TRANSPORTURILE SI IMPORTANTA ACESTORA ASUPRA  ECONOMIEI SI SOCIETATII

Transporturile reprezinta acel sector al economiei nationale care asigura deplasarea in spatiu a marfurilor si a persoanelor. Ele sunt acel element fara de care nici o societate nu poate sa se dezvolte si sa se imbogateasca, deoarece infrastructura este elementul care faciliteaza comertul. Ele stau la baza relatiilor economice internationale, favorizand atat diviziunea muncii, cat si alte activitati de natura sociala—cum este de exemplu turismul international—care in final se regasesc in final in gradul de civilizatie pe care l-a atins un popor.

1.1 Generalitati

Transportul reprezinta acea activitate organizata si depusa in scopul invingerii distantelor. Prin aceasta activitate se asigura si realizeaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor, in vederea satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii omenesti1. Transportul nu reprezinta un scop in sine, ci este un mijloc de realizare a unor scopuri practice, deplasarea unor bunuri sau a oamenilor depinzand exclusiv de scopul urmarit, de efectele economico-sociale ce urmeaza sa se obtina.

Daca in vremurile stravechi, omul se deplasa dintr-un loc in altul in cautare de hrana si protectie impotriva vicisitudinilor naturii; cu atat mai mult, viata moderna de astazi furnizeaza extrem de multe motivatii privind deplasarea oamenilor si a marfurilor.

Transportul este strans legat de societatea omeneasca; a aparut o data cu aceasta si s-a dezvoltat din punct de vedere calitativ, cantitativ si structural concomitent cu dezvoltarea productiei, stiintei si tehnicii, facilitand la randul sau, intr-un mod direct dezvoltarea productiei si a schimbului, antrenand si conditionand cresterea economica pe plan mondial.

Un salt urias l-a inregistrat societatea in momentul in care a fost inventata roata si cei mai multi considera ca inventia acesteia este motivul aparitiei civilizatiei antice si moderne, roata fiind considerata ca vitala pentru toate societatile. Roata este fundamentala pentru aparitia si dezvoltarea calatoriilor, precum si a comertului. Geografic, roata a fost inventata de catre summerieni, care locuiau in Orientul Mijlociu, in zona cuprinsa intre Tigru si Eufrat, in jurul anului 3500 i.Cr.

Exista chiar o influenta directa pe care o exercita facilitatile de transport asupra societatii; in ariile in care nu exista aceste facilitati de transport, gradul de dezvoltare este mai redus. Chiar si in zilele noastre putem intalni zone in care caile de comunicatie terestre lipsesc cu desavarsire, singurele modalitati de transport a poverilor fiind utilizarea animalelor de povara (elefanti, camile, asini); aceste zone sunt cunoscute pentru gradul redus de civilizatie existent ( de exemplu si astazi in Afganistan pentru caratul poverilor mai ales in zonele muntoase se folosesc asinii).

Transporturile asigura deplasarea oamenilor si a marfurilor, are rolul de a aduce marfurile unde este nevoie de ele; fara transporturi nu putem vorbi de existenta comertului si cum comertul este un factor ce determina existenta oraselor, inexistenta facilitatilor de transport constituie o reala piedica in aparitia sau dezvoltarea oraselor.

Astfel, se poate concluziona ca transporturile reprezinta acea ramura a economiei nationale care da vitalitate societatii; sunt acele artere si mijloace care mentin in viata orasele—centre industriale si de civilizatie. In acelasi timp, infrastructura concretizata in sosele, cai ferate, porturi, aeroporturi, cai de navigatie interioara reprezinta organele de miscare ale oricarui stat, existenta lor asigurandu-i vitalitate, putere si progres.

Deplasarea marfurilor se poate realiza cu ajutorul autovehiculelor, trenurilor, navelor, aeronavelor, prin conducte sau cabluri (cum este cazul energiei electrice), fiecare din aceste modalitati de transport prezentand anumite particularitati si pretandu-se pentru transportul unui anumit tip de marfa (de exemplu conductele pot fi utilizate, alaturi de tancurile petroliere, pentru transportul titeiului, a altor combustibili sau a gazelor naturale).

