EVOLUTIA PIETEI TELEFONIEI MOBILE IN CONTEXTUL PIETEI COMUNICATIILOR

Cea mai mare parte din banii populatiei se duc pe mancare, bautura si cheltuieli pentru intretinere, lumina, gaze si combustibili. Anul trecut, romanii au cheltuit circa 6,6 miliarde de euro pe apa si caldura si in jur de 1,5 miliarde de euro pe telefonia mobila. In total, in anul 2003 romanii au cheltuit circa 14 miliarde de euro, in timp ce veniturile acestora au fost de doar 10 miliarde de euro. Datele Institutului National de Statistica pe primele trei trimestre din 2003 arata ca suma medie alocata de romani pentru cheltuielile de consum se ridica la circa doua milioane de lei lunar. Ar rezulta un total anual, la nivel national, de 520.000 de miliarde de lei sau 13,8 miliarde de euro. Estimarile s-au bazat pe analize sectoriale independente. Potrivit statisticilor, salariatii cheltuiesc circa 2,3 milioane de lei lunar pentru mancare, haine, incaltaminte, transport, sanatate si alte produse si servicii; populatia rurala - numai 1,3 milioane, iar pensionarii - 1,9 milioane de lei. Cei mai multi bani se duc pe mancare (aproape jumatate din bani se duc pe produse agroalimentare si bauturi nealcoolice). Romanii de la oras aloca circa 43% din bani pentru mancare si bautura, in timp ce persoanele din mediul rural aloca circa 60 de procente. Sumele cheltuite lunar de fiecare roman pentru bunurile de consum sunt diferite in functie de zona. Utilitatile si intretinerea sunt pe locul doi dupa mancare. O pondere importanta din cheltuielile romanilor, o ocupa sumele alocate pentru locuinta, apa, electricitate, gaze si alti combustibili. Romanii din mediul urban aloca in medie 16% din cheltuielile de consum pentru utilitati, in timp ce locuitorii de la sate aloca numai 10%. Un roman de la oras cheltuieste lunar circa 138.000 de lei pe tigari si bauturi alcoolice, in timp ce o persoana din mediul rural aloca in jur de 115.000 de lei pe luna pentru aceste produse. Casa se afla pe locul al treilea: pentru mobilier, dotarea si intretinerea locuintei, un roman cheltuieste in medie circa 72.000 de lei pe luna, adica in jur de 3% cheltuielile lunare de consum. Tot in jur de 3% se cheltuiesc si pentru sanatate (medicamente, consultatii), insa procentele sunt diferentiate pe categorii sociale. Un pensionar aloca in medie in jur de 95.000 de lei pe luna pe medicamente, in timp ce un satean cheltuieste circa 20.000 de lei lunar. Pe transport si comunicatii se duc circa 8,5% din cheltuielile lunare de consum ale fiecarui roman, adica in jur de 160.000 de lei pe luna. Daca un roman de la oras da circa 115.000 de lei lunar pentru serviciile de comunicatii, cei din mediul rural nu aloca mai mult de 28.000 de lei.

In ceea ce priveste cosul minim si venitul minim, Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii constata, la jumatatea anului 2003, ca 33% dintre romani considera ca banii nu le ajung nici pentru strictul necesar. Alti 40% spun ca au exact cat sa se descurce si numai 20% duc un trai decent, dar fara sa cumpere obiecte scumpe. Cu eforturi, 6% isi permit si cumparaturi de lux, iar 1% n-au nici o grija si declara ca-si pot cumpara tot ce vor fara sa stranga cureaua la alte cheltuieli. Institutul National de Statistica evalueaza trimestrial cosul minim de consum lunar, iar valoarea acestuia este aprobata prin hotarare de guvern. Ce contine cosul minim s-a stabilit ultima oara prin Ordonanta de Urgenta 217/2000 si de-atunci asa a ramas. Chiar si acum, cantitatile sunt raportate la 2,804 persoane, in loc de 2,92. Alimentele reprezinta peste 50% din valoare, marfurile nealimentare mai putin de 20%, iar serviciile putin peste 30%. De cosul minim se tine seama cand Guvernul aproba nivelul venitului minim garantat si salariul minim pe economie. La sfarsitul anului 2003, statul garanta unei persoane singure doar 740.000 de lei, iar pentru o familie de doua persoane, numai 664.000 de lei pentru fiecare. Salariul minim la jumatatea anului trecut era de 2,5 milioane de lei.

Pe piata telefoniei mobile, romanii s-au dovedit si mai cheltuitori in 2003, scotand din buzunar aproape 1,5 miliarde de euro - fata de 1,2 miliarde in 2002 (cu 20% mai mult). Peste 2,5 milioane de romani si-au cumparat pentru prima oara un telefon mobil in cursul anului trecut, lucru ce explica marirea “facturii” nationale de mobil cu 300 de milioane de euro in cursul unui singur an. In total, numarul utilizatorilor de telefoane mobile a ajuns la peste 7 milioane la sfarsitul lunii decembrie a anului trecut. Cresterea “facturii de mobil” este explicata si de inmultirea exponentiala a mesajelor scrise (SMS) trimise de romani in cursul anului trecut. Daca in 2002 au fost lansate in eter 210 milioane de SMS, anul trecut, concetatenii nostri si-au trimis nu mai putin de 500 de milioane de mesaje de pe telefonul mobil. Suma platita de romani pentru acest serviciu a fost estimata la 28 de milioane de euro. De sarbatori, conationalii nostri au cheltuit aproximativ 1,6 milioane de euro. Si anul asta de Paste numarul de SMS a continuat sa creasca, in numai trei zile fiind lansate 20 de milioane de mesaje. Desi pare destul de mult, cifrele sunt mici comparativ cu englezii care au cheltuit de Revelion aproape 89 de milioane de euro.

