;

4. Risc comercial

Pe parcursul derularii contractului comercial pot aparea atat pentru vanzator cat si pentru cumparator o serie de riscuri.

1. Riscul privind bonitatea partenerilor comerciali

Pentru evitarea anumitor riscuri comerciale, in special in cazul vanzarilor de credit este importanta verificarea bonitatii cumparatorului. Exista doua surse de informatii:

− surse de informare indirecte: cele obtinute de la bancile comerciale; cele obtinute de la partenerii de afaceri traditionali; cele obtinute de la societati de consultanta; informatii din Monitorul Oficial.

− surse de informare directe axate pe analiza unor documente contabile si financiare ale partenerului.

2. Riscul privind negocierea neurmata de incheierea contractului

In multe cazuri negocierile nu se finalizeaza prin incheierea unor contracte economice. Motivele pot fi diverse, imputabile atat cumparatorului cat si vanzatorului sau deseori la nici unul.

3. Riscul de pret

Prin risc de pret se intelege posibilitatea aparitiei unei pierderi sau a unui castig la un contract ca urmare a modificarii in timp a pretului practicat pentru produsul respectiv (de aceeasi calitate).

Riscul de pret pentru vanzator apare in situatia in care, in intervalul dintre momentul contractarii si cel al incasarii produsului a avut loc o crestere de pret.

Riscul de pret pentru cumparator apare in situatia in care intre cele doua momente de pe piata are loc o micsorare a pretului marfii contractate.

4. Riscul valutar

Prin risc valutar se intelege posibilitatea aparitiei unei pierderi sau a unui castig in cadrul unei tranzactii internationale ca urmare a modificarii cursului (depreciere sau repreciere) valutei de contract pe intervalul ce se scurge din momentul incheierii contractului si data efectuarii incasarii sau platii in valuta.

Exportatorul inregistreaza o pierdere in situatia in care la data incasarii sumei, valuta in care s-a incheiat tranzactia are o putere de cumparare mai mica decat in momentul incheierii contractului. Daca puterea de cumparare a valutei de contract creste atunci exportatorul castiga.

Importatorul inregistreaza o pierdere in situatia in care la data platii, valuta in care s-a incheiat tranzactia are o putere de cumparare mai mare decat in momentul incheierii contractului. Va avea de castigat atunci cand valuta de contract se devalorizeaza.

5. Riscul in transporturi

Marfurile aflate in circuitele comerciale interne si internationale sunt expuse la multe pericole care privesc fie sosirea cu intarziere la destinatie, fie calitatea sau cantitatea lor. Riscul in transporturi cuprinde: riscul in transportul feroviar; riscul in transportul maritim; riscul in transportul rutier.

5. Risc politic

Riscurile politice se refera la schimbarile care pot modifica radical mediul social-economic in care firma isi desfasoara activitatea. Riscul politic imbraca forma unor evenimente independente de vointa si solvabilitatea cumparatorului si care il impiedica sa-si onoreze obligatiile asumate fata de furnizorul - creditorul extern (razboi, revolutie, revolta, razboi civil, greva).

Caracter politic imbraca si masurile luate de autoritatile publice: guvern, Banca centrala, organe vamale, avand ca efect: restrangerea importurilor; limitarea transferului valutar; refuzul admiterii pe teritoriul tarii al unor produse; sechestrarea sau rechizitionarea unor bunuri apartinand unor agenti economici straini; apare riscul de netransfer al valutei cuvenite furnizorului (creditorului) extern, cu toate ca importatorul privat a depus la banca, in moneda locala echivalentul sumei datorate; neplata la termen a sumelor datorate de importatori (debitori) politici.

CAP. 3 STUDIU DE CAZ

PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

3.1. Scurt istoric privind infiintarea

1992 - IMAS (Institutul de Marketing si Sondaje) este fondat de o echipa de cativa sociologi, experti in calculatoare si operatori de teren. Capitalul initial a fost de 25.000 USD, impartit la 20 de actionari, persoane de nationalitate romana.

- IMAS devine editorul POLIS, un trimestrial de stiinte politice. Directorul Departamentului de Cercetare al IMAS devine membru al ESOMAR.

- IMAS editeaza RCS, un trimestrial specializat in masuratori sociale si analiza opiniei publice, devenit in 1999 'Revista de marketing si cercetare sociala' (RMCS).

- Exit polul - alegerile generale (esantion dintr-un mic procent de votanti la iesirea din cabinele de vot, a caror pro sau contra este investigata de catre operatorul de interviu).

1997 - Lansarea ROMNIBUS

Publicatiile 'Capital' si 'In-review' ridica IMAS pe locul doi in randul celor mai mari companii de cercetare din Romania.

1998 - IMAS lanseaza AUDIMAS, un serviciu de masurare a audientei
mass-media (cuprinzand publicatii, radio si tv), cu o baza de date formata din
1.100 gospodarii, cuprinzand intreg teritoriul Romaniei.

IMAS cumpara 40% din AGB DR, o companie romaneasca detinuta de AGB Hellas (Grecia), parte a AGB Italia Group. Expertiza AGB DR testeaza audienta televiziunilor.

1999 - IMAS lanseaza HEP - echipament de studiere a preferintelor
gospodariilor.

IMAS lanseaza BOP - barometrul politic.

2000 - IMAS cumpara o fosta companie de textile din Bucuresti si incepe
construirea noului sediu central.

Exit Polul - alegerile locale si generale

2001 - IMAS castiga distinctia de Readership National de Sondaje, organizat de BRAT. IMAS deschide IMAS - Inc in Chisinau - Republica Moldova.

3.2. Profilul si obiectul de activitate

3.2.1. Forma juridica

Baza juridica: Legea nr. 15/1990 si Legea nr. 31/1990 - republicata

Datele de identificare ale agentului economic sunt urmatoarele: * Denumirea societatii:

- Denumirea societatii este: Institutul de Marketing si Sondaje - IMAS' S.A.

In toate facturile, anunturile, publicatiile si celelalte acte emanand de la societate, denumirea societatii va fi precedata sau urmata de cuvintele 'Societate pe actiuni' sau de sigla S.A., de capitalul social, numarul de inmatriculare in registrul comertului si de sediul social.

* Forma juridica a societatii

Societatea este persoana juridica romana, din momentul inmatricularii ei in registrul comertului, avand forma juridica a societatii pe actiuni, constituita fara subscriptie publica (constituirea simultana). Ea se constituie si functioneaza in conformitate cu contractul de societate si prezentul statut, cu respectarea legilor si reglementarilor in vigoare in Romania, aplicabile societatilor comerciale pe actiuni.

Ca persoana juridica, societatea este titulara de drepturi si obligatii si apare in procese in nume propriu. Ca societate pe actiuni, raspunde fata de terti cu intregul sau patrimoniu, iar actionarii raspund in limitele aportului varsat de capital social.

* Sediul societatii: Calea Plevnei nr. 136, sector 6

Sediul social poate fi mutat la o alta adresa din Bucuresti sau dintr-un alt oras din Romania, prin hotararea adunarii generale a actionarilor, cu indeplinirea formalitatilor legale. Societatea poate infiinta sucursale, filiale, birouri, sau agentii in alte localitati din Romania sau in strainatate, prin hotararea adunarii generale si in conditiile legii.