1.2 Rolul si importanta transporturilor

ASPECTELE ECONOMICE ale activitatii membrilor societatii se refera la relatiile acestora cu natura si societatea in care traiesc si muncesc. Orice activitate economica are la baza anumite resurse primare sau derivate si productia bunurilor materiale necesare existentei oamenilor si a cresterii nivelului lor de trai se indreapta catre deprinderea anumitor bunuri din mediul lor natural si prelucrarea si transformarea acestora in diverse bunuri care sunt destinate satisfacerii trebuintelor oamenilor. Dar resursele naturale nu sunt repartizate in mod uniform pe teritoriul unei tari si nici pe Terra. De exemplu zacamintele de petrol sunt abundente in anumite arii geografice ( zona Marii Caspice, a Orientului Mijlociu, sudul U.S.A.) si lipsesc in alte zone. Unele zone pot avea resurse naturale care sa satisfaca principalele trebuinte ale omului in materie de hrana, dar pot lipsi in ariile respective celelalte resurse necesare altor activitati de productie.

Intre aceste extreme, este caracteristic faptul ca in diversele zone geografice de pe Terra resursele naturale sunt limitate si nu pot satisface pe deplin toate cerintele productiei.  

Un alt aspect se refera la faptul ca materiile prime necesita prelucrarea, transformarea lor in produse intermediare sau finite. Titeiul, de exemplu se transforma pentru a obtine motorina sau benzina, graul sufera un proces de transformare pentru a se obtine faina si painea si desi ar fi de dorit ca procesele de prelucrare sa se desfasoare in zonele de extractie a materiilor prime, nu intotdeauna acest lucru este posibil. Cauzele sunt mai multe, depinzand de factori ce tin de politica economica sau de integrarea tarilor in diviziunea internationala a muncii.

Fara transport productia bunurilor este condamnata sa se limiteze strict la resursele existente pe plan local si exploatarea acestora s-ar fi restrans pentru a satisface numai nevoile existente in aceasta zona. Astfel, pentru transportul titeiului catre rafinarii se utilizeaza fie conductele, fie navele maritime de mare tonaj, pentru a asigura deplasarea lor de la locul de extractie la locul unde se prelucreaza.

Dezvoltarea transporturilor, aparitia de noi cai de comunicatie terestra, aeriana sau maritima, precum si aparitia de mijloace de transport tot mai perfectionate si specializate au permis eliminarea izolarii economice, au facilitat specializarea si schimbul de activitati, au favorizat diviziunea internationala a muncii precum si dezvoltarea comertului la scara nationala, dar si a comertului international, transporturile si telecomunicatiile constituind baza relatiilor economice, politice si sociale dintre natiunile lumii.

Transportul a facut posibila exploatarea mai completa si mai eficienta a resurselor naturale ale planetei, asigurand progresul economico-social al statelor lumii; astazi, schimbul de produse este atat de dezvoltat, incat sunt extrem de putine zonele care sa depinda exclusiv de ceea ce se obtine pe plan local.

1.2.1 Aspecte economice

Dezvoltarea schimbului de produse si activitati pe plan national si international prin intermediul transporturilor scoate in evidenta urmatoarele ­­aspecte economice mai importante:

fara transport posibilitatile de a face comert ar fi fost strict limitate pe piata locala; pe masura dezvoltarii si perfectionarii mijloacelor de transport, piata a putut fi extinsa si capacitatea de absorbtie a acesteia a crescut;

fara transport posibilitatile de a face comert ar fi fost strict limitate pe piata locala; pe masura dezvoltarii si perfectionarii mijloacelor de transport, piata a putut fi extinsa si capacitatea de absorbtie a acesteia a crescut;

transportul face posibil un ­echilibru mai bun intre cererea si oferta de diverse marfuri pe plan national si international, excedentul de produse din anumite zone se poate indrepta acum catre acele zone in care exista deficit la acestea;