Figura 2.1. Valoarea pietei serviciilor de telefonie furnizate prin intermediul retelelor publice mobile

Sursa: EITO Edition 2003 Book

Valoarea pietei de telefonie fixa a fost estimata la 831 milioane de euro anul trecut - cu 10% mai mult decat in 2002. Cresterea se datoreaza liberalizarii acestei piete la data de 1 ianuarie 2003. La jumatatea anului trecut se inregistrau 3,85 milioane de utilizatori rezidentiali si 423.000 de firme ce apelau la serviciile retelelor publice fixe. Pana la 1 ianuarie 2003 lucrurile erau simple, iar dezvoltarea pietei - liniara. Pana la acea data statul decidea cine e furnizorul de servicii de telefonie fixa. Astazi clientul este cel care alege, ca o confirmare ca exista competitie pe o piata liberalizata. In momentul de fata politica de comunicatii nu impune limitari sau drepturi exclusive pentru operatori, astfel ca au fost create toate premisele ca nici cele mai mici localitati sa nu mai cunoasca situatie de monopol in comunicatii. Liberalizarea pietei de comunicatii a facut posibila furnizarea, de catre acelasi furnizor, a serviciilor de telefonie nationala fixa, telefonie internationala, Internet, comunicatii de date si televiziune prin cablu. Pana in prezent peste 2200 de companii si-au anuntat intentia de a furniza servicii de comunicatii electronice pe piata romaneasca liberalizata. Dan Nica, Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, este de parere ca pana in 2007 cand vom intra in Uniunea Europena vom fi cel putin la acelasi nivel cu primele tari candidate, adica Polonia, Cehia si Ungaria, daca nu cumva vom reusi sa depasim una din aceste trei tari.

Figura 2.2. Valoarea pietei serviciilor de telefonie fixa

Sursa: EITO Edition 2003 Book

Comunicatiile si tehnologia informatiei patrund tot mai mult in toate sectoarele economice, se creeaza presiune pentru diversificarea serviciilor si apar noi oportunitati de crestere. Acoperirea nationala joaca un rol din ce in ce mai important in dezvoltare, iar cererea de noi servicii exercita o presiune in ceea ce priveste diversificarea infrastructurii prin care acestea sunt furnizate.

In  Romania anului 1999 numarul de linii telefonice la suta de locuitori era de 23,46 (cu o crestere de 22,8% fata de anul anterior), sub cel mediu inregistrat in tarile din Europa Centrala si de Est, care este de 35,1. Cea mai buna situatie se inregistra in Slovenia, unde erau 75,9 linii telefonice la suta de locuitori, iar cea mai defavorabila in Albania - 5 (singura tara din zona cu o situatie inferioara noua). Aceeasi pozitie codasa o inregistra tara noastra si in privinta liniilor telefonice conventionale (23 la suta de locuitori, sub media zonala de 35,1) si a liniilor ISDN, unde de fapt doar Estonia si Slovenia aveau rate de penetrare de peste 1%. O situatie un pic mai buna exista in domeniul liniilor telefonice mobile, unde cu 6 abonamentela suta de locuitori la telefonia mobila, Romania se afla la nivelul mediu in zona Europei Centrale si de Est. De altfel, in acest segment, tara noastra a avut in perioada 1997-1998 cea mai mare rata de penetrare a telefoniei mobile din Europa Centrala si de Est - 180%. Mult peste medie se situa Estonia (24,9 abonamente la suta de locuitori) si Slovenia (33,2), aceste valori fiind comparabile cu rata medie din tarile din Europa de Vest.

Si in privinta numarului de aparate telefonice existau diferente majore, variind de la 4,2 aparate/suta de locuitori in Albania la 52,3 aparate/suta de locuitori in Republica Ceha. Cu 20,1 aparate, Romania se afla doar pe penultimul loc.

Figura 2.3. Numarul de linii telefonice fixe

Sursa: S.C. Romtelecom S.A.

In ultimii cinci ani, piata telefoniei mobile a cunoscut o crestere spectaculoasa in Romania in detrimentul celei fixe, care, in ciuda liberalizarii pietei, a batut pasul pe loc. Statisticile arata ca, in acest moment, numarul romanilor care au un telefon mobil a sarit de sapte milioane de persoane, cu mult peste numarul celor care utilizeaza telefonia fixa.

In acest moment exista patru furnizori de retele publice mobile autorizati, care utilizeaza toate tipurile importante de tehnologie:

Tabelul 2.1 Furnizori de retele publice mobile in Romania

Sursa: operatorii

Si aria de acoperire a crescut substantial in ultimii ani, astfel ca, la aceasta data, pe mai bine de 90% din suprafata tarii se poate vorbi la mobil, spre deosebire de doar 70% unde exista telefonie fixa.

Tabelul 2.2 Aria de acoperire a retelelor publice mobile (2003)

Sursa: MCTI

In ceea ce priveste impartirea pietei, lupta se da, in continuare, intre cei doi mari operatori, Connex si Orange, care, impreuna, au peste 6,75 milioane de abonati, putin peste 3.450.000 de abonati la Connex si 3,3 milioane abonati la Orange. Cel mai recent bilant realizat de Connex asupra strategiei sale de servicii integrate (ISS Integrated Services Strategy) arata ca operatorul de telefonie mobila a castigat in mai putin de un an 400 de clienti din zona de business. Valoarea totala a contractelor ISS se ridica la peste 90 de milioane de dolari iar durata medie a lor este de aproximativ trei ani.

Piata de profil mai este completata de mai noul intrat Zapp, care a ajuns, in acest moment, la aproximativ 150 de mii de abonamente si de Cosmorom, cu aproape 100 de mii de abonati, dar si cu perspective mari de a dispare de pe aceasta piata. Daca, in 1996, numarul celor care aveau un telefon mobil se cifra la doar 50.000, acesta a crescut de cinci ori in 1997, anii de varf fiind 1999 si 2000, cand s-a inregistrat o dublare si chiar triplare a utilizatorilor de telefonie mobila.

