Tendințele designului la inceputul mileniului al III-lea

Tendințele designului la inceputul mileniului al III-lea

"Începand cu anii '80, se poate observa o noua schimbare a factorului preponderent decisiv in decizia de cumparare a unui produs, dinspre calitate spre design, spre adevaratul design, care inglobeaza, alaturi de alte aspecte, și latura de calitate."[1] În ziua de azi, aproape nimeni nu mai pune accent exclusiv pe o calitate superioara, ci și pe un design excelent.

Din punctul meu de vedere, designul este la fel ca și prețul, brandul, calitatea, un factor decisiv in achiziționarea unui produs nou.

La inceputul secolului al XXI-lea, marile companii și-au dat seama ca piața cere mai mult decat simpla utilitate și buna funcționare a produselor pe care le produc. Produsele trebuiau sa convinga consumatorul ca vor avea o funcționalitate mult mai buna decat cele oferite de concurența, ca vor conferi un anumit statut in societate și ca vor fi mult mai atragatoare decat alte produse din aceeași categorie de prețuri.

Din punct de vedere al viitorului designului și al importanței lui la nivelul societații acesta trebuie sa conțina aspecte precum:

a.      Extinderea conceptului de design și a implicațiilor acestuia: proiectarea și dezvoltarea noilor modele, care sa-i incurajeze pe oameni sa nu ia in considerare numai forma și estetica produselor, ci și impactul uman, cultural și asupra mediului al acestora;

b.     Dezvoltarea unui design al contextelor: designul produselor trebuie sa fie in concordanța cu mediul in care traim și sa ghideze dezvoltarea unei vieți umane pentru toți oamenii din acest context;

c.      Reconsiderarea felului in care sunt proiectate instituțiile și intreprinderile, astfel incat, prin design, sa existe un echilibru intre economiile umane și cele naturale;

d.     Promovarea integritații și totalitații creației omenești;

e.      Modernizarea tehnologiilor care dau forma lumii actuale și susțin abilitatea de a proteja interesele comunitaților;

f.      Reconsiderarea felului in care oamenii percep produsele și consumul, pentru ca aceștia sa conștientizeze ceea ce este in pericol și ceea ce se cere pentru o lume mai echilibrata.[2]

Factori precum globalizarea și deschiderea frontierelor, creșterea investițiilor necesare dezvoltarii, patentarea și aplicarea noilor tehnologii au dus la dezvoltarea mediului concurențial, care a cunoscut o schimbare continua și progresiva prin:

a.      Evoluția tehnologica. Apariția unei noi tehnologii poate provoca dispariția temporara sau definitiva a unor produse sau domenii ale industriei, de exemplu discurile de vinil au fost inlocuite astazi de compact-discuri și DVD-uri. Companiile trebuie sa fie intr-o continua cautare de noi tehnologii de imbunatațire a gamelor de produse, pentru a face fața concurenței.

b.     Fenomene legate de evoluția comportamentului consumatorilor. Obiceiurile de consum depind de o serie de factori, ce pot fi clasificați dupa categoria sociala, nivelul educației, stilul de viața al consumatorului etc.

c.      Schimbari legate de moda și tendințe. Fenomenul de globalizare și fluxul uriaș de informații au schimbat felul in care oamenii concep produsele și tendințele noi.

d.     Fenomenul ecologic. Ecologia este un aspect oarecum nou, atat la nivelul intreprinderilor, cat și la nivelul activitații de design. În ziua de azi, tot ceea ce se produce trebuie sa corespunda unor norme legislative, astfel incat sa nu fie afectata integritatea mediului inconjurato. În acest context, trebuie luata in calcul o restructurare fundamentala a intreprinderilor și a actualei culturi a produsului.[3]

Dieter Rams, fondatorul conceptului de design eficient, considera ca un produs care respecta acest concept trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiții:

Inovația. Dezvoltarea tehnologica și apariția unor noi materiale oferea mereu noi oportunitați pentru un design inovativ.

Funcționalitatea. Designul eficient pune in lumina utilitatea produsului, incercand sa ascunda orice lucru inutil sau cu un potențial disturbator.

Estetica. Valoarea estetica a produsului trebuie sa fie integrata funcționalitații lui, deoarece produsele de zi cu zi ne afecteaza activitatea și felul de a trai.

Claritatea și simplitatea. Claritatea designului permite produsului sa vorbeasca, sa sugereze modalitatea de folosire doar prin felul in care e proiectat și permite ca funcția și produsul in sine sa fie ințelese.

Discreția. Designul ar trebui sa fie neutru și simplificat, pentru a lasa loc consumatorului sa-și exprime propria personalitate.

Onestitatea. Produsele care respecta designul eficient trebuie sa fie oneste cu consumatorul.

Durabilitatea. Produsele trebuie sa evite a fi doar in moda și in tendințele curente, precum și a avea, implicit, o viața scurta, iar designul lor trebuie sa fie conceput in așa fel, incat sa le creasca valoarea, odata cu timpul.

Atenția la detalii. Atenția și acuratețea in procesul de design arata respectul fața de client.

Impactul ecologic. Conservarea resurselor și reducerea poluarii fizice și vizuale trebuie sa reprezinte o prioritate de-a lungul intregului ciclu de viața al produsului.

Ergonomie. Produsul trebuie proiectat astfel, incat sa corespunda nevoilor umane, particularitaților și limitelor corpului uman, precum și abilitaților cognitive.[4]

Dupa cum am putut observa, designul se afla intr-o continua evoluție, acest lucru datorandu-se in special schimbarilor produse la nivelul societații in mileniul al III-lea. Traim intr-o epoca de schimbari rapide in toate domeniile cunoașterii și activitații umane și aceste fenomene influențeaza vizibil și ramura designului. Pe zi ce trece, apar modele noi, cu un design ieșit din comun, extravagant, care este rezultatul imaginației umane, care pare sa fie din ce in ce mai debordanta.