din cauza existentei posibilitatii deplasarii marfurilor din zonele in care acestea se afla in abundenta spre zonele deficitare, exista tendinta ca preturile la aceste marfuri sa se egalizeze. Posibilitatea asigurarii unui echilibru intre cerere si oferta pe diverse piete prin intermediul transporturilor si al mecanismelor de piata poate asigura o actiune stabilizatoare a preturilor pe diverse piete;

pe masura inmultirii si largirii zonelor in care se ofera produse similare se largesc, concurenta dintre vanzatori creste si tinde sa tina preturile la niveluri acceptabile; fiecare cumparator va avea un numar mai mare de furnizori potentiali intre care va exista concurenta si fiecare dintre acestia va cauta sa vanda mai mult din produsele pe care le are, fiind redusa la minim posibilitatea practicarii unor preturi ridicate prin intelegere cu concurentii sai;

transporturile asigura mobilitatea capacitatilor de prelucrare. Activitatea unor fabrici axate pe productia anumitor bunuri depinde de resursele naturale aflate in apropierea lor. Pe masura epuizarii resurselor, capacitatile de productie vor putea fi reamplasate in alte zone cu resurse mai bogate ( fabricile de mobila pot fi amplasate in apropierea zonelor de exploatare a lemnului, sondele pot fi amplasate pe campurile petroliere si dupa epuizarea resurselor in campul respectiv, acestea pot fi amplasate in alte zone dupa demontarea, transportul si remontarea lor);

datorita posibilitatii de a transporta produsele ce se obtin in urma procesului de productie, fiecare participant la productie va cauta sa produca acele marfuri pe care le poate realiza cel mai usor (ieftin), acestea, putandu-se transporta spre locurile unde se manifesta o cerere pentru ele. Pe aceasta cale se creeaza posibilitatea constituirii unor capacitati de productie mari, in care datorita randamentelor de scara, costurile pe unitatea de produs obtinuta sunt mai reduse, in conditiile prezentei unei rentabilitati si eficiente economice. Transporturile faciliteaza astfel specializarea in activitatea de productie, fiecare producator va cauta sa produca acel produs pe care il poate obtine mai ieftin, facandu-l astfel competitiv. Fiecare producator si fiecare natiune va cauta sa recurga la schimb, cumparand anumite marfuri (fiind mai avantajos decat sa le produca), aceste activitati de schimb putandu-se realiza numai datorita transporturilor;

intensificarea schimbului de marfuri atat pe plan intern, cat si pe plan international face necesara deplasarea oamenilor in interes de afaceri, transportul de documente comerciale, transferul valutar, organzarea de targuri si expozitii, participarea la diverse organizatii internationale cu caracter economic (OMC—Geneva, ITC-International Trade Center—UNCTAD/OMC Geneva).

1.2.2 Aspecte sociale

Transporturile au implicatii directe si in sfera sociala influentand si asigurand realizarea calatoriilor.

Se stie ca retelele de comunicatie se indreapta catre anumite puncte (orase) si ca orasele mari, care constituie importante centre economice si sociale se situeaza la locul de intersectie a acestor cai de comunicatie; ele supravietuiesc datorita acestei intalniri, tragandu-si importanta din pozitia lor geografica2. Nu exista nici un oras fara comert si fara drumuri caci ele se intretin din agitatie3. Si un oras este cu atat mai dezvoltat si are o importanta mai mare, cu cat spre el se indreapta mai multe drumuri/cai ferate/drumuri maritime, mai ales daca acestea leaga de el orase importante sau regiuni situate la o mare distanta fata de acesta.