Figura 2.4. Evolutia numarului de utilizatori ai serviciilor furnizate prin intermediul retelelor publice mobile

Sursa: ANRC

Un studiu efectuat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) arata ca la capitolul telefonie fixa numarul abonatilor este cu aproape doua milioane mai mic, cifrandu-se la 4,2 milioane. Faptul ca romanii se indreapta tot mai mult spre telefonia mobila este demonstrat si de rata de crestere a numarului de abonati, care a sarit de 100% pentru mobil si a crescut cu numai 14%, in decurs de trei ani pe segmentul telefoniei fixe.

De altfel, liberalizarea pietei telefoniei in Romania nu a adus, cel putin pana in acest moment, nici un concurent serios pe segmentul de telefonie fixa, desi peste 2.200 de firme s-au inscris in aceasta cursa de la inceputul anului trecut. Statisticile MCTI arata ca afacerile in telecomunicatii sunt tot mai profitabile de la an la an, crescand de la 2,863 miliarde euro, in 2001, la 3,639 miliarde euro anul trecut.

Si in ceea ce priveste numarul de utilizatori de internet, cresterile au fost spectaculoase, in prezent aproximativ 2,2 milioane de romani fiind 'clienti' fideli ai internetului, spre deosebire de doar cateva sute care navigau in urma cu doi ani. Ultima moda in materie de telefonie fixa, ISDN (care permite efectuarea mai multor convorbiri in acelasi timp, cumulate si cu alte servicii), a prins destul de bine, poate si datorita posibilitatii utilizarii videotelefoanelor, numarul abonatilor ISDN fiind, la aceasta data, de peste 12.000.

Un alt serviciu care a inregistrat un succes remarcabil pe piata romaneasca este cablul TV, in prezent peste sase milioane de gospodarii beneficiind de acest serviciu, ceea ce inseamna ca mai putin de un milion de gospodarii din Romania nu au, in acest moment, cablu. In ceea ce priveste evolutia numarului de abonati la cablu, in 1990, acesta se cifra undeva la 10.000, pentru ca, in 1993, sa ajunga la 800.000, in 1994 - la 1,3 milioane, perioada 1995-1999 fiind cea mai buna pentru societatile de profil, numarul abonatilor aproape dublandu-se.  

In prezent piata telefoniei mobile in Romania este o piata in plina dezvoltare. Rata de penetrare a telefoniei mobile a cunoscut o crestere semnificativa din 1997, o data cu lansarea comerciala a operatorilor Connex si Dialog (Orange), de la 0,87%, la 16,5% la sfarsitul anului 2001, ajungand la sfarsitul anului 2003 la 19%. Aceasta valoare este destul de mica daca o raportam la cea din tarile Europei unde penetrarea este in medie de peste 80%, in unele cazuri, spre exemplu Suedia, de 97%.

Estimarile arata o penetrare in continua crestere, care trebuie sustinuta din punct de vedere investitional prin densificari succesive atat in sfera urbana, cat si rurala si care va permite o penetrare de 50% in 2007.

Nu trebuie scapat din vedere nici efectul de externalitate a retelelor mobile, care au permis inflorirea sectoarelor de informatica si tehnologie, a canalelor de distributie nationale si locale, a pietei de rec1ama si publicitate, a domeniului bancar si altele.

In Romania tariful de interconectare cu operatorii mobili este cel mai redus din Europa. Acesta este un aspect relevant, tinand cont ca in virtutea alinierii industriei telecomunicatiilor la standardele si legislatia europeana, nivelul tarifelor va trebui sa urmeze o evolutie similara. Este un principiu pe care ANRC l-a aplicat deja la stabilirea tarifelor de interconectare cu operatorul fix RomTelecom.

Piata telefoniei mobile fata de cea fixa este o piata tanara, nesaturata, cu o penetrare semnificativ inferioara fata de tarile europene. Piata telefoniei mobile liberalizata fata de cea monopolista este o piata concurentiala, care exceleaza prin dinamism, diversitatea serviciilor si inovatie, drept dovada fiind exc1uderea recenta de pe piata a unor operatori mobili neperformanti. Piata telefoniei mobile din Romania fata de cea europeana este o piata cu operatori aflati inca in faza de dezvoltare investitionala si cu retele neamortizate. Perioada de investitii se va prelungi pana cand rata de penetrare a pietei va atinge un nivel comparabil cu cel din tarile europene. Investitiile totale in piata serviciilor de telefonie furnizate prin intermediul retelelor publice mobile in anul 2002 au fost de aproximativ 3.600 miliarde lei (115 milioane euro), ceea ce reprezinta 36% din totalul investitiilor indreptate catre piata de telecomunicatii (valoarea investitiilor totale incluzand si investitiile efectuate in cladiri si terenuri)[1].

Rata actuala de penetrare pentru serviciile de telefonie fixa, in Romania, este de aproximativ 19% pentru populatie, sau in jur de 51% in cazul gospodariilor. In plus, aproximativ 23% din populatie are abonament intr-o retea de telefonie mobila. O parte a persoanelor care au abonament in retelele de telefonie mobila au de asemenea abonament la o linie fixa de telefonie. Dupa o estimare foarte generala in jur de 30 % din populatia Romaniei ar avea acces la un serviciu de telecomunicatii, fie prin reteaua de telefonie fixa , fie prin una dintre retelele de telefonie mobila. Dupa numarul de gospodarii, cifra e mai mare dar inca departe de media din majoritatea statelor europene.

Rata medie de penetrare din statele membre ale UE pentru serviciile de telefonie fixa este de aprox. 57 % pentru populatie si aprox. 75% pentru telefonia mobila, in unele dintre state ajungandu-se la mai mult de 85%.