Punctul de lucru: Str. Sf. Apostoli nr. 44, sector 5, declarat la AF sector 6 sub nr. 62640/21.02.2000

Alte puncte de lucru: Societatea are puncte de lucru in fiecare judet de pe teritoriul Romaniei si republica Moldova

* Certificat inmatriculare: J40/3574/17.02.1992

* Cod fiscal: R447778

* Capital social: 5298 Ron, conform cererii de mentiuni nr. 66264/13.10.1997

* Durata societatii: Este nelimitat, cu incepere de la data inmatricularii in
Registrul Comertului.

3.2.2. Profilul si obiectul de activitate al societatii

a) Proiectarea, realizarea si publicarea sondajelor de opinie publica, pe teme sociale, politice, economice, psihologice si culturale;

b) Proiectarea, formarea, intretinerea si prelucrarea bazelor de date la nivelul individual, institutional si teritorial, precum si asigurarea serviciilor legate de functionarea acestora;

c) Proiectarea, realizarea si aplicarea cercetarilor sociale, economice,
politice, psihologice si culturale;

d) Proiectarea, consulting si service in domeniile: marketing, management, mass-media, publicitate si reclama, investitii, ereditari si valori;

e) Realizarea, editarea, tiparirea si administrarea de publicatii permanent si ocazionale (carti, ziare, reviste, brosuri, rapoarte etc.), cu mijloace proprii sau in colaborare;

f) Operatiuni de import-export de servicii din domeniile mentionate mai sus, precum si de orice alte servicii si marfuri, accesoriile acestora, admise de legislatia romana, in nume propriu si/sau ca intermediari, in regim de comision.

Societatea va efectua operatiuni in lei/sau valuta, cu plata impozitului pe circulatia marfurilor, taxelor vamale si a celorlalte impozite prevazute de legea romana.

Extinderea obiectului de activitate al societatii se poate face prin hotararea adunarii generale a actionarilor, cu respectarea conditiilor de forma si publicitate prevazute pentru constituirea societatii.

3.3. Capitalul social

3.3.1. Capitalul social subscris

Capitalul social subscris de actionari este de 508 Ron.

Capitalul social este impartit in 508 actiuni nominative, cu o valoare de 1RON fiecare.

Actiunile sunt numerotate de la 1 la 508 si sunt subscrise in intregime de catre actionari si nu sunt nominative.

La urmatoarea emisiune de actiuni, adunarea generala a actionarilor va hotara daca actiunile viitoare vor fi nominative sau la purtator. Actiunile sunt reprezentate prin titluri negociabile.

Transmiterea (cesiunea) actiunilor se face potrivit prevederilor din capitalul social statut, cu respectarea legislatiei romane in valoare totala de materie.

3.3.2. Aporturile partilor

Aporturile partilor constau in valoare totala de numerar, in valoare totala de 208 Ron, reprezentand un numar de 208 actiuni, si in valoare totala de natura, in valoare de 300 Ron, reprezentand un numar de 300 actiuni.

3.3.3. Varsarea capitalului social

Aporturile in numerar ale actionarilor se varsa in procent de 30% din capitalul subscris, la data constituirii prezentei societati.

Restul capitalului social subscris in numerar se va varsa de catre actionari in termen de 6 luni de la data inmatricularii societatii in registrul comertului.

Aporturile in numerar se va varsa in cont la B.R.C.E. - S.A. sau la orice alta banca romana autorizata, pe numele si la dispozitia societatii.

3.3.4. Actiunile

Actiunile sunt nominative, indivizibile si reprezentate prin titluri negociabile.

Actiunile trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute de lege.

Actiunile trebuie sa poarte stampila societatii si semnatura a doi membrii ai consiliului de administratie.

Societatea va tine evidenta actionarilor intr-un registru care se pastreaza la sediul societatii, care trebuie sa arate numele si domiciliul, respectiv denumirea si sediul acestora (daca vor fi persoane juridice), precum si varsaminte efectuate in contul actiunilor.

3.3.5. Majorarea capitalului social

Capitalul social poate fi majorat dupa varsarea integrala de catre actionari a capitalului subscris la constituirea societatii, prin hotararea adunarii generale, cu respectarea dispozitiilor legale privitoare la constituirea societatii.

Majorarea se face prin emiterea de noi actiuni, reprezentand aporturi in numerar sau in natura, prin marirea valorii nominale a actiunilor sau in alt mod, potrivit hotararii Adunarii Generale extraordinare a actionarilor.

Hotararea Adunarii Generale pentru marirea capitalului social trebuie publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.

Asupra actiunilor emise pentru marirea capitalului social, actionarii existenti au un drept de preferinta, in conditiile legii.

Majorarea capitalului se poate face partial sau total in natura, prin hotararea Adunarii Generale, pe baza evaluarii efectuate de un expert desemnat de catre aceasta.

Capitalul social s-a majorat cu 51,15 Ron prin actul inregistrat la O.R.C.M.B. din 16.01.2004 - dosar 150.604/28.12.2000.

Ca urmare a modificarilor efectuate din registrul comertului privind completarea actului constitutiv referitor la asociati, capitalul social, persoane imputernicite, procentele de aport ale actionarilor sau modificat.

3.3.6. Reducerea capitalului social

Reducerea capitalului social se poate face pe baza hotararii Adunarii Generale, in caz de pierderi sau in alte imprejurari, stabilite de aceasta. Reducerea se face cu respectarea conditiilor de forma si de publicitate prevazute pentru incheierea contractului de societate.

Reducerea capitalului social va putea fi facuta dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea Adunarii Generale a fost publicata in Monitorul Oficial. Hotararea va trebui sa respecte minimum de capital legal, sa arate motivul reducerii si procedeul utilizat pentru efectuarea ei.

3.3.7. Drepturile si obligatiile decurgand din actiuni

Fiecare actiune subscrisa si varsata de actionari le confera dreptul la un vot in Adunarea Generala, dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere, dreptul de a participa, in aceeasi proportie, la distribuirea beneficiilor nete anuale ale societatii si a activului net rezultat in urma lichidarii, precum si alte drepturi, conform prevederilor prezentului statut si ale legilor romane.

Exercitiul dreptului la vot va fi suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta.

Detinerea actiunii implica de drept adeziunea la statutul societatii, cu toate modificarile ulterioare suferite de acesta.

Drepturile si obligatiile decurgand din calitatea de actionar urmeaza actiunea, in cazul trecerii ei in proprietatea altei persoane.

Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul societatii, iar actionarii raspund numai in limita valorii actiunilor varsate de ei.

Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligatii personale ale actionarilor. Creditorul personal al unui actionar poate urmari numai partea din beneficiul societatii care i se repartizeaza respectivului actionar, conform hotararii Adunarii Generale, sau cota parte cuvenita acestuia la lichidarea societatii, efectuata in conditiile prezentului statut si legii romane.

3.3.8. Cesiunea actiunilor

Actiunile sunt indivizibile cu privire la societatea. Cand o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, ele trebuie sa desemneze un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultate din actiune.

Cesiunea actiunilor intre actionari sau catre terti se face in conditiile prevazute de lege.

Cesiunea trebuie inregistrata in registrul comertului si in cel de evidenta a actionarilor si se mentioneaza pe actiunile respective.

3.3.9. Pierderea sau distrugerea actiunilor

In cazul pierderii sau distrugerii inscrisului reprezentand o actiune, proprietarul va trebui sa anunte consiliul de administratie si sa faca public faptul, prin presa. Dupa sase luni de la publicare se va putea obtine un duplicat al actiunii, facandu-se mentiunile corespunzatoare in registrul de evidenta a actionarilor.