Una din caracteristicile acestui “nod” este aceea ca atrage spre el oameni din foarte multe zone diverse si care apartin unor culturi diferite, fiecare din acestia fiind un element potential de raspandire a anumitor cunostinte si idei care favorizeaza si mai mult dezvoltarea punctului spre care se indreapta. Nu putem ramane decat fascinati in fata diversitatii limbilor si culturilor variate, pe care in timpul Greciei Antice le puteam intalni pe tarmurile Marii Negre—70 de limbi erau vorbite in piata coloniei grecesti Dioscurias (Sukhumi)4, zona respectiva cunoscand o reala inflorire in acele timpuri. Pot fi exemplificate si orase din zilele noastre (Londra, New York, Paris), orase mari, care atrag spre ele oameni din toate colturile lumii—orase “scumpe” ( acest lucru evidentiind bogatia lor precum si faptul ca au atins un grad inalt de civilizatie), viata prea ieftina fiind un indiciu de subdezvoltare5

Datorita existentei facilitatilor de transport oamenii si marfurile se pot deplasa catre acele centre importante (colonii/orase), simpla prezenta a negustorului/omului de afaceri strain in acel loc putand fi un semnal inferioritatii altor zone in fata sa6

Pe plan social, transporturile favorizeaza:

deplasarea oamenilor favorizand schimbul de idei si experienta, contribuind la imbogatirea tezaurului cunoasterii umane;

pe masura dezvoltarii si perfectionarii transporturilor s-a extins si activitatea de turism (de odihna, recreere, in scopuri terapeutice) pe plan intern si pe plan international. Existenta mijloacelor de transport rapide (aeronavele), precum si a preturilor rezonabile ale transportului la orice distanta constituie un factor stimulent care stimuleaza dezvoltarea turismului international, favorizand valorificarea potentialului turistic la un nivel superior;

existenta facilitatilor de transport favorizeaza invatamantul, care dispune astfel de posibilitati reale de perfectionare prin schimbul de cadre didactice/studenti din diverse tari;

locuitorii din zonele in care nu exista centre care sa le asigure servicii de natura medicala (spitale, puncte sanitare), pot sa beneficieze de aceste servicii, prin deplasarea cadrelor medicale in aceste zone (in cazul unor afectiuni mai usoare) sau prin transportarea bolnavului catre spitalele centrale (in cazul in care situatia impune acest lucru);

transporturile favorizeaza activitatile recreative, sportive, culturale si stiintifice, toate acestea contribuind la o mai buna intelegere a altor oameni care provin din culturi diferite si indemnand la o convietuire pasnica.

1.2.3 Aspecte politice

Pe langa importanta pe care o au transporturile asupra economiei si sferei sociale, acestea sunt de o importanta capitala pentru orice stat din punct de vedere politic; din acest punct de vedere importanta lor este una strategica, acestea avand rolul de a asigura atat legaturile cu restul lumii, cat si centralizarea statului in care ele exista.

Romanii au fost aceia care au acordat o mare atentie constructiei de drumuri (lungimea retelei lor de drumuri era de aproximativ 85.000 km ). Drumurile (militare) construite de ei aveau o calitate foarte buna—exista si astazi portiuni din acele drumuri care se mai pot vedea—si alegerea locului pe unde treceau soselele romane a fost facuta intr-o asemenea maniera incat si astazi autostrazile moderne urmeaza directia acelor drumuri. Sunt voci care sustin ca forta acestui imperiu si lunga perioada in care el a dominat lumea s-a datorat existentei soselelor, acestea fiind de o importanta capitala pentru centralizarea statului si civilizarea districtelor barbare supuse7

Mai mult, deschiderea cailor de acces mai directe si mai rapide spre gurile Dunarii si spre litoralul vecin al Marii Negre de-a lungul vailor paralele ale Siretului, Prutului si Nistrului (“drumul moldovenesc” care se indrepta catre Chilia si Cetatea Alba) pretindea securitatea convoaielor si a popasurilor si controlul unui stat organizat8; ­acest drum se pare ca a determinat intemeierea si dezvoltarea statului feudal moldovenesc. Moldova este rezultanta fireasca a drumului spre mare, drum care cerea o ordine de stat; iata un caz caracteristic al influentei geografiei asupra istoriei—a drumului asupra statului9—exemplu concret al importantei politice a transporturilor.

Astfel, transporturile asigura:

intarirea economiei nationale prin inlaturarea limitelor impuse de distanta dintre centrele economico-sociale;

implementarea politicii de amplasare a fortelor de productie in interiorul unei tari;

intarirea capacitatii de aparare a tarii impotriva oricarei agresiuni.