Figura 2.5. Penetrarea telefoniei mobile 2G in tarile candidate pentru anii 2001-2002

Sursa: ANRC pe baza datelor din IBM 4th Report on Monitoring of EU Candidate

Countries, 16 decembrie 2003

Tabelul 2.3 Rata penetrarii telefoniei mobile in Europa

	Tara	Rata penetrarii telefoniei mobile
1	Austria	84
2	Cehia	85.51
3	Danemarca	85.41
4	Germania	71.5
5	Grecia	81.5
6	Italia	93.8
7	Marea Britanie	83.5
8	Olanda	73.21
9	Slovacia	56.79
10	Suedia	94.01
11	Ungaria	70.01
12	Romania	19

In majoritatea tarilor candidate, intre 60 si 80% din gospodarii sunt conectate la o linie fixa. Rata de penetrare pe cap de locuitor variaza intre maximum 63% si minimum 32%. RomTelecom are o lista de asteptare pentru noii abonati de aproximativ o jumatate de milion si timpul mediu de asteptare este in jur de doi ani si jumatate. Desi o astfel de lista poate fi privita doar ca un indicator general al cererii de servicii, este evident ca un numar semnificativ de romani ar dori sa aiba acces la serviciile de telecomunicatii de baza dar ca nu li se ofera acesta posibilitate.

Retelele operatorilor de telefonie mobila acopera o parte importanta a Romaniei. Nu exista liste de asteptare pentru abonamente. Cererea e acoperita intr-o perioada de timp specifica. Pentru operatorii de telefonie mobila numarul de abonati creste constant. Motivul pentru care numarul abonatilor nu este semnificativ mai mare este probabil faptul ca multe persoane nu-si pot permite serviciile desi operatorii ofera o varietate de pachete de abonamente care vin in intampinarea necesitatilor diverselor tipuri de abonati. Este posibila o dezvoltare in aceasta directie, de exemplu in respectarea nevoilor specifice ale utilizatorilor cu venituri mici, care sa nu necesite utilizarea mobilitatii retelei. Trebuie purtate discutii cu operatorii pentru a-i incuraja in dezvoltarea voluntara in viitor a schemelor de tarifare diferentiata.

Introducerea telefoniei mobile de generatia a treia (3G) reprezinta un pas important atat pentru operatorii care actioneaza pe piata de telecomunicatii din Romania, cat si pentru utilizatorii romani, care vor avea astfel acces la cele mai noi servicii.

Cu toate acestea, bancile de investitii Merrill Lynch si J.P. Morgan sunt pesimiste in privinta pietei de telefonie mobila. Merrill Lynch a anuntat ca se asteapta la vanzari de 385 de milioane de unitati pe piata mondiala a telefoanelor mobile din acest an, comparativ cu 410 milioane de unitati, cat estimase anterior, cea mai afectata de acest anunt fiind Nokia, ale carei actiuni au pierdut la bursa circa 0,3%, pana la 13 euro. Evolutia anticipata de banca de investitii pentru piata globala de profil este similara celei de anul trecut, cand vanzarile de telefoane mobile au scazut cu cinci procente, primul declin inregistrat vreodata de aceasta industrie. Nokia este cel mai important producator de telefoane mobile din lume, cu o cota de 35% din piata mondiala. Concomitent cu restrangerea pietei, analistii Merrill Lynch se asteapta ca producatorul finlandez sa piarda doua procente la nivelul ponderii vanzarilor, in contextul concurentei in crestere din partea unor companii precum Samsung, Siemens si Motorola. “Principalele date referitoare la piata telefoniei mobile nu par a se imbunatati“, se arata in raportul Merrill Lynch. In schimb, J.P. Morgan a revizuit in sens pozitiv recomandarile pentru investitorii la Ericsson, anuntul avand ca efect aprecierea cu 2,6% a actiunilor companiei suedeze. Cu toate acestea, analistii bancii de investitii au avertizat, la randul lor, ca nu intrevad o dezvoltare a pietei de telefonie mobila in perioada 2004-2006.

