Transparenta decizionala - factor important in satisfacerea cetatenilor de catre administratia publica

TRANSPARENTA DECIZIONALA  ESTE UN FACTOR IMPORTANT IN SATISFACEREA CETATENILOR DE CATRE ADMINISTRATIA PUBLICA

Motivand alegerea temei voi incepe prin a spune ca mi-am ales acest subiect intrucat mi se pare de o importanta covarsitore sa-ti cunosti drepturile de cetatean , mai ales intr-o societate democratica si de asemenea sa cunosti valorile unei societati din care faci parte. Se aud numeroase voci ale cetateanului care acuza puterea politica sau administrativa ca nu iau deciziile in conformitate cu interesul lor. Ori acest lucru se poate realiza numai cu implicarea din partea lor in ceea ce inseamna  proces decizional si stabilirea unei realtii cu institutiile administartaive in vederea captarii unei mai bune viziuni asupra activitatii acestora.

Lipsa transparentei decizionale, alaturi de alte activitati de reglementare, conduce la increderea scazuta a societatii in forta si importanta actelor normative. Absenta consultarilor face ca normele sa fie frecvent modificate sau inlocuite, lucru ce determina o accentuata instabilitate legislativa si nu ofera siguranta necesara cadrului legal existent in Romania. Aplicarea reala a principiului transparentei ar duce la o mai mare incredere in legi si reglementari, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesati. Increderea in cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu consecinte pozitive asupra dezvoltarii economice si a mentinerii unor relatii de cooperare intre aparatul guvernamental si societate.

Incercarea de imitare a democratiei occidentale,chiar daca la inceput grea intrucat tara noastra nu beneficia de resursele necesare unei schimbari , dar mai ales populatia nu avea formata o mentalitaate in spiritul valorilor democratice, totusi s-a incercat si s-a reusit adoptarea unor reglemetari legale care sa stueze norme democratice. Cele mai comentate legi, cele care au vrut sa produca o schimbare imnportanta la nivel de mentalitatae dar si de educare a cetatenilor cu privire la normele democratice sunt cele doua legi complementare Legea 544/2001 a liberului acces la informatiile de interes public si Legea 52/203 a transparentei decizionale , legi care stabilesc drepturi importante pentru cetateni. Astefel, conform prevederilor acestor legi cetatenii au dreptul de a solicita informatii de interes public si de a le fi oferite, elementul important in acest sens fiind faptul de a educa cetatenii in vederea renuntarii la mentalitatea conform careia activitatea administratiei publice este un secret de stat.

Liberul acces la informatiile de interes public este un principiu fundamental al democratiei,acest lucru fiind statuat de prezenta lege in chiar primul capitol ‘’ Accesul liber si neingradit al persoanei la orce informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, i conformitate cu Constitutia Romaniei si cu documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei’’.[1]

Informatia de interes public care poate fi solicitaat de catre orice cetatean sau societate civila este catalogata de catre initiatorii legii ca incadrandu-se in uramtaoarea clasificare : acte normative care reglementeaza organizarea si functionarea institutiei, structura organizatorica, atributiile departamentelor,orarul de functionare ,sursele financiare ale institutiei, bugetul si bilantul contabil, numele persoanelor afalte la conducere, lista documentelor de interes public precum si modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau institutiei publice in cazul in care persoana se considera vatamata in dreptul sau de a cere si primi informatii de interes public. Ceea ce aduce nou acesta lege este infiintarea unor birouri special insarcinate a se ocupa de relatia cu publicul. Asigurarea accesului la informatiiile de interes public se face de catre institutiile publice , din oficiu sau la cerere, prin intermediul structurilor mai sus amintite.

El poate solicita informatii cu privire la acesta precum si sa se implice in procesu de luare a deciziilor de interes public, care privesc in mod direct cetateanul si comunitatea din care face parte,drept oferit prin Legea  52/2003 a transparentei decizionale in administratia publica (publicata in Monitorul Oficial nr. 70 din 3 februarie 2003).

Prezenta lege stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, alese sau numite, precum si al altor institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora.

Legea are drept scop:

a.)sa sporeasca gradul de responsabilitate a administratiei publice fata de cetatea , ca beneficiar al deciziei administrative ;

b.)sa stimuleze participarea activa a cetatenilor in procesul de luare a deciziilor administrative si in procesul de elaborare a actelor normative ;

c.)sa sporeasca gradul de transparenta la nivelul intregii administratii publice.[2]

Prin obligatia de transparenta se intelege datoria autoritatilor administratiei publice de a informa si de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul cetatenilor si al asociatiilor legal constituite la luarea deciziilor administrative si la minutele sedintelor publice.

In concluzie ceea ce a aduc nou liberul acces la informatiile de interes public si transparenta decizionala a fost reglementarea unei structuri bine definite de comunicarea intre institutiile publice si cetateanul ; prin reglementarea posibilitatii ca ceateanul sa poata urmari modul in care se desfasoara activitatea, se urmaresc interesele lor si sunt corecte in gestionarea banului public. Mai mult el se paote implica in mod direct in adoptarea deciziilor care il privesc in mod direct si implicit comunitatea.

Ca elemente de metodologie o sa  folosesc in acest studiu este directa , sondajul de opinie, utilizand ca instrument de cercetare chestionarul. Esantionarea va fi aleatoare, prin stratificare (pe varsta, sex , etc); vor fi chestionati cetateni ai Bistritei, care au varsta de peste 18 ani.