1.3 Interesul statelor fata de transporturi

Datorita importantei pe care o are sectorul transporturilor intr-o tara, importanta care reiese din aspectele politice, sociale si economice enumerate mai sus, statele cauta sa-si dezvolte retelele de transport atat pe teritoriul lor, cat si sa asigure conectarea retelelor de transport de pe teritoriul lor la retelele din statele vecine. Chiar daca intr-un stat exista facilitati de transport si o infrastructura dezvoltata, in cazul in care retelele de transport din acel stat nu sunt conectate “eficient” la retelele din statele vecine, legaturile dintre ele sunt stanjenite si avand in vedere cele doua procese care se desfasoara in prezent—regionalizarea si globalizarea—inexistenta legaturilor eficiente ale unui stat cu exteriorul determina izolarea acestuia, cu toate consecintele negative ce rezulta din aceasta.

Transporturile sunt o baza a relatiilor dintre natiuni si statele depun eforturi concertate in vederea elaborarii unor norme uniforme in domeniul oricarui mod de transport (de la cel rutier la cel maritim si aerian), fiind convinse ca imbunatatirea conditiilor de transport constituie un factor esential al dezvoltarii cooperarii dintre ele10 si merg pana acolo ca elaboreaza si cad de acord in comun asupra stabilirii anumitor artere, numite si “coridoare de transport” carora li se acorda o importanta marita, deoarece ele asigura legatura intre principalele centre economice si sociale din diverse zone geografice situate in diverse tari. Asa s-a intamplat intre tarile UE si tarile din Europa Centrala si de Est.

Avand astfel in vedere importanta sectorului transporturilor in stabilirea legaturilor intre diverse zone/state, la nivel european, pentru pregatirea tarilor canditate la aderare si in vederea accelerarii dezvoltarii legaturilor dintre ele, au fost definite 10 coridoare de transport. Prin dezvoltarea retelelor pan-europene de transport se creaza premisele unor noi oportunitati pentru populatie, agentii economici si se realizeaza legaturi eficiente cu regiunile periferice.

Trei din cele 10 coridoare de transport pan-europene trec pe teritoriul Romaniei. Constructia si modernizarea retelelor de infrastructura situate pe coridoarele de transport, contribuie la integrarea graduala a tarii noastre in “familia tarilor europene” si la punerea in valoare a resurselor economice si turistice de care dispunem.

Definirea coridoarelor de transport pan-european, care includ si Romania s-a facut in baza acordurilor dezvoltate in cadrul UNECE (Comisia Economica pentru Europa din cadrul ONU), acorduri rezultate in urma celor trei Conferinte Pan-europene ale Transporturilor, de la Praga (1991), Creta (1994) si Helsinki (1997) si a Deciziei Parlamentului European si a Consiliului Nr. 1346/96/EC din 2001.

CORIDORUL I, rutier si feroviar:

Via Baltica—Helsinki-Tallin-Riga-Kaunas-Klaipeda;

-Varsovia;

-Kaliningrad-Gdansk;

CORIDORUL II, avand o lungime de 1.830 km., in cea mai mare parte retelele de

transport rutier si feroviar fiind paralele:

Berlin-Poznan-Varsovia-Brest-Minsk-Smolensk-Moscova-Nijni Novgorod;

CORIDORUL III, avand o lungime de 1.640 km. in cea mai mare parte reteaua de

transport rutier fiind paralela cu cea a caii ferate:

Berlin/Dresda-Wroclaw-Katowice-Cracovia-Liov-Kiev;

CORIDORUL IV, avand o lungime de 3.258 km., asigura legatura intre UE si Sud-Estul

Europei prin cale ferata si cale rutiera, precum si prin aeroporturi. De asemenea, acest

coridor (avand in vedere ca se intersecteaza cu Dunarea) asigura si transportul combinat.