Piata telecomunicatiilor solicita o gama tot mai larga de servicii integrate, cu valoare adaugata mare, pe care companiile romanesti sunt pregatite sa le ofere clientilor lor. Zona telecomunicatiilor surprinde printr-o miscare extrem de dinamica si o gama foarte variata de solutii. Solutiile de comunicatii de date pentru zona corporate (pentru societatile comerciale) reprezinta o gama de servicii cu valoare adaugata pe care Orange le furnizeaza clientilor sai, prin intermediul acestora putand stabili o comunicare facila si un acces cat mai rapid la informatii. Companiile care au filiale raspandite in teritoriu au la dispozitie solutiile de linii dedicate de la Orange (conexiuni permanente, suport radio sau fibra optica, echipamente in benzi licentiate, trasee rezervate in exclusivitate), prin intermediul carora au acces in timp real la aplicatii variate, scalabile. Dintre aceste solutii de comunicatii de date, IP-VPN este recomandata companiilor cu raspandire in teritoriu si potential de crestere cu noi sedii. IP-VPN ofera o disponibilitate a retelei de 99,8% si monitorizare permanenta, fiind o varianta “la cheie” accesibila. GPRS pune la dispozitia utilizatorilor o viteza de transmisii de date mai mare decat GSM, iar tarifarea pentru acest serviciu se efectueaza pe volum, nu pe timpul de conectare efectuat. Prin intermediul GPRS se ofera instantaneitatea transmisiei datelor si o conectare permaneta. Pentru cei care opteaza pentru rate de transfer mai mari, in portofoliul de servicii de comunicatii de date exista solutia EDGE, atingand viteze de trei ori mai mari decat GPRS. Un alt beneficiu al acestei solutii este ca ofera roaming, inlesnind mobilitatea utilizatorilor. Abordarea pietei intr-o maniera inovativa si utilizarea tehnologiei CDMA au facut ca Zapp sa-si gaseasca un loc important pe piata telecomunicatiilor din Romania. Conexiunile mobile de date reprezinta un punct important din strategia companiei, care vine in intampinarea pietei cu noi servicii si tehnologii. L2TP (Layer 2 Tunneling Protocol) este o tehnologie prin care se creeaza retele de tip VPN, permitand tunelarea traficului de date prin retele publice la un nivel diferit si un grad superior de securitate fata de nivelul IP. Prin intermediul unei conexiuni Zapp si prin intermediul L2TP, utilizatorii se pot conecta direct la reteaua privata a propriei companii. O tendinta care s-a instalat in mediul mobil de comunicare este transferul aplicatiilor dinspre PC spre telefoanele mobile. Solutia Qualcomm si Zapp pentru aceasta problema o reprezinta BREW, un mediu de migrare a aplicatiilor, dezvoltate in limbaje clasice de programare, in telefoanele mobile. Aceste tehnologii reprezinta o noutate pe piata solutiilor mobile de business, o alternativa care intampina nevoia tot mai acuta de conectivitate si mobilitate. Solutiile wireless sunt tot mai des utilizate de catre service provideri, de catre intreprinderi mari si mijlocii, guvern, mediul educational si sanitar. Beneficiile conectivitatii wireless sunt multiple: imbunatatirea disponibilitatii retelei, extinderea retelei sau conexiunea intre doua cladiri pot fi realizate in cateva ore, creste productivitatea angajatilor prin accesarea in timp real a datelor, se elimina neplacerile legate de cablare, creste posibilitatea de supraveghere si securizare de la distanta. Un mediu unde accesul la date este foarte important este cel spitalicesc, pentru care conectivitatea wireless a imbunatatit mult eficienta muncii: accesarea datelor despre pacient se face pe loc, el poate fi monitorizat de la distanta, medicul putand fi anuntat in permanenta despre starea sanatatii acestuia. O realizare importanta sunt hot-spots, acestea aparand o data cu posibilitatea legaturilor wireless. Acestea ofera clientilor o conexiune garantata la Internet si ajuta la cresterea veniturilor, datorita eficientei furnizate de conectivitatea permanenta. Desi nu substituie conexiunile prin cabluri, solutiile wireless le completeaza, crescand oportunitatile de business si oferind valoare adaugata. In contextul in care serviciile de telefonie fixa se aplatizeaza din ce in ce mai mult la noi in tara, piata de telecom creste, iar acest lucru se datoreaza telefoniei mobile.

Acceptarea retelelor wireless a evoluat rapid in lumea intreaga, iar presiunea pe care industria o face este pentru adoptarea acesteia atat acasa, cat si la birou. Din punctul de vedere al utilizatorului, tendinta este de a migra catre o conexiune wireless, dar care sa-i ofere, pe langa confortul in utilizare, un acces de calitate la date, in cantitate cat mai mare. Dar pentru ca atacatorii retelelor sunt tot mai abili se pune problema securizarii. Pentru a indeplini necesitatile de securitate, trebuie folosite mecanisme si dispozitive de securitate specifice, fara a afecta insa disponibilitatea retelei.

Asadar, mai multi romani vorbesc fara fir decat cu fir. Ritmul de crestere al telefoniei mobile in sistem GSM a fost incredibil, in numai cinci ani de la intrarea in tara noastra numarul de utilizatori ai telefoniei fixe a fost devansat de cel al telefoniei mobile. In Franta, de exemplu, acest lucru s-a intamplat abia dupa noua ani. Dincolo de 'profilul' psihologic al romanului, o explicatie trebuie cautata in faptul ca tarifele la fix sunt percepute ca fiind mari in raport cu puterea financiara si serviciile oferite abonatului. In plus, trebuie luat in considerare ca 'mobilul' a aparut si ca singura varianta de comunicare la distanta pentru mare parte din populatia din mediul rural, dar chiar si in mediul urban (ultima statistica arata ca numai 46% din gospodariile din Romania au acces la telefonie fixa). Iar de acest lucru vorbeste si o analiza a structurii traficului la Romtelecom: 55% - local si numai 20% - interurban si strainatate (unde sunt tarifele cele mai mari). In acelasi timp, telefonul mobil a ajuns sa fie o prezenta atat de obisnuita, incat 15% din apelurile de pe fix sunt indreptate spre mobil, desi si in acest caz tarifele sunt destul de piperate. Doar 10% din traficul la Romtelecom reprezinta navigarea pe Internet. Este de remarcat ca toti actorii din piata telefoniei mobile reusesc sa intretina apetitul pentru noi intrari in retea: Connex a castigat in sase luni, potrivit datelor Ministerului Comunicatiilor, 333.400 clienti, Orange 204.000, Zapp 27.300. Saltul la Romtelecom a fost de doar 60.000 de noi clienti, nesemnificativ in comparatie cu total abonati). Secretul sta in ofertele de pachete de servicii, care suna foarte atractiv si ar putea suna si mai bine. Asteptam, spre exemplu, de la operatorii nostri introducerea taxarii la secunda, incepand chiar cu prima secunda (cum a fost nevoit sa accepte Orange in Franta). De asemenea putem astepta reducerea spectaculoasa a pietei negre a telefoanelor mobile. Pentru ca logica economica sa functioneze, este nevoie de reglementare: competitia aduce reduceri de pret atunci cand este reglementata (pentru a nu se forma grupari ale operatorilor care sa manipuleze piata, pentru ca Romtelecom sa nu impuna tarife de interconectare ruinatoare pentru noii operatori etc.). Reglementarea este vizibila si atunci cand se constata ca un numar mai mare de utilizatori de telefoane mobile inseamna si un numar mai mare de telefoane mobile importate. Ultimele date centralizate de Institutul National de Statistica arata ca in perioada in care operatorii au raportat 583.000 de noi clienti, vama a anuntat 546.000 de noi terminale. Se calculeaza astfel o piata neagra (in principal telefoane introduse ilegal in tara) de 37.000 de terminale. Aceasta echivaleaza cu o extraordinara cadere fata de 400.000 terminale estimate ca fiind 'la negru' la nivelul anului trecut. Este un lucru imbucurator, care, este rezultatul actiunii a trei factori. In primul rand, este vorba de efortul autoritatlor de a monitoriza si impiedica acest fenomen. Apoi este vorba despre dinamica tuturor operatorilor, care au lansat oferte atractive ce au determinat utilizatorii sa opteze pentru terminale de provenienta legala. In al treilea rand, pe piata occidentala a avut loc o diminuare a stocurilor si ca atare a fost limitata si sursa de alimentare a importurilor ilegale.