3.4. Structura organizatorica

3.4.1. Adunarea Generala a actionarilor

Atributiile

Adunarea Generala este organul de conducere al societatii, care hotaraste asupra activitatii acesteia si asupra politicii ei economice, comerciale si financiare. Adunarea Generala este constituita din actionari sau reprezentantii lor.

Adunarea Generala a actionarilor are urmatoarele atributii principale:

a) alege membrii Consiliului de administratie, pe presedintele si
vicepresedintele Consiliului de administratie, precum si raspunderile,
remuneratiile, se pronunta asupra activitatii lor, ii descarca de activitate si ii
revoca;

b) alege cenzorii si pe supleantii acestora, le stabileste remuneratia, si descarca de activitatea lor si ii revoca;

c) aproba si modifica programul de activitate ai societatii si bugetul de venituri si cheltuieli, pentru exercitiul urmator, intocmite de Consiliul de administratie;

d) examineaza, aproba si modifica bilantul contabil si contul de profit si pierderi, pentru exercitiul precedent, dupa ce a luat cunostinta de raportul Consiliului de administratie si al Comisiei de cenzori;

e) aproba repartizarea beneficiilor nete (dividentelor) intre actionari sau utilizarea lor in alt mod;

f) hotaraste cu privire la schimbarea sediului societatii, la infiintarea si desfiintarea de sucursale, filiale sau agentii ale societatii, in Romania si strainatate;

g) hotaraste cu privire la marirea sau reducerea capitalului social, la
modificarea numarului de actiuni sau valorii nominale a acestora, precum si la
cesiunea actiunilor;

h) hotaraste emisiunea de obligatiuni ale societatii;

i) aproba emisiuni suplimentare de actiuni ale societatii, pentru constituirea fondurilor necesare unor achizitii de actiuni sau parti de capital in alte societati, efectuarea de investitii deosebite sau realizarea altor interese importante ale societatii;

j) hotaraste cu privire 1a modificarea obiectului de activitate, precum si a formei juridice a societatii;

k) hotaraste cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea si lichidarea societatii, numind lichidatorii acesteia;

1) analizeaza raportul lichidatorilor si hotaraste cu privire la rezultatele lichidarii;

m) hotaraste actionarea in justitie a membrilor Consiliului de administratie, directorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand persoana insarcinata sa exercite actiunea; de asemenea, decide privind renuntarea la aceste actiuni;

n) hotaraste cu privire le reducerea duratei de functionare a societatii, stabilita prin contractul de societate;

o) hotaraste asupra contractului de societate sau statutul le stabileste a fi de competenta sa.

Convocarea adunarii generale a actionarilor

Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare. Adunarea Generala ordinara are atributii prevazute la lit. a, d si m, iar adunarea generala extraordinara pe cele prevazute la lit. f, j si k, precum si in orice alte cazuri care implica modificarea contractului de societate sau statutul.

Adunarile generale ordinare se reunesc o data pe an, la cel mult 2 luni dupa incheierea bilantului si contului de profit si pierderi pe anul precedent, rapoartele Consiliului de administratie si cenzorilor, precum si pentru a analiza programul de activitate si bugetul de venituri si cheltuieli pe anul urmator. Ele se convoaca de catre consiliul de administratie sau de cenzori.

Adunarile generale extraordinare se convoaca la cererea actionarilor reprezentand 10% din capitalul social, a Consiliului de administratie sau a cenzorilor, ori de cate ori este nevoie.

Adunarea Generala a actionarilor se convoaca prin scrisoare recomandata, telex sau telefax expediate la adresele indicate de actionari in contractul de societate sau la acelea notificate in scris societatii ulterior. Convocarea se face cu cel putin o luna inainte de data fixata, in cazul adunarilor ordinare si cel putin 15 zile in cazul celor extraordinare.

Convocarea va fi publicata in Monitorul Oficial si in unul din ziarele mai raspandite din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate.

Convocarea va cuprinde data si locul tinerii adunarii, precum si proiectul ordinii de zi, cu aratarea explicita a tuturor problemelor adunarii. Cand in ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor.

Pentru adunarile generale ordinare, odata cu convocarea se trimit actionarilor bilantul contabil, contul de profit si pierderi, raportul Consiliului de administratie si comisiei de cenzori asupra activitatii societatii in timpul exercitiului incheiat, si al bugetului pe anul urmator.

Adunarea generala se intruneste la sediul societatii sau intr-un alt loc din aceeasi localitate, stabilit de comun acord.

Organizarea adunarii generale a actionarilor

Adunarea Generala a actionarilor este prezidata de presedintele Consiliului de administratie, de vicepresedintele sau de un inlocuitor desemnat de acestia.

Presedintele Consiliului de administratie va desemna, dintre actionari, un secretar care sa verifice lista de prezenta a actionarilor si sa redacteze procesul verbal al adunarii. Procesul verbal se va scrie in registrul sedintelor si deliberarilor adunarii generale. Procesul verbal va fi semnat de catre persoana care a prezidat sedinta, si de secretar.

La adunarile generale ordinare si extraordinare la care se dezbat probleme privitoare la raporturile de munca cu personalul societatii participa si reprezentantii acestui personal.

Valabilitatea adunarii generale si a deciziilor ei

Pentru valabilitatea constituirii si a hotararilor adunarii generale, ordinare sau extraordinare sunt necesare:

- la prima convocare, prezenta sau reprezentarea actionarilor care detin patru cincimi din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin trei patrimi din capitalul social;

- la convocarile urmatoare prezenta sau reprezentarea actionarilor care detin trei patrimi din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin doua treimi din capitalul social.

La adunarile ordinare, daca dupa cea de-a doua convocare adunarea nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor mentionate mai sus, adunarea poate sa delibereze asupra problemelor puse la ordinea de zi a celei dintai adunari, oricare ar fi partea de capital detinuta de actionarii prezenti sau reprezentati, cu majoritate simpla (51%).

Daca la prima convocare, in decurs de o ora, nu se intrunesc conditiile necesare desfasurarii lucrarilor, adunarea generala se amana.

A doua si a treia convocare se considera facute automat, din oficiu, pentru a 7-a si, respectiv a 14-a zi ce urmeaza primei convocari, in acelasi loc si la aceeasi ora. In cazul in care cea de-a 7-a si respectiv a 14-a zi cad intr-o zi nelucratoare, adunarea Generala se considera convocata in prima zi lucratoare ce urmeaza.

Hotararile adunarii generale se iau, de regula prin vot deschis, dar la propunerea persoanei care prezideaza sau unui grup de actionari, prezenti sau reprezentanti, reprezentand cel putin 25% din capitalul social, adunarea poate decide ca votul sa fie secret. Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor Consiliului de administratie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea administratorilor. Actionari pot stabili ca anumite hotarari sa fie luate si prin vot exprimat prin corespondenta

Hotararile adunarii generale sunt obligatorii pentru toti asociatii, inclusiv cei absenti sau reprezentati. Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale trebuie depuse la registrul comertului si publicate in Monitorul Oficial.

3.4.2. Consiliul de administratie

Organizarea

Pana la prima adunare generala, societatea este administrata conform prevederilor din contract. Dupa aceea, societatea va fi administrata de un consiliu de administratie format din cinci membri, alesi de adunarea generala dintre actionari sau din afara societatii.

Durata mandatului administratorilor este de 3 ani, cu posibilitatea de a fi realesi pe noi perioade similare.

Cand se creaza un loc vacant in Consiliul de administratie, adunarea generala alege un nou membru pentru completarea locului vacant. Acest nou membru va ocupa postul pentru o perioada egala de timp cu cea ramasa pana la expirarea mandatului predecesorului sau.

