STRUCTURA OFERTEI DE MARFURI

Oferta se cere studiata atat ca masa de marfuri evaluata cantitatii sau valoric cat si ca proces economic in cadrul caruia fluxul de bunuri parcurge stadii diferite intre etapa productiei si cea a consumului prin care:

intrarea de marfuri

stocuri

distributie

vanzare

Firmele romanesti au acordat o atentie redusa cercetarii ofertei ceea ce a condus la scaderea profitului si a eficientei. In prezent in cadrul fiecarei firme exista un compartiment de marketing care studiaza modul in care piata primeste produsele precum si statutul ofertei, intreprinderile concurente.

Obiectul cercetarii ofertei se refera la cunoasterea surselor de formare, a volumului si structurii ofertei, a factorilor sai de influenta, a evaluarii dinamicii si localizarii teritoriale, a tendintelor in raportul din componentele sale. A stabili gradul de invechire economica adica a varstei produselor si serviciilor. Introducerea prelucrarii automate a datelor si a unui sistem modern de evidenta constituie premise metodologice si materiale pentru asigurarea unor informatii corespunzatoare in diferitele verigi ale distributiei. In acest context, codificarea marfurilor indica semnificatia inventarului in cadrul politicii sortimentale. Una dintre cele mai importante directii ale cercetarii ofertei o reprezinta studierea dinamicii acesteia.

Investigatii au drept obiect in acest caz, determinarea modificarii cantitatii, a variatiei cantitative a ofertei, a diversificarii si innoirii sortimentale. Studierea ofertei cere precizarea proportiei in care modificarile sale de volum se datoresc dinamicii volumului fizic. Cresterea pretului mediu al unui grad poate fi datorata fie cresterii preturilor individuale ale unor produse din cadrul grupei fie modificarile structurii ofertei in sensul sporirii ponderii produselor cu preturi individuale mai mari pe seama reducerii corespunzatoare a celor mai ieftine.

Dinamica ofertei este reflectata si de intensitatea proceselor de diversificare si innoire sortimentala.

Exemplu: O firma producatoare de produse zaharoase poate introduce in fabricare in decursul unui an, noua produse noi retrecand concomitent de productie si alte 14 care nu au cerere si sunt nerentabile, deci structura ofertei s-a innoit dar s-a restrans din punct de vedere sortimental.

Operationalizarea directiilor de dezvoltare ale ofertei se face cu ajutorul ritmului innoirii sortimentale si al diversificarii sortimentale.

Ritmul anual al innoirii sortimentale exprima procentual raportul dintre numarul produselor noi introduse in fabricatie si al cel al produselor existente in productivitate la sfarsitul perioadei analizate de catre firma.

Ritmul diverificarii sortimentale se exprima tot in procente si consta in raportarea diferentei dintre produsele noi introduse si cele scoase din fabricare in perioada respectiva la numarul de produse existente la inceputul perioadei.

Exemplu: O firma avand la inceputul anului in fabricatie 43 de sortimente introduce in productie in cursul anului 7 noi sortimente si retrage 4. In aceasta situatie ritmul de innoire sortimentala este de:

Studierea structurii ofertei urmareste stabilirea proportiilor detinute de componentele acesteia in raport cu un anumit criteriu de structura:

continutul material al marfurilor

caracteristicile merceologice

piata careia i se adreseaza

segmentul de consumatori (beneficiari ai ofertei)

Formarea sortimentala in reteaua comerciala se realizeaza in masura din ce in ce mai mare dupa criteriile ce tin de specificul segmentului de consumatori carora se adreseaza asa cum au aparut spre exemplu magazine de tipul: totul pentru adolescenti, cu profil pescaresc.

Studierea competitivitatii dintre produsele comercializate sub o anumita marca si cele anonime dar care impreuna se adreseaza satisfacerii acelorasi trebuinte reprezinta o alta directie a cercetarii ofertei cu implicatii directe asupra strategiei firmei.

O alta directie a studierii ofertei o reprezinta varsta produselor adica gradul de invechire a componentelor sale.

Cercetarea duratei prezentei pe piata a componentelor ofertei unui firme se realizeaza cu ajutorul ciclului de viata al produselor.

Definitie: Perioadei de timp cuprinsa intre momentul aparitiei sale ca o marfa noua pe piata si cel al disparitiei sale de pe piata. Acest interval marginit de cele doua extreme adica aparitia si moartea productivitatii se subdivide intr-un anumit tip de etape diferite ca lungime si intensitate. Implicatiile studierii ciclului de viata al produselor prezinta o importanta majora atat pentru firma producatoare cat si pentru cea comerciala deschizand perspectiva elaborarii unor programe de actiune pe termen lung in raport cu modificarea atitudinii consumatorilor fata de marfurile respective. De aici apar idei privind relansarea la momentul oportun a unor produse, schimbarea destinatiei acestora prin orientarea lor spre alte segmente de consumatori sau intreruperea fabricatiei asociata cu lansarea unor articole calitativ superioare.

Principalele probleme ridicate de acest studiu privesc determinarea etapelor si stabilirea factorilor care influenteaza ciclul de viata in care se afla produsul.