Anul acesta, la CERF, chiar pe 21 aprilie cand este “Ziua Comunicatiilor”, Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Dan Nica, a declarat: “In 2003-2004 s-a dovedit ca principiul neutralitatii tehnologice este aplicat in Romania, ca nu guvernul sau administratia decid, ci piata determina ce are succes pe piata: drept urmare avem astazi servicii bazate pe tehnologii 3G si ne putem astepta, pana la sfarsitul anului, la cresterea utilizatorilor de telefonie mobila la peste 8 milioane, iar la telefonie fixa pana la aproape 5 milioane”. Astfel, se previzioneaza ca pana la sfarsitul anului 2004, in Romania, vor fi aproximativ 13 milioane de utilizatori. Piata romaneasca de comunicatii si tehnologia informatiei are una dintre cele mai inalte rate de crestere din regiune, iar competitia se dezvolta mai rapid decat in tarile vecine datorita unei liberalizari de succes a pietei. Din punctul de vedere al numarului absolut de utilizatori de telefonie mobila, de aproximativ 7,3 milioane, Romania se plaseaza pe al treilea loc in zona central-est europeana si va continua sa creasca. Tendinta care va afecta piata in perioada urmatoare este aceea de reducere a tarifelor si diversificare a serviciilor disponibile.

'Ziua Comunicatiilor', aflata in 2004 la editia a - VIII - a, este un eveniment ce s-a desfasurat in cadrul CERF. Sectiunile interactive ale conferintei au fost proiectate cu participarea jucatorilor semnificativi din IT&C: operatori, furnizori de tehnologie, echipamente si servicii, antreprenori, consultanti, companii de software aplicativ, asociatii profesionale, reprezentanti ai firmelor internationale, mediul universitar, academic si de cercetare, care au sintetizat cele mai bune practici si experiente, adaptate la specificul pietei romanesti, impreuna cu Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor MCTI, Autoritatea Nationala de Reglementare ANRC, Comisia Parlamentara de Specialitate CTIC din Camera Deputatilor. Astfel, la CERF, au fost prezenti si cei trei operatori de telefonie mobila de pe piata: Connex (Mobifon), Orange si Zapp (Telemobil), fiecare dintre acestia avand cate un stand de dimensiuni considerabile si amenajat cat mai atractiv pentru a atrage atentia publicului vizitator. Connex a avut in decor o corabie, la bordul careia clientii erau invitati sa urce pentru a porni impreuna spre o noua lume, cu o tehnologie din ce in ce mai performanta. Standul Zapp, care a intruchipat o plaja de nisip cu umbrelute, a fost locul de lansare a tehnologiei BREW la noi in tara, precum si a noului telefon in banda de 450 MHz, respectiv Z710i.

Anul trecut, Orange, al treilea operator de telefonie mobila din lume, a anuntat o posibila alianta cu alt gigant operator european intr-o incercare de a concura Vodafone Marea Britanie. Compania britanica Vodafone detine 20,1% din principalul competitor al Orange in Romania, compania Mobifon (Connex). Celalalt actionar al Connex este Telesystem International Wireless - TIW Canada (sub numele ClearWave, sub care opereaza in Europa Centrala si de Est), cu o participare de aproximativ 49%, potrivit ultimului raport financiar anual al TIW.

Connex este liderul pietei de telecomunicatii mobile din Romania si una dintre cele mai puternice si apreciate companii din Romania. Connex este marca inregistrata a MobiFon S.A., compania care a lansat prima retea GSM din Romania, pe 15 aprilie 1997. Spiritul de inovatie si tehnologiile de ultima oraa introduse pe piata romaneasca a telecomunicatiilor au propulsat Connex in pozitia de lider, luand in considerare atat numarul de clienti, cat si imaginea companiei. Clientii Connex sunt beneficiari directi ai misiunii pe care si-au asumat-o cei 2.000 de angajati ai companiei, aceea de a ajuta oamenii din Romania sa comunice mai usor si sa fie in legatura permanenta cu lumea. Reteaua Connex acopera 97% din populatia tarii si ofera servicii de roaming in 95 de tari/regiuni, prin 224 de operatori. La finalul anului 2003 inregistra o cota de piata de 53%, cu un numar de 3.457.00 utilizatori. Ca furnizor de solutii integrate de comunicatii, Connex a inregistrat o crestere substantiala si in segmentul de servicii de date, avand peste 210.000 utilizatori dial-up si mai mult de 2.000 de linii dedicate.