Functionarea

Consiliul de administratie este organul executiv de conducere colectiva a societatii, cu caracter deliberativ si isi desfasoara activitatea in virtutea competentelor si responsabilitatilor stabilite de adunarea generala a actionarilor, cu respectarea prevederilor legale.

Consiliul de administratie se intruneste la sediul societatii sau intr-un loc stabilit de comun acord de membrii sau, de fiecare data cand este necesar, dar cel putin o data pe trimestru, la convocarea oricaruia dintre membrii sai.

Reuniunile Consiliului de administratie sunt prezidate de catre presedintele Consiliului, de vicepresedintele sau de un alt membru al Consiliului, desemnat de presedinte. Presedintele numeste un secretar, fie dintre membrii Consiliului, fie din afara lui.

Pentru ca hotararile Consiliului de administratie sa fie valabile este necesara prezenta sau reprezentarea a patru din cei cinci membri ai Consiliului. Hotararile se iau cu votul a trei dintre cei cinci membri.

Dezbaterile Consiliului de administratie au loc conform ordinii de zi stabilite de el, pe baza unui proiect intocmit cu cel putin 7 zile inainte. Dezbaterile se consemneaza in procesul verbal al sedintei, care se scrie intr-un registru special destinat consemnarii dezbaterilor si hotararilor Consiliului. Procesul verbal se semneaza de catre membrii Consiliului de administratie si de secretar.

Presedintele poate asigura si functia de director general, asigurand conducerea curenta a societatii, aducerea la indeplinire a hotararilor Adunarii generale si ale Consiliului de administratie.

Consiliul de administratie poate delega unuia dintre membrii sai unele imputerniciri pe probleme limitate si speciale si poate recurge la experti sau consilieri pentru studierea anumitor probleme.

Hotararile adunarii generale sunt obligatorii pentru toti asociatii, inclusiv cei absenti sau reprezentati. Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale trebuie depuse la registrul comertului si publicate in Monitorul Oficial.

Atributiile

Consiliul de administratie are urmatoarele atributii:

a) aproba structura organizatorica a societatii, schema de personal si nivelele
de salarizare a acestuia;

b) angajeaza si concediaza personalul roman si, eventual al societatii,
stabileste drepturile - inclusiv salariile si obligatiile acestuia, in conformitate cu
reglementarile in vigoare;

c)elaboreaza si aproba regulamentul de ordine interioara al societatii, prin care se stabileste indatoririle si responsabilitatile personalului societatii pe compartimente si functiuni;

d) hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare, inclusiv a celor externe; stabileste competentele si nivelul de contractare al creditelor si garantiilor; aproba orice fel de credit comercial acordat de societate;

e) aproba operatiunile de incasari si plati, incheierea si rezilierea
contractelor. Operatiunile de plati pana 1a valoarea capitalului social subscris sau
echivalentul acestei sume in valuta pot fi efectuate de Consiliului de administratie fara consultarea adunarii generale; operatiunile de evaluare superioara acestei sume pot fi efectuate numai prin hotararea adunarii generale;

f) prezinta anual Adunarii generale ordinare, intr-un interval de cel mult
doua luni de la data incheierii exercitiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul contabil si contul de profit si pierderi pe anul precedent, precum si proiectul programului de activitate si bugetul de venituri si cheltuieli pe anul anterior;

g) hotaraste asupra achizitionarii de actiuni sau parti de interes in alte persoane juridice romane sau straine, asupra cooperarilor in societati de tip holding sau cartel;

h) tine Registrul Actionarilor, Registrul sedintelor si deliberarilor Adunarii Generale, Registrul sedintelor Consiliului de Administratie si pe cel al obligatiunilor emise de societate;

i) exercita orice act care este legat de administrarea societatii, in interesul acestei si in limita drepturilor care ii sunt conferite prin prezentul statut, prin lege sau prin hotararea Adunarii Generale a actionarilor.

Reprezentarea societatii fata de terti

Reprezentarea societatii in relatiile cu tertii poate fi facuta de catre presedintele Consiliului de Administratie si/sau de vicepresedinte, precum si de catre alt membru al Consiliului, impreuna sau separate, potrivit competentelor stabilite de Adunarea Generala a actionarilor ori de Consiliul de Administratie.

Responsabilitatea membrilor Consiliului de Administratie

Membrii Consiliului de Administratie sunt responsabili, individul si solidar, dupa caz, fata de societate pentru prejudiciile rezultate din infractiuni sau abateri de la dispozitiile legale, pentru abaterile de la statut si pentru greseli in administrarea societatii. In astfel de situatii, ei pot fi revocati, prin hotararea Adunarii Generale a actionarilor.

3.4.3. Controlul activitatii societatii

Controlul de catre actionari

Societatea poate fi controlata de catre oricare dintre actionari. Actionarii au dreptul de a primi, la cerere, date privind situatia patrimoniului, profiturilor si pierderilor, precum si orice alte aspecte legate de activitatea societatii si au acces la documentele societatii.

Controlul de catre comisia de cenzori

Pana la prima Adunare Generala, supravegherea si controlul activitatii se realizeaza conform prevederilor din contract. Dupa aceea, supravegherea si controlul vor fi asigurate de o comisie formata din trei cenzori, fiecare avand cate un supleant. Unul dintre cenzori este expert contabil, si neasociat.

Cenzorii si supleantii lor vor fi alesi de Adunarea Generala a actionarilor.

Principalele atributii ale comisiei de cenzori sunt urmatoarele:

a) in timpul exercitiului financiar, supravegheaza gestiunea societatii, atributie in exercitarea careia cenzorii au dreptul sa controleze evidentele societatii, modul in care sunt gospodarite mijloacele fixe, circulante si fondurile banesti, titlurile de valoare ale societatii, casa, intocmind si prezentand Consiliului de Administratie sau Adunarii Generale rapoarte c u privire 1a constatarile facute si eventuale propuneri;

b) la incheierea exercitiului financiar verifica daca bilantul si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca registrele sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului. In legatura cu acestea, Comisia de cenzori intocmeste si prezinta un raport scris in care mentioneaza constatarile facute, in functie de care propune modificarea sau aprobarea bilantului contabil si a contului de profit si pierderi de catre Adunarea Generala ordinara a actionarilor;

c) la lichidare, controleaza operatiunile de lichidare;

d) convoaca Adunarea Generala ordinara sau extraordinara, in cazul in care este convocata de Consiliul de Administratie sau atunci cand constata situatii deosebite, care necesita o solutionare urgenta;

e) prezinta adunarii generale punctual de vedere privind propunerea de
reducere a capitalului social;

f) vegheaza ca dispozitiile legii, contractului de societate si statutului sa fie indeplinite de catre administratori si lichidatori.

Cenzorii au dreptul sa obtina, in fiecare luna, de la administratori, o situatie despre mersul operatiunilor.

Cenzorii se intrunesc la sediul societatii si pot lucra separat, cu exceptia rapoartelor privind bilantul contabil si repartizarea beneficiilor, asupra carora ei trebuie sa delibereze impreuna.

Cenzorii sunt responsabili fata de societate pentru indeplinirea necorespunzatoare a atributiilor lor, conform legii.

3.4.4. Activitatea societatii

Exercitiul economico-financiar (bugetar)

Exercitiul economico-financiar incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie al fiecarui an. Primul exercitiu incepe la data inregistrarii societatii in Registrul Comertului.

