Piata si cai de dezvoltare ale acesteia

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, FACULTATEA DE MARKETING

Piata si cai de dezvoltare ale acesteia

1. Prezentare teoretica

Piata se poate defini ca un concept economico - social, un sistem integrat de relatii de interdependenta si conexiuni directe sau inverse intre cerere, oferta, si factorii sai de influenta, manifestarea prin totalitatea actelor de vanzare  cumparare desfasurate intr-un anumit spatiu geografic. Ea reprezinta pentru orice intreprindere elemental de referinta datorita activitatilor pe care le desfasoara. (Asist.drd. Raluca Andreea ION, curs de marketing)

In cadrul ei actioneaza 2 tipuri de entitati: purtatorii cererii si purtatorii ofertei. Purtatorii cererii sunt consumatori individuali, unitati economice, organizatii, asociatii pentru consum colectiv iar cei ai ofertei sunt unitati producatoare, ministere economice, persoane individuale.

1.1 Formele pietei

Exista mai multe forme ale pietei:

-piata libera in care actele de vanzare - cumparare se desfasoara in mod nestingherit existand doar anumite restrictii de ordin economic si mai putin administrativ (ex.: impozite, taxe, accize)
- piata dirijata (planificata) este dirijata in mod administrativ (de stat); exista multe restrictii de ordin administrativ in privinta cantitatilor comercializate, preturile desfacute pe piata, principali beneficiari furnizori. 
- piata efectiva formata din totalitatea cumparatorilor existenti la un moment dat pe o piata
- piata potentiala: totalitatea cumparatorilor care ar putea sa apara in viitor persoane juridice, institutii, organizatii. Lupta producatorilor este pentru piata potentiala 
- piata bunurilor: totalitatea cumparatorilor individuali dar si piata afacerilor (totalitatea cumparatorilor, persoane juridice)
- piata interna - totalitatea actiunilor de vanzare-cumparare din interiorul comunitatii
- piata externa - totalitatea actiunilor de vanzare-cumparare din exteriorul comunitatii
- piata nationala - totalitatea cumparatorilor din interiorul tarii
- piata internationala - totalitatea cumparatorilor din afara granitelor
- piata mondiala - cumparatorii din interior dar si din afara granitelor
- piata urbana, piata rurala, piata locala etc. 

1.2 Tipuri de piata

Piata se clasifica in:

• Piata bunurilor si serviciilor
• Piata factorilor de productie (care cuprinde piata resurselor naturale, piata capitalurilor, piata fortei de munca)
• Piata monetara

Mai exista o clasificare a pietei care se bazeaza pe diferentele dintre consumatori.

Piata omogena. Este acea piata unde nu exista diferente semnificative intre nevoile consumatorilor si ca urmare toti potentialii consumatori pot fi abordati folosind aceleasi optiuni in privinta mix-ului de marketing (ex: piata otelului).

Piata 'grupata'. Este acea piata, pe care exista in mod natural, grupuri distincte de consumatori ale caror nevoi sunt diferite (ex: locuitorii unei zone maritime sau montane).

Piata complet eterogena. Este acea piata in care fiecare consumator potential este considerat ca fiind o entitate cu nevoi semnificativ diferite de ale celorlalti, ceea ce impune o abordare de marketing distincta, din acest motiv fiind considerata ca este cea mai dificila situatie pentru o intreprindere (ex: pacientii unui cabinet stomatologic).

Piata eterogena. Este acea piata pe care exista diferente intre consumatori, insa este posibila o grupare a consumatorilor, in functie de anumite caracteristici, in grupuri relativ omogene, ce pot fi abordate in mod distinct. Este tipul cel mai des intalnit de piata.

1.3 Dimensiunile pietei

Piata are 3 dimensiuni: capacitatea, aria si structura, care se masoara cu ajutorul urmatorilor indicatori:

Pentru capacitate: volumul pietei (volumul cererii - cand oferta este mai mare decat cererea; volumul ofertei - cand cererea este mai mare decat oferta), potentialul pietei, gradul de saturare al pietei, cota de piata (ponderea detinuta de catre o intreprindere sau un produs in cadrul pietei) si cota relativa de piata.

Pentru arie: gravitatia comerciala (forta de polarizare comerciala a orasului), aria comerciala a unei localitati, hartile comerciale ale unei zone.

Pentru structura: consumatorii, nonconsumatorii relative, nonconsumatorii absoluti.

(Asist.drd. Raluca Andreea ION, curs de marketing).

1.4 Dinamica pietei intreprinderilor

Piata este intr-o continua schimbare, este dinamica in timp, deoarece se modifica dimensiunile sale, structura si fizionomia sa. Factorii majori care influenteaza aceasta evolutie sunt:

productia de bunuri

importurile de produse

veniturile si capacitatea de investitii a populatiei sau a unor intreprinzatori

elementele de ordin socio-cultural

normele juridice

tehnologia

2. Cai de dezvoltare a pietei

Fiecare intreprindere este interesata sa-si consolideze pozitia de piata, sa-si sporeasca volumul vanzarilor si eventual chiar cota detinuta in cadrul pietei. Dezvoltarea activitatii de piata a intreprinderii se poate realiza, in esenta, pe doua cai: extensiv si intensiv.