Cu aproximativ 3,3 milioane de utilizatori inregistrati la sfarsitul anului 2003, Orange Romania detine o pozitie semnificativa pe piata. Orange Romania este parte a grupului Orange, detinut de France Telecom. Compania a obtinut licenta de la Ministerul Comunicatiilor la 6 decembrie 1996. Pe data de 21 aprilie consortiul MobilRom a anuntat numele serviciului sau GSM, Dialog, care a devenit operational din 6 iunie. Redenumirea brandului din Dialog in Orange a avut loc pe 5 aprilie 2002. Segmentul de piata detinut in prezent este de 47,4%. Numarul de angajati ai companiei este de peste 1.500. Cifra de afaceri in 2003 a fost de  467 milioane euro. Orange a investit peste 200 milioane euro in propria retea de fibra optica estimata la aproximativ 1.700 km. Orange Romania ofera si servicii de tip corporate, investeste in retele private, VPN, pentru companii. Orange are incheiate acorduri de roaming cu 225 de operatori din 108 tari pentru abonatii Orange, cu 21 de operatori din 15 tari pentru utilizatorii PrePay, si cu 2 operatori de telefonie mobila prin satelit. In acest an Orange a lansat si serviciul roaming GPRS, pana acum incheind acorduri cu 11 operatori din 11 tari. Compania ofera cea mai larga arie de acoperire, respectiv 96% din populatie si 78% din teritoriul Romaniei. Societatea are o retea proprie de 17 magazine in toata tara – Bucuresti, Craiova, Constanta, Cluj, Galati, Iasi, Bacau, Targu Mures, Timisoara, Ploiesti, Sibiu, Brasov, Arad, Suceava. Grupul Orange activeaza in 19 tari din intreaga lume si urmareste ca pana in anul 2005, sa aiba o prezenta pe piata care sa acopere 1,5 miliarde oameni. La CERF 2004, Orange a anuntat ca in aceasta toamna va muta televiziunea pe telefonul mobil, prin lansarea serviciului EDGE in Romania. Versiunea comerciala a acestui serviciu se lanseaza oficial in septembrie -octombrie in Bucuresti si in principalele orase din Transilvania. Descarcarea continutului pe telefon mobil, neaparat compatibil cu tehnologia EDGE, se va realiza la viteza de 150-200 kpbs. EDGE este o tehnologie care face trecerea de la GPRS la generatia a treia de telefonie mobila. Cu ajutorul terminalelor EDGE, transferul de date se realizeaza la o viteza de trei ori mai mare decat prin GPRS. Viteza mai mare va permite operatorului sa aduca pe piata noi servicii si aplicatii, cum ar fi video-streaming (rularea de continut video in direct) sau vizualizarea imaginilor pe care o camera web le captureaza intr-un anumit loc si le transmite prin Internet. La Ziua Comunicatiilor din 2004, echipa de ingineri de la Orange a facut o demonstratie a modului cum functioneaza tehnologia EDGE captand pe telefonul mobil emisiunile ProTV dar si imagini prinse de camera video care supraveghea standul de la CERF al companiei. Demonstrarea capabilitatilor tehnologiei EDGE la Ziua Comunicatiilor 2004 s-a facut in direct de catre Orange Romania intr-o retea experimentala, in banda DCS (1800 MHz). Primul test, cel de performanta, a dovedit ca un fisier de 1 MB se poate descarca de pe Net prin EDGE in aproximativ 40 secunde. Cu alte cuvinte, in realitate, se pot atinge viteze in jur de 200 kpbs. Au urmat apoi o demonstratie de 'video-streaming' pe ecranul telefonului mobil pe care s-au putut urmari nu numai programul ProTv ci si un clip muzical si imaginile transmise de la standul operatorului. Si imaginile transmise de o camera web dar si programele de televiziune pot fi accesate usor selectand un link din meniul telefonului, gratie unei platforme dedicate 'video-streaming'. Pentru demonstratia live TV, programele televiziunii sunt accesate tot prin intermediul platformei Orange dedicate care primeste semnalul TV prin cablu, ca orice abonat CATV. Deocamdata, pe piata vor fi disponibile doar cateva terminale EDGE produse de Nokia si Motorola. Serviciul EDGE se adreseaza atat consumatorilor individuali cat si celor din mediul de afaceri pentru ca pe aceasta tehnologie vor putea rula atat jocuri cat si sisteme de supraveghere video.

Cosmorom este o retea nationala de telecomunicatii mobile in banda GSM de 1800 MHz, cu o arie de acoperire de 57% din teritoriul tarii. Compania foloseste tehnologii din generatia a doua. Numarul de clienti este mult mai redus in comparatie cu ceilalti doi competitori. Cosmorom ofera roaming in peste 90 de tari in colaborare cu 190 de operatori din intreaga lume. Numarul magazinelor si partenerilor companiei este foarte  mic in comparatie cu cel al celorlalte societati. Orange si Intracom-Grecia sunt potentialii cumparatori ai operatorului de telefonie mobila Cosmorom, subsidiara RomTelecom, dar si Telecom-Austria pare interesata de o eventuala achizitie. Cosmorom va fi vanduta la un pret mic, deoarece nu dispune de lichiditati, dar ar putea deveni o mina de aur pentru un investitor dinamic. Desi e o companie mica si detine mai putin de 2% din piata telefoniei mobile, un management competent ar putea transforma Cosmorom intr-o companie viabila. Pana acum, Mobifon este singurul operator de telefonie mobila din Romania care a negat un eventual interes in achizitionarea Cosmorom. In Grecia, operatorii cotati la bursa considera ca Intracom este un potential cumparator al operatorului de telefonie mobila. Cosmorom are datorii de circa 190 milioane de euro catre Intracom, companie care este principalul furnizor de echipamente.