Personalul societatii

Personalul de conducere al societatii (membrii Consiliului de Administratie) si cenzorii sunt alesi de Adunarea Generala a actionarilor. Restul personalului este angajat de catre Consiliul de Administratie.

Angajarea personalului societatii se face in cadrul schemei de organizare aprobata de Consiliul de Administratie, pe baza de contracte individuale de munca, inregistrate la Camera de Munca a Directiei de Munca si Protectie Sociala competenta pentru localitatea in care societatea isi desfasoara activitatea comerciala, in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Drepturile - inclusiv salariile - si obligatiile personalului societatii se stabilesc de catre Consiliul de Administratie, cu respectarea legislatiei romane in vigoare.

Salarizarea personalului roman se face in lei, pe unitatea de timp sau pe lucrare, conform clauzelor stabilite prin liberul acord al partilor in contractele individuale de munca.

Salariile personalului roman nu pot fi inferioare limitelor minime stabilite de legile romane in vigoare, pentru categoria de munca respectiva si avand in vedere timpul lucrat de salariat pentru societate.

Societatea va plati impozitul pe salarii si cotele de asigurari sociale pentru personalul sau, potrivit legii.

Eventualul personal strain care va fi angajat de catre societate va putea transfera in strainatate drepturile sale de salarizare in conditiile prevazute de legile si reglementarile legale in Romania.

Amortizarea fondurilor fixe

Amortizarea se stabileste de Consiliul de Administratie prin aplicarea Normelor de Amortizare prevazute de legea romana si se include in costuri sau tarife prestate de societate.

Durata de servicii a mijloacelor fixe nu poate fi mai mare decat cea normata prin legislatia romana.

Atunci cand va fi posibil se va practica sistemul de amortizare accelerata.

Intocmirea bilantului si contului de profituri si pierderi

Societatea va intocmi anual bilantul contabil si contul de profituri si pierderi si se va tine contabilitatea in lei a activitatii economico-financiare, conform dispozitiilor legale privind sistemul unificat al economiei nationale.

Bilantul si contul de profit si pierderi se depun, in conditiile legii, la Registrul Comertului si la Administratia Financiara si se publica in Monitorul Oficial, prin grija administratorilor.

Calculul si repartizarea profiturilor si pierderilor

Profitul (beneficiul) societatii se stabileste anual, prin bilantul contabil aprobat de Adunarea Generala ordinara a actionarilor.

Profitul brut anual reprezinta diferenta dintre suma totala a veniturilor incasate si suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri. Din acest profit se deduce cota de 5% destinata fondului legal de rezerva (constituirea lui facandu-se pana la atingerea a 20% din capitalul social total), rezultand profitul impozabil.

Din profitul impozabil se scade impozitul anual, dupa expirarea perioadei legale de scutire, rezultand profitul net al societatii, care se repartizeaza intre actionari proportional cu cotele de participare la capitalul social sau poate fi folosit in alt mod, conform hotararii adunarii generale.

Plata profitului cuvenit actionarilor se va face de catre societate in termen de maximum 2 luni de la aprobarea bilantului contabil de catre Adunarea Generala ordinara a actionarilor si verificarea lui de Administratia Financiara.

In cazul in care sunt inregistrate pierderi, adunarea generala va analiza cauzele si va lua masuri de recuperare.

Actionarii vor suporta pierderile nerecuperate in proportia participarii lor la capitalul social si limitele capitalului varsat de fiecare dintre ei.

3.4.5. Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigiile Modificarea formei juridice

Societatea poate fi transformata in alta forma de societate comerciala, prin hotararea Adunarii Generale extraordinare a actionarilor.

In vederea constituirii, noua societate va indeplini formalitatile de inregistrare si publicitate cerute de legea romana.

Dizolvarea societatii

Societatea se va dizolva in urmatoarele cazuri:

a) imposibilitatea realizarii obiectului societatii;

b) pierderea de cel putin 1/2 din capitalul social, dupa ce s-a consumat fondul de rezerva, daca Adunarea Generala actionarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui pana la concurenta sumei ramase;

c) micsorarea capitalului social sub minimul legal, daca actionarii nu decid completarea lui;

d)     in caz de faliment al societatii;

e)numarului de actionari sub cinci, daca au trecut mai mult de 6 luni si nu a fost completat;

f) in orice alta situatie, pe baza hotararii Adunarii Generale a actionarilor.
Dizolvarea societatii trebuie inscrisa in Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial.

Lichidarea societatii

In caz de dizolvare, societatea intra in lichidare.

Lichidarea se face de catre unul sau mai multi lichidatori, numiti de Adunarea Generala, dintre asociati sau alte persoane.

Din momentul intrarii in functiune a lichidatorilor, mandatul administratorilor inceteaza, ei nemaiputand intreprinde noi operatiuni in numele societatii.

Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. Ei sunt obligati ca, indata dupa intrarea in functiune, impreuna cu administratorii sa faca un inventar, sa evalueze bunurile societatii pe baza ultimului bilant contabil si sa intocmeasca un bilant care se constate situatia exacta a activului si pasivului patrimonial, semnand aceste documente. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze bunurile si scriptele societatii incredintate de administrator si sa tina un registru cu toate lichidarile in ordine cronologica.

Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor.

Conform mandatului primit din partea adunarii generale lichidatorii vor lua toate masurile necesare pentru executarea operatiunilor in curs ale societatii, prin incasarea creantelor si prin plata datoriilor societatii, precum si pentru efectuarea altor operatiuni in interesul lichidarii societatii.

Lichidatorii pot apare in fata instantelor judecatoresti si pot incheia tranzactii cu creditorii societatii.

Lichidatorii trebuie sa instiinteze pe creditorii societatii, printr-un anunt public, cerandu-le sa-si prezinte pretentiile intr-o anumita perioada fixata. Creditorii cunoscuti de catre societate vor fi informati printr-o notificare separata, cerandu-le sa-si prezinte pretentiile.

Lichidatorii care efectueaza noi operatiuni ce nu sunt necesare scopului lichidarii sunt raspunzatori personal si solidar fata de terti pentru executarea acestora.

Din sumele rezultate dupa lichidare, vor fi indestulati mai intai creditorii privilegiati (pentru salarii si alte drepturi de personal, impozite si taxe, contributii la asigurari sociale, rate de credit si dobanzi etc), cei cu garantii reale si apoi ceilalti creditori. Dupa aceea, lichidatorii vor intocmi bilantul de lichidare si vor face propunere de repartizare a rezultatelor financiare (profitul si pierderi) intre actionari, avand in vedere cota lor de participare la constituirea capitalului social.

Bilantul de lichidare, precum si propunerile de distribuire a activului net vor fi supuse, spre aprobare adunarii generale.

Dupa aprobarea bilantului de lichidare, se considera ca societatea a descarcat pe lichidatori de activitatea lor.

Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din Registrul Comertului.

Litigii

Litigiile societatii cu persoane fizice sau juridice romane sunt de competenta instantelor judecatoresti din Romania.

Litigiile nascute din raporturi contractuale dintre societate si alte societati romane constituite cu participare straina sau cu capital integral strain pot fi deferite spre solutionare Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, daca partile convin in acest sens. Ele pot fi supuse si unui arbitraj ad-hoc.

Litigiile societatii cu persoane fizice sau juridice straine se solutioneaza de catre instantele judecatoresti sau prin arbitraj, potrivit conventiei partilor.