Principalele orase strabatute de el sunt:

Berlin/Dresda/Nurenberg-Praga-Brno-Viena (pe cale ferata)-Bratislava-Gyor-Budapesta-

Arad-Bucuresti-Constanta-Istanbul

-Craiova-Sofia-Plovdiv-Tessalonik-Istanbul;

CORIDORUL V, avand o lungime de 1.600 km. pe cale rutiera si feroviara:

Venetia-Trieste-Kopar-Ljubljana-Maribor-Budapesta-Ujgorod-Liov-Kiev

-Bratislava-Zilina-Kosice-Ujgorod

-Rijeka-Zagreb-Osijek-Budapesta

-Ploce-Sarajevo;

CORIDORUL VI, avand o lungime de 1.800 km. pe cale rutiera si feroviara si fiind legat de

Coridorul nr. V asigura si transportul combinat:

Gdansk-Torun-Poznan

-Grudziadz-Varsovia-Zebrzevdowice-Zilina

-Ostrava-Coridorul IV;

CORIDORUL VII: Dunarea, si Canalul Dunare-Marea Neagra (care prin intermediul caii

Dunare-Main-Rin se asigura o legatura directa intre Marea Nordului si Marea Neagra);

CORIDORUL VIII, avand o lungime de 1.300 km. pe cale rutiera si feroviara si asigurand

derularea transportului combinat intre:

Durres-Tirana-Bitola/Skopje-Sofia-Dimitrovgrad-Burgas/Varna;

CORIDORUL IX, avand o lungime de 6.500 km. pe cale rutiera si feroviara; este de

mentionat faptul ca o parte a acestui coridor, de la Helsinki, prin St. Petersburg, pana la

Moscova a fost declarata ca proiect prioritar cu ocazia Consiliului de la Essen in 1994:

Helsinki-Vyborg-St. Petersburg-Moscova

-Pskov-Minsk-Kiev-Ljubasevka-Odessa

-Vilnius-Kaunas-Kaunas- Klaipeda/Kaliningrad; o alta ramura a

acestui coridor pleaca din Ljubasevka si se indreapta spre Sud, prin Chisinau-Bucuresti-

Gorna-Dimitrovgrad-Alexandroupolis;

CORIDORUL X, avand o lungime de 2.360 km. pe cale rutiera si feroviara:

Salsburg-Ljubljana-Zagreb-Belgrad-Nis-Skopje-Veles-Salonic

-Graz-Maribor-Zagreb

-Budapesta-Novi Sad-Belgrad

-Nis-Sofia-Coridor IV spre Istanbul

-Veles-Bitola-Florina-Via Egnatia.

 Autoevaluare:

1. Care este importanta transporturilor pentru orase si pentru asigurarea vitalitatii acestora?

2. Prezentati 5 aspecte economice scoase in evidenta de transporturi si care au legatura cu transporturile.

3. Ce importanta au transporturile din punct de vedere social?

4. Ce importanta au transporturile din punct de vedere politic?

Rezumatul acestei sectiuni:

In acest prim capitol al cursului de transporturi si expeditii internationale se evidentiaza importanta transporturilor si a infrastructurii pentru economie si societate, scopul acestei activitati a transporturilor fiind acela de a asigura deplasarea in spatiu a marfurilor si a persoanelor. De asemenea, se poate vedea importanta pe care o au transporturile asupra sferei economice, sociale, precum si implicatiile pe care le are acest sector al economiei nationale asupra domeniului politico-strategic, tinand seama de faptul ca infrastructura reprezinta organele de miscare ale unui stat, ceea ce inseamna ca orice stat trebuie sa aiba o viziune clara in aceasta privinta si trebuie sa-si urmareasca in mod constant interesul fata de infrastructuri si transporturi.

Referate propuse:

1.     Drumurile romane. Care a fost motivul constructiei lor si ce rol au avut aceste drumuri.

2.     Legatura intre drum si stat—nasterea tarii Moldovei.

Studii de caz propuse pentru acest capitol:

1. Starea infrastructurilor din Romania (drumuri, cai ferate, flota).

2. Starea infrastructurii in Africa.

3. Infrastructura in SUA.

Bibliografie:

1. MOMMSEN, Theodor: Istoria romana. Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