2.1 Calea extensiva presupune atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii, fie din randul nonconsumatorilor relativi fie din randul clientilor unor intreprinderi concurente. Este una din caile cele mai frecvente antalnite an activitatea intreprinderilor, limitele sale fiind practice foarte largi. In cadrul pietei interne, calea extensiva se concretizeaza mai ales in abordarea unor noi zone geografice, a unor noi piete externe.

2.2 Calea intensiva consta in cresterea cumpararilor medii efectuate de o unitate de consum-individ, familie, antreprindere utilizatoare.

Calea intensiva prezinta o serie de limite, determinate de natura produselor care fac obiectul actelor de vanzare-cumparare. Astfel in cazul marfurilor alimentare, aceasta cale presupune teoretic, o ridicare a consumului pana la nivelul limitelor fiziologice; pentru marfurile nealimentare si mai ales pentru o mare parte din serviciile prestate populatiei, asemene limite sunt greu de stabilit, asa incat posibilitatile de crestere a pietei raman mult mai mari. In cazul bunurilor de utilizare productiva, calea intensiva poate fi mult utilizata prin lansarea de piata a unor produse cu performante superioare, ceea ce are ca efect accentuarea "uzurii" morale si scoaterea din uz a produselor depasite.

3. Abordarea practica

Sony:

In anul 2007, firma Sony isi propunea obtinerea unei cote de 5% din piata laptopurilor din Romania, estimata la 200.000 de unitati in 2007 si la 350.000 de unitati in 2010. In urmatorii trei ani (adica pana in 2010), rata agregata de crestere a pietei notebook-urilor va fi de 60%, volumul fiind de 300.000 de unitati, potrivit estimarilor Sony. Un element care a contribuit la cresterea cotei de piata a fost diminuarea taxelor de import, lucru care a determinat "o explozie a vanzarilor".

Piata auto:

Furnizorii europeni de componente auto sunt printre cei mai de succes din lume. Marjele profitului, rotunjite bine, sunt mult mai mari decat ale furnizorilor din orice parte a lumii dezvoltate. Mai mut de atat, furnizorii de componente auto sunt mult mai profitabili decat clientii lor, fabricantii auto. Acasta situatie contrasteaza radical cu statutul furnizorilor nord americani sau japonezi. In Japonia, fabricantii auto isi domina furnizorii prin contracte atent revizuite si negociate la sange. Marjele de profit sunt mult mai scazute decat a clientilor iar soarta lor este direct legata modul in care se dezvolta fabricantul auto.

In nordul Americii, fabricantii auto din Detroit pierd cota de piata intr-un ritm alert, in cosecinta furnizorii acestora sunt facuti knock-out din punct de vedere al comenzilor reduse. In acelasi timp fabricantii isi preseaza furnizorii pentru preturi din ce in ce mai mici pentru reducerea costurilor. Ca sa concretizam, pentru furnizorii auto Europa reprzinta idealul in afaceri.

Cei mai multi dintre furnizorii europeni au un model de afacere sanatos, in contrast cu alti furnizori de pe alte piete. Clientii europeni cer tehnologie noua, avansata iar furnizorii reusesc in a oferi o astfel de tehnologie. Multi dintre acesti furnizori, de exemplu: Robert Bosch si Valeo au avut succes in a investi in cercetare si dezvoltare pentru ca, acum sa culeaga roadele (profitul). De asemenea, estul Europei este in contiunua dezvoltare.

Partea proasta este ca fiecare furnizor important din lume se axeaza pe cum sa-si imbunatateasca pozitia in Europa. Furnizorii care nu sunt din Europa investesc multi bani pentru a castiga o noua afacere. Intr-un astefel de mediu planurile de afacere trebuiesc updatate permanent. In timp ce furnizorii muncesc la planurile de dezvoltare, competitorii modifica si ei strategia.

Compania Denso este cel mai concret exemplu. Cel mai mare furnizor de anvelope di Japonia detinut in proportie de 23% de Toyota a investit multi bani, incepand cu anul 2000, pentru ca fabricantul auto sa deschida o fabrica in Europa dar si pentru a castiga noi contracte, in calitate de furnizor, de la alti fabricanti europeni.

Anul trecut, Denso Europa, prin investitiile facute, a fost numit cel de-al cincilea furnizor de succes pentru urmatorii cinci ani. Incepand cu aceasta vara, desi se astepta ca multi competitori Denso sa pice acest lucru nu s-a intamplat. Din contra, acestia s-au dezvoltat la randul lor.

Denso nu si-a modificat target-ul de crestere de 50%, pana la 4.5 miliarde euro pana in 2011. Realizarile companiei Denso reprezinta o lectie buna pentru furnizorii din Europa. Tip de mai multe decade, nordul americii a fost piata auto cu cel mai bun profil global. Multe dintre brandurile europene de lux au facut profituri prin exporturi. Acum Europa este o piata mult ravnita si atrage multi competitori. Furnizorii auto europeni au dus-o bine pana acum insa competitorii au inceput deja sa-i preseze.