Litigiile de munca dintre societate si personalul ei roman se rezolva in conformitate cu prevederile contractului de munca si cu legislatia muncii din Romania, iar cele cu eventualul personal strain al societatii, in conformitate cu contractul individual de munca cu acesta.

3.5. Dotarea tehnico-materiala

3.5.1. Situatia activelor corporale si financiare la 31.12.2008

-Ron-

3.5.2. Inventarierea patrimoniului

Mijloace fixe

-Ron-

Imobilizari corporale si necorporale - 31.1 2.2008

Au fost achizitionate mijloace fixe (active corporale) in suma de 94756,5939 Ron, programe informative (Windows si Soft Panel) in suma de 3034,1026 Ron si valoare titlurilor de participare s-a majorat cu 146265,2973 Ron.

Amortizarea aplicata pe tot parcursul anului a pastrat acelasi sistem degresiv conform programului contabil, datele din balanta sintetica corespund cu datele din evidenta analitica.

Disponibilitati banesti la 31.12.2008

-Ron-

3.6. Dotarea cu forta de munca

Societatea are in medie 52 de salariati cu contract de munca si 200 colaboratori cu contract de colaborare care apartin societatii si furnizori de date pentru sondajele de opinie. Toti salariatii cu carte de munca sunt calificati pentru munca pe care o presteaza in cadrul societatii. Colaboratorii sunt selectati pe baza de CV. de pe intreg teritoriul tarii si sunt instruiti si pregatiti in functie de specificul activitatii pe care o presteaza. In cadrul retelei nationale de colaboratori, intalnim oameni provenind din grupe de varsta si nivele de pregatire din cele mai diferite, de la studenti, muncitori pana la profesori sau ingineri sau de la 18 la 65 de ani.

In functie de abilitatile pe care le dezvolta si le dovedesc de-a lungul timpului acestia isi asigura un venit considerabil, putand de multe ori sa-si depaseasca salariul obtinut la locul de munca principal.

Din totalul de 47 de salariati cu carte de munca la 31.12.2008, 30 sunt salariati cu studii superioare, 5 sunt studenti si 12 salariati au studii medii.

Varsta medie a salariatilor este de 35 de ani.

Structura si dinamica personalului pe departamente: 2006-2008

Politica de personal - caracteristici:

mentinerea unui numar optim de salariati pentru realizarea unei eficiente economice cat mai ridicate;

instruirea continua a personalului;

dotarea unitatii cu cele mai moderne si performante sisteme si tehnologii adaptate la specificului activitatii;

crearea unui loc de munca dotat cu toate facilitatile si asigurarea unor conditii de lucru la cele mai inalte standarde;

motivarea si cointeresarea materiala a personalului, in functie de pregatire si munca depusa;

asigurarea de bonuri valorice de masa si plata unor prime suplimentare pentru: concediu, Paste, Craciun etc;

pastrarea personalului o perioada cat mai indelungata de timp.

ANALIZA PRESTARILOR DE SERVICII PRIVIND

ELABORAREA DE STUDII DE MARKETING

LA S.C. IMAS S.A.

3.7. Domeniile de elaborare a studiului de marketing si evolutia numarului de studii pe domenii

Avand in vedere ca societatea comerciala 'IMAS' SA este libera pe piata romaneasca in domeniul studiilor de marketing, avand ca arie de desfasurare a activitatii pe intreg teritoriul tarii si Republica Moldova si domeniile aflate in sfera sa de cuprindere sunt foarte vaste si diferite, fiind destul de greu sa efectuezi o grupare a cercetarilor de piata pe domenii. Luand insa cele mai importante studii pe care societatea le-a realizat in perioada supusa analizei (2006 - 2008), se disting urmatoarele domenii:

A.    Social:

cuprinde studii cu o arie larga de interes social - in acest scop IMAS-ul lansand serviciul de cercetare ROMNIBUS

ROMNIBUS este o modalitate practica si eficienta de a obtine date de inalta calitate privind dinamica opiniilor, atitudinilor si motivatiilor consumatorilor romani.

* ROMNIBUS este destinat tuturor celor ce doresc sa puna un numar limitat de intrebari unui esantion national reprezentativ, ca si celor interesati de evolutia opiniei publice in Romania.

* Serviciul de cercetare ROMNIBUS poate fi utilizat pentru o mare varietate
de scopuri de cercetare:

- cele realizate de Banca Mondiala sau alte structuri europene privind: zonele defavorizate, copii institutionalizati, diverse probleme de interes national sau international;

- masurarea impactului unei campanii publicitare;

- modul de percepere publica a unei probleme determinate;

- structura si dinamica atitudinilor;

- masurarea imaginii unei personalitati, organizatii, institutii sau unui produs;

- motivatiile si intentiile de achizitie a diferitelor bunuri;

- obiceiuri de consum.

B. Politic:

* datoria interesului deosebit de mare IMAS-ul a lansat BOP - Barometrul de Opinie Politica.

* BOP consta in masurarea lunara a opiniilor politice pe esantioane independente aleatoare de 1.500 de persoane cu drept de vot.

* chestionarul cuprinde 12 intrebari care genereaza peste 50 de indicatori.

* indicatorii optionali din BOP permit evaluarea dinamicii si structurii opiniilor privind:

- directia generala de evolutie a Romaniei;

- nivelul de trai;

- functionarea institutiilor publice centrale;

- notorietatea personalitatilor politice;

- creditarea personalitatilor politice;

- intentiile de vot pentru coalitii si partide politice prezente in Parlamentul Romaniei;

- intentiile de vot pentru candidatii la Presedintia Romaniei.

C. Mass media; audio-vizual

* AUDIMAS este primul serviciu de masurare a audientei mass media in Romania proiectat si operat in conformitate cu recomandarile elaborate de European Broadcasting Union (Audience Research Group, Global Guidelines, 1998).

* AUDIMAS a fost lansat in ianuarie 1998 si a devenit un cadru de referinta pentru intreaga industrie (editori, posturi, agentii).

* Acest serviciu permite:

- masurarea continua a audientei;

- analiza complexa a datelor de audienta;

- optimizarea planurilor de media.

* AUDIMAS masoara audienta pentru:

- posturile de radio publice romanesti (centrale, teritoriale si locale);

- posturi de radio romanesti private organizate in retea (statii locale si posturi afiliate);

- posturi de radio romanesti private neafiliate;

- posturi de radio straine care transmit programe in limba romana (BBC, RFE, VOA, RFI, Deutsche Welle);

- presa scrisa: cotidiene, publicatii saptamanale si lunare (centrale si locale).

* AUDIMAS ofera date de audienta reprezentative pentru urmatoarele piete:

- piata nationala: radio, tv si presa;

- piata Bucuresti: radio, tv si presa;

D. Comert:

* efectuarea oricarui studiu de piata privind:

- lansarea unui produs pe piata;

- categoriile de populatie carora i se adreseaza produsul precum si zonele in care are cea mai mare cautare;

-compararea cu cele existente pe piata;

-impactul unui bun sau serviciu;

-penetrarea pe piata a unui bun sau serviciu.

* aceste studii se realizeaza personalizat in functie de client si de cerintele acestuia.

* de asemenea, confidentialitatea studiilor este garantata.

E. Publicitate

* masurarea impactului unei reclame

* IMAS poate fi consultant al agentilor de publicitate in cazul realizarii

spoturilor sau lansarii campaniilor publicitare.