Operatorii de telefonie mobila din Romania au castigat in primul trimestru al acestui an, cumulat, peste 450.000 de noi clienti. La sfarsitul lunii martie, un numar de 7.350.151 de romani utilizau serviciile de telefonie mobila, fata de 6,9 milioane la 31 decembrie 2003. Cei doi mari operatori, Connex si Orange, se aflau la finele anului trecut la distanta foarte mica unul de celalalt in ceea ce priveste numarul clientilor. Connex avea 3,45 milioane de utilizatori iar Orange 3,3 milioane. Restul pana la 6,9 milioane il reprezentau clientii Zapp si Cosmorom. Deocamdata, toti operatori (mai putin Cosmorom) fac tot posibilul pentru a-si atrage noi clienti atat pe partea de voce cat si pe cea de date. Connex a ajuns la 461 de clienti business pe segmentul serviciilor integrate (voce, date), va extinde serviciul NetZone care permite accesul wireless (Wi-Fi, prin unde radio) la Internet, are 28 de acorduri de roaming pe GPRS. In prezent se concentreaza mai mult catre furnizarea de continut dat fiind faptul ca si GPRS si EDGE sunt tehnologii disponibile la aceasta. Compania nu a anuntat oficial lansarea unor servicii EDGE. Connex estimeaza ca va depasi in acest an pragul celor patru milioane de clienti dar si un miliard de dolari investiti pana acum pe piata romaneasca. Connex genereaza 1% din PIB-ul Romaniei. Orange Romania este decisa sa impulsioneze si traficul de mesaje multimedia (MMS) cat si vanzarile de telefoane mobile cu camera foto digitala incorporata sau atasabila. Momentan, principalele obstacole in calea extinderii serviciilor de mesagerie multimedia sunt pretul relativ ridicat al terminalelor compatibile si lipsa interconectarii dintre reteaua Orange si cea Connex, dar pana la sfarsitul anului se estimeaza ca aceste probleme vor fi rezolvate. Orange avea la finele anului trecut 30.000 de clienti pe GPRS si MMS iar liberalizarea si reducerea tarifelor la apelurile internationale au condus la dublarea traficului pe acest segment de servicii. Si Connex a inregistrat o crestere a volumului de trafic pe servicii non-voce. In decembrie 2003 incasarile din SMS-uri reprezentau 6,19% din veniturile totale ale operatorului desi in iunie acestea nu se ridicau decat la 3,27%. Daca numarul utilizatorilor de telefonie mobila a crescut ajungand la peste 7,35 milioane in prezent, nu la fel stau lucrurile la telefonia fixa unde noii operatori nu vor reusi insa sa castige mai mult de cateva mii de utilizatori pentru serviciile lor, desi pana la sfarsitul anului 2004, toate centralele manuale din localitatile Romaniei vor fi inlocuite cu centrale digitale care vor oferi toate serviciile moderne.

Dintr-un studiu efectuat pe un site romanesc referitor la calitatea produselor si serviciilor celor patru operatori de telefonie mobila din Romania a reiesit ca cele mai putine plangeri sunt la adresa companiei Telemobil (Zapp), doar 6% din cei care au raspuns declarandu-se nemultumiti de felul in care sunt tratati, in timp ce Connex a totalizat 44% din voturile celor nemultumiti, Cosmorom 31% si Orange 19%.

In ceea ce priveste telefoanele mobile (aparatele in sine), aproape jumatate sunt cumparate de consumatorii romani de pe piata gri, altfel spus aceste aparate au fost importate in Romania pe canale paralele, neoficiale. O parte din aceste produse sunt terminale subventionate de operatori de telefonie din vest, cae au fost achizitionate prin incheierea de contracte false, apoi decodate ilegal si introduse tot in mod ilegal in tara. Ele pot fi recunoscute usor pentru ca, de regula, sunt vandute in ambalaje ce arata foarte clar care este piata sau operatorul pentru care au fost initial produse, nu au meniu si manual de utilizare in limba romana iar certificatul de garantie nu este emis de producator sau de un prestator de service autorizat; in unele cazuri, telefoanele au pe carcasa sigla operatorului care le-a subventionat. Evident ca pretul este mai mic decat cel al telefoanelor importate oficial, acesta fiind, de fapt, si singurul avantaj pe care il prezinta aceste telefoane, dar pe termen mediu si lung produsele de pe piata gri nu sunt o investitie eficienta pentru ca nu au garantie, nu au service gratuit, nu au software adaptat frecventelor si serviciilor operatorilor locali, au semnalul mai slab si mai ales nu au testata compatibilitatea cu reteaua. Testarea produselor pentru a verifica compatibilitatea lor cu toate retelele de telefonie mobila si cu toate tipurile de cartele SIM existente pe piata este un lucru extrem de important inainte de lansarea produselor pe piata. Toate produsele trec printr-un riguros proces de testare, dar acest lucru nu se intampla in cazul produselor neautorizate, care prezinta astfel numeroase riscuri din acest punct de vedere.

Aparatele Zapp, din fericire, nu se comercializeaza decat la shopurile Zapp si la firmele partenere. Acestea au un regim mai special datorita faptului ca nu pot fi adaptate retelei GSM, respectiv bandei de 1800MHz. In primul rand aceste telefoane au numarul programat in terminal, ele neavand cartela SIM, ceea ce impiedica practic revinderea acestora pe piata neagra si implicit furtul. Majoritatea furturilor se inregistreaza deoarece hotii nu stiu acest lucru, si in cele mai multe cazuri suna la serviciul de relatii cu clientii si spun ca au cumparat un telefon din targ si nu stiu unde trebuie sa introduca cartela. Cand afla ca telefoanele nu pot fi folosite decat in reteaua Zapp, de obicei le returneaza proprietarilor (uneori cerand recompensa pentru ca sustin ca au gasit telefonul intamplator).

In concluzie, piata telefoniei mobile este o piata tanara, in continua dezvoltare, cererea este in crestere, oferta este din ce in ce mai variata pentru a se adapta nevoilor si posibilitatilor diverselor categorii de consumatori. Tendintele care se inregistreaza pe aceasta piata sunt: de scadere a tarifelor, de diminuare a dimensiunilor aparatelor, de folosire a tehnologiei 3G si de imbunatatire si multiplicare a optiunilor ofertei de produse si servicii.