SISTEMUL CALITATII IN MANAGEMENTUL FIRMEI

Produsele si serviciile trebuie sa indeplineasca simultan doua conditii de baza:

sa fie utile si sa fie competitive;

sa fie rentabile.

Competitivitatea marfurilor depinde de capacitatea manageriala a conducatorilor de firma, de a armoniza gradul de utlilitate pentru beneficiar si marimea cheltuielilor de productie, comercializare in utilizare.

Pentru aceastea agenti economici folosesc politici, metode si tehnici manageriale referitoare la sistemul calitatii si ocupa circa 90 %.

Reglarea pietii prin cerere si oferta are doua parghii:

calitatea - pretul.

Nivelul calitatii si intregul sistem al calitatii se realizeaza prin intermediul unui numar mare de activitati inlantuite logic.

Succesiunea activitatilor (dupa I. M. Juran) se reda printr-o spirala a calitatii.

La firme mari exista in cadrul unui serviciu cu atributii specifice pentru asigurarea calitatii. In cazul firmelor mici este incredintata unor specialisti care coordoneaza fluxul informational (directori cu calitatea).

Din analiza bunei calitati se poate deduce ca obtinerea unui inalt nivel al calitatii produselor si serviciilor se poate realiza managerial prin:

efort inteligent de cooperare;

de integrare;

valorificarea cunostiintelor in mai multe domenii.

Domeniu operational Cercetare stiintifica

service

Analiza

Din analiza ei rezulta - ca obtinerea unui inalt nivel al calitatii se realizeaza managerial prin:

- efort inteligent de cooperare, integrare si valorificare a cunostiintelor din mai multe domenii de activitate:

- cresterea rolului cercetarii pieteii si preferintei clientilor de la conceperea si proiectarea produselor (serviciilor);

- alinierea calitatii la nivelul standardelor de pe piata internationala si interna si abordarea ei dinamica;

- extinderea modelului pozitiv al resurselor umane la realizarea calitatii prin contientizarea si valorificarea superioara a posturilor ocupate.

1. Politica firmei in domeniul calitatii

Este necesara implicarea conducerii firmei la cel mai inalt nivel prin angajarea acestuia conform unei pokitici si strategii adoptatea si prin coordonarea angajatilor, resurselor si proceselor in realizarea in final a obiectivelor companiei.

Dupa Jurch exista patru teorii:

- capabilitatii- are in vedere sistemul de productie;

- competivitatii - atragerea clientilor;

- unitatii - rezultatele firmei;

- performantei - depasirea standardelor.

Comitetul 11 din EQQ (Politica pentru calitate) a elaborat o directiva prin care se subliniaza ca o buna politica include aspectele:

- ce inseamna calitatea?;

- pe cine intereseaza calitatea?;

- rolul managerului si executantilor.

Procedura de elaborare a politicii ar trebui sa cuprinda;

- organizarea de instruiri ale conduserii firmei pentru stabilirea viziunii, politicii, strategiei firmei;

- formularea politicii pentru calitate;

- formularea subpoliticii pentru calitate;

- formularea principiilor;

- analiza formularilor si revizuirii lor;

- mediatizarea politica;

- controlul anual a politicii pentru compararea rezultatelor cu obiectivele si schimbarile ce au avut loc.

2. Managementul calitatii totale

Calitatea reprezinta un obiectiv prioritar al firmei dinamice, flexibile. Acestea privilegiaza calitatea combinata cu originalitatea, favorizeaza adaptibilitatea, supletea, dezvoltarea competentelor, comunicarea, stimuland cresterea productivitatii nu numai prin cantitate ci prin calitate.

Managementul firmei moderne vizeaza nu numai aspectele intersece ce se refera la calitatea produselor si serviciilor ci si la livrarea cantitatilor solicitate, la respectarea termenului prevazut si locului convenit, in conditiile celui mai mic cost pentru satisfacerea clientului.

Managementul firmei moderne inseamna a depasi asteptarile clientilor, a excede satisfacerea lor, surprinzand clientul, castigandu-l, invingand concurenta.

Desigur aceasta se poate realiza abordand calitatea totala. Inventatorii managementului calitatii totale T. Q. M. sunt W. E. Deming si J. M. Juran (de origine romana - ultimul) in 1950, iar intre 1950 - 1960 Japonia lanseaza tehnicile celor doi. Intre 1960 - 1970 Japonia este liderul mondial al F. Q. M.

Intre 1970 - 1980 U.S.A. se orienteaza spre T.Q.M. si intre 1980 - 1990 tarile Oceanului Pacific si Europa recunosc abordarea T. Q. M.

In varianta japoneza a lui Kaoru Ishikanoc, imbunatatita se presupune abordarea a sase cerinte:

a)      Calitatea tratata cu prioritate;

b)      Concentrarea asupra consumatorului;

c)      Atentia acordata prevenirii defectelor;

d)     Conducerea prin date;

e)      Implicarea totala a salariatului;

f)       Comunicarea perfecta.

Daca se asigura prioritate calitatii se asigura o profitabilitate pe termen lung. Sistemul I.S.O. 9000 permite firmei sa faca lucrurile "cum" trebuie. Cel T. Q. M. Permite firmei sa faca lucrurile "care" trebuie.

Adevarata calitate reprezinta instruirea personalului pentru practici corecte, schimbarea proiectelor, politicile procedurilor, asigurarea ca cerintele consumatorilor sunt cunoscute pentru fiecare faza a procesului.

Conducerea prin date presupune utilizarea sistematica a faptelor, a datelor in luarea deciziilor si neelucidarea problemelor dificile.

Implicarea totala a salariatului se poate sintetiza atat prin saltul pe care executantul trebuie sa-l faca la nivelul de executant - proiectant cat si schimbarea managamentului din controlor in sprijinitor al activitatii salariatului. Se face transfer de autoritate in sprijinul activitatii salariatului chiar si un simplu salariat poate opri procesul daca se constata defecte.

Aceasta implicare se face prin toate formele de mobilizare si motivare. Decat a plati personalul pentru remedierea defectelor mai bine se cheltuieste mai mult cu instruirea personalului.

Diferentele de rentabilitate intre Japonia, SUA, Europa Occidentala se pun pe seama diferentelor intre rapoartele calitatii - pret datorate managamentului calitatii totale.