Evolutia numarului de studii pe domenii

3.8. Analiza financiara a societatii si evolutia principalelor indicatori de rentabilitate in perioada 2006 - 2008

Verificarea conturilor anuale s-a efectuat in conformitate cu normele de audit si normele privind intocmirea, verificarea si centralizarea bilanturilor contabile pe anul 2006 ale agentilor economici, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra corectei aplicari a procedurilor interne stabilite de conducerea firmei si a imaginii interne stabilite de conducerea firmei si a imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului (inventarierea efectuata) a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de firma.

Verificarile si constatarile rezultate pe tot parcursul anului s-au referit la metodele contabile aplicate (amortizare, costuri etc.) si la aplicarea principiilor contabile prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/91, al veniturilor si cheltuielilor realizate si efectuate si al rezultatelor financiare obtinute.

Conturile anuale au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii societatii; acestea furnizand o imagine fidela asupra patrimoniului si a rezultatelor obtinute si a distributiei acesteia.

Bilantul contabil s-a intocmit pe baza balantei de verificare sintetica anexata, a caror solduri reflecta realitatea patrimoniala, a creantelor si obligatiilor de plata precum si pe baza balantelor analitice, ambele anexate la prezentul raport.

Conform datelor prezentate de societate, in ceea ce priveste aplicarea principiului 'prudentei' societatea nu a utilizat contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor financiare, pentru riscuri si cheltuieli etc. Deci nu s-au efectuat transferuri de cheltuieli si venituri de la un exercitiu la altul.

Analiza verificarilor contabile este prezentata dupa cum urmeaza

A.Capitaluri proprii

Capitalul social este constituit din 1.782.869 actiuni la valoarea nominala de 0,1 Ron, deci un capital social in suma de 178286,9 Ron.

Evolutia capitalului propriu in ultimii 3 ani, format din capital social, rezerve, fonduri proprii si profit se prezinta dupa cum urmeaza:

Evolutia principalilor indicatori la nivelul societatii IMAS:

-Ron-

* Societatea IMAS SA conform autorizarii CNVM nr. 262/19.10.1999, procedura efectuata prin Societatea de Valori Mobiliare, BRD-INVESTA devine actionar majoritar prin oferta publica de cumparare, la S.C. BLANURI inregistrare efectuata la Camera de Comert cu 458.898 actiuni cu valoare nominala de 0,1 Ron adica 45,8898 Ron.

* Societatea IMAS SA detine la AGB-DATA RESEARCH SRL un numar de 1.160.000 actiuni in valoare de 116 Ron, adica 40% din capitalul social.

Societatea IMAS SA detine la SC MINIPRINT 121.720 actiuni la valoarea nominala de 0,1 Ron deci 12.172 Ron lei, 90% din capitalul social.

Astfel la 31 decembrie 2008 IMAS SA detine un capital propriu si titluri de participare, dupa cum urmeaza:

-Ron-

Tinand seama de valoarea titlurilor participarii la alte unitati, precum si de reinvestirea profitului propriu pe anul 2008 (21.997,7 Ron) valoare nominala a unei actiuni la finele exercitiului financiar este de 0,13357 Ron in anul 2008 fata de 0,121225 Ron in anul 2007 cu o crestere de 11% fata de participarea la capitalul social la celelalte societati comerciale, valoarea reala a actiunilor IMAS influentata de ponderea capitalului IMAS in capitalul social al societatilor respective mentionate mai sus devine 0,25 Ron/actiune.

Evidenta actionarilor si al actiunilor detinute de fiecare actionar este tinuta in registrul special de IMAS.

Datele inregistrate in bilantul contabil cu privire la capitalul social IMAS si al titlurilor de participare la alte societati corespund cu datele din balanta sintetica de verificare precum si cu datele raportate de societatile respective.

B.    Rezerve legale

In exercitiul financiar 2008 Societatea IMAS nu a constituit rezerve legale, iar datele din bilantul contabil corespund cu cele inregistrate in balanta de verificare.

C.    Imobilizari corporale si necorporale

In anul 2008 au fost achizitionate imobilizari corporale, dupa cum urmeaza:

Cont 2123 - aparatura 27.132,3 Ron

Cont 2126 - mijloace fixe de birou  6.785,7 Ron
si au fost valorificate prin vanzarea imobilizari corporale

Cont 2124 - mijloace de transport  6.500 Ron

Cont 2126 - mijloace fixe de birou  508,7 Ron

Mijloacele fixe achizitionate in cursul anului au fost inregistrate in evidenta contabila sintetica cat si in evidenta primara pe gestiuni la valoarea de achizitie conform prevederilor art. 181/O.G. 73/99.

Dat fiind nereceptionarea lucrarilor de amenajare a spatiului din str. Sf. Apostoli nr. 44, aceste lucrari nu au fost inregistrate va investitii la mijloacele fixe conform Legii nr. 15/1994, deci valoarea achitata conform situatiilor de plata prezentate se cifreaza la 194.508 Ron inregistrata in contul 471 - cheltuieli anticipate.

S.C. MOBIL CONSTRUCT societate care a executat lucrarile de amenajare a sediului, nu a comunicat societatii IMAS valoarea garantiei pentru buna executie a lucrarilor, si contul bancar unde trebuie sa fie creat depozitul bancar pentru garantiile depuse, dispozitia IMAS in vederea acoperirii valorilor eventualelor lucrari dupa receptia definitiva.

Amortizarea aplicata in anul de raportare 2008 a fost evaluata in sistem degresiv, in baza aprobarii consiliului de administratie, metoda pastrata in tot cursul anului, pe baza de program informatic.

Balanta analitica a mijloacelor fixe reflecta realitatea datelor din conturile anuale de mijloace fixe si amortizare iar valoarea ramasa este corect prezentata in bilantul contabil.

D.    Stocuri

Evidenta publicatiilor gestionate este tinuta la pret de vanzare incluzand o cota de adaos comercial in functie de anul editarii conditiile de tiparire sau direct achizitie de publicatii. S-a efectuat inventarierea si nu s-au constatat diferente.

Materialele achizitionate de IMAS pentru activitatea de cercetare si sondaje au fost inregistrate pe cheltuieli, facturile si bonurile fiscale fiind inregistrate in jurnalul de cumparaturi. De recomandat pentru anul 2009 intocmirea de NIR-uri si certificarea compartimentului de resort privind necesitatea si utilizarea acestora.

Obiectivele de inventar gospodaresc si fond bibliotecar au fost inregistrate la pret de achizitie, mentinand pe parcursul anului cota de 50% la calculul amortizarii.

In acest sens, balanta analitica corespunde cu obiectele inventariate la 31.12.2008.

Fondul bibliotecar este evidentiat pe calculator pe fiecare unitate bibliotecara dupa autor, titlul. Nu s-a efectuat inventarierea fondului bibliotecar la 31 decembrie.

Vanzarile si cumparaturile atat de publicatii pentru editura cat si pentru nevoile firmei au fost inregistrate in evidenta contabila conform datelor din facturi, de asemenea, au fost inregistrate retururile de publicatii.

E.    Furnizori

Evidenta contabila reflecta situatia obligatiilor de plata atat pentru prestari de servicii cat si aprovizionari de materiale pe analitic (furnizor in parte) situatie care concorda cu evidenta sintetica si bilantul contabil, astfel:

Diversi furnizori: neachitate (diferite 4 facturi) 725,9718 Ron

precum si:

pot trece pe venituri, obligatii de peste 3 ani, 755,3245 Ron.

F.     Venituri si cheltuieli

Volumul, structura si evolutia cifrei de afaceri in comparatie cu anul 2004 se prezinta dupa cum urmeaza:

Structura cifrei de afaceri la nivelul societatii IMAS

Cifra de afaceri realizata in anul 2008 a inregistrat o crestere valorica de 933.202,9 Ron adica un plus de 64,1%.

Veniturile perioadei de raportare au fost inregistrate corect in evidenta contabila si sunt reflectate in anexa la bilantul contabil.

Cheltuielile perioadei de raportare reprezinta cheltuielile angajate de firma, aferente veniturilor realizate.

Rezultatul global al exercitiului financiar 2008 s-a bazat pe gruparea veniturilor si cheltuielilor in functie de natura lor precum si fata de sectiile ce compun activitatea intregului institut.

Structura contului de profit si pierdere prezinta indicatorii de baza ai activitatii dupa cum urmeaza:

Structura rezultatului financiar:

In situatie sunt specificate veniturile si cheltuielile in structura, precum si modul de determinare a impozitului pe profit, fata de influenta cheltuielilor nedeductibile, din care majorarile in suma de 367.714,7 Ron au influentat impozitul pe profit si profitul net al anului 2008.

G.   Bilantul contabil

Din verificarile lunare s-a constatat ca evidenta contabila este tinuta la zi si in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Lunar au fost efectuate raportarile la Administratia Financiara sector 6 pentru asigurarile sociale, asigurarile de sanatate si fondul de solidaritate pentru handicapati.

Inventarierea patrimoniului efectuata nu a condus la diferente intre faptic si scriptic.

Sunt tinute la zi registrul jurnal, inventar precum si registrul de vanzari si cumparaturi.

Folosind datele inregistrate in conturile de cheltuieli si venituri consemnate, rezultatul contabil este de 103.066,7 Ron, cu un rezultat financiar in suma de 418.902,9 Ron la care impozitul pe profit este 49.740 Ron si un profit net de 53.326,7 Ron.

(Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil - diferentele deductibile (deduceri fiscale) + diferente nedeductibile).

In vederea determinarii performantelor societatii in exercitiul financiar 2008 am procedat la calculul de indicatori economici in raport cu anul precedent:

venituri - venit exceptionale

-rata de rentabilitate = _____ _______ ______ ___________

capital investit (capital propriu)

1.402.864,5

R.R.F. 2005 = ___________ = 6,01

233.528,4

2.619.540,5

R.R.F. 2006 = ___________ = 3,79

691.623,1

Rata rentabilitatii financiare a inregistrat o scadere in anul 2008 fata de anul 2007 cu 3,78 fata de 6,01 cu toate ca veniturile realizate au fost aproape duble.

rezultatul net

-rata de profit = ________________

cifra de afaceri

66.376,9
R.P. 2007 = ____________ = 5 %

53.326,7
R.P. 2008 = ___________ = 2,3

2.390.943,3

De asemenea rata profitului a inregistrat o scadere in anul 2008 fata de anul 2007 influenta de aplicarea impozitului pe profit asupra cheltuielilor nedeductibile provenite din calculul majorarilor pentru neplata in termen a obligatiilor catre bugetul statului.

Cu toate greutatile intampinate in anul 2008 IMAS nu a apelat la credite bancare, capitalul sau economic fiind format numai din capitalul propriu, asigurarea inlocuirii imobilizarilor corporale si a activului circulant (stocuri + creante de exploatare) adica fondul de rulment ca sursa permanenta de finantare, a generat ca o parte din obligatiile IMAS catre bugetul de stat sa fie amanate.

Se intocmesc lunar balante de verificare analitice pentru clienti, furnizori, avansuri spre decontare, cash-flowul in vederea informarii conducerii si a luarii masurilor corespunzatoare.

Din datele inscrise in bilantul contabil atat pentru inceputul perioadei cat si sfarsitul perioadei se constata soldurile din balanta contabila sintetica corespund cu cele raportate in bilantul contabil fiind corect preluarea acestor date si transpunerea in posturile corespunzatoare din bilant.

Contul de profit si pierderi si anexele respective s-au intocmit conform normelor emise de MF nr. 460050/2004 pe baza datelor din evidenta contabila.

Propunerea de repartizare a profitului net de Consiliul de Administratie va fi supusa aprobarii AGA.

Comisia de cenzori interni certifica sumele inscrise in bilantul contabil pe anul 2008.

3.9. Principalii beneficiari de studii de marketing

Principalii beneficiari ai acestor studii difera in functie de domeniul de activitate, astfel:

* BOP - Barometrul de Opinie Politica se adreseaza:
-partidelor politice;

-institutiilor publice centrale;

-trusturilor de investitii;

-bancilor;

-societatilor comerciale si organizatiilor non-profit; interesate de masurarea satisfactiei electoratului d in Romania, intentiile de vot si credibilitatii personalitatilor politice.

* ROMNIBUS se adreseaza:
-firmelor;

-institutiilor;

-persoanelor fizice; acestea se pot abona printr-un contract incheiat cu IMAS pentru cel putin 3 intrebari incluse in chestionarul lunar.

* FOCUS GRUP se adreseaza:

-agentiilor de publicitate;

-entitatilor politice;

-partidelor;

-personalitatilor;

-agentilor economici; care simt ca au nevoie de ajutor in vanzarea unui produs, serviciu sau a propriei persoane.

*AUDIMA SI CITY MEDIA se adreseaza:

-posturilor de televiziune nationale si locale;

-posturilor de radio nationale si locale;

-publicatiilor nationale si locale.

ce doresc sa obtina informatii despre audienta sau despre cum sa-si poata mari volumul tirajelor prin adaptarea la nevoile populatiei.

In perioada 2004 - 2008 principalii clienti IMAS au fost:

Bibliografie:

1. MIRCEA COSEA, LUMINITA NASTOVICI, Evaluarea riscurilor, Metode si tehnici de analiza la nivel micro si macroeconomic, Editura Lux Libris, Brasov, 1999.

2. GH. NEGOESCU Risc si incertitudine in economia contemporana, , Editura Alter-Ego Cristian, Galati.

3. IOAN MIHAI (coordonator), Analiza situatiei financiare a agentilor economici, Editura Mirton,Timisoara,1997.

4. IULIAN CEAUSU, Dictionar Enciclopedic Managerial, Editura Academica de Management, Bucuresti, 2000.

5. INSTITUTUL BANCAR ROMAN, Bancile si operatiunile bancare, Ed. Economica, Bucuresti, 1996.

6. Danu M.C, Riscul in afaceri, Editura Plumb, Bacau, 2001, pag.79-114

7. Colson G., Gestion du Risque, E.A.A., Paris, 1995, pag.21-62, 202

8. Roselius T, Consumer Rankings of Risks Reduction Methods, Journal of marketing, nr.35/1971

9. Zait A., Marketingul serviciilor, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2002, pag.105-109

10. Slobodeanu N., Diagnosticul si evaluarea riscului operational (economic).// Simpozionul International "Integrarea Europeana si Competitivitatea Economica" (23-24 septembrie), volumul II., ASEM Chisinau, 2004.- p. 54 - 57.

11. Slobodeanu N., Balanuta V., Analiza riscului economic pe baza metodei pragului de rentabilitate.//Conferinta Internationala "Problemele contabilitatii si auditului in conditiile globalizarii", 15-16 aprilie 2005, Chisinau, Editura ASEM, 2005 - p.159 -161.

12. Slobodeanu N., Analiza factoriala a riscului economic.// Revista stiintifico-didactica "Economica" nr.3(59)/2007, Chisinau, Editura ASEM, 2007. - p. 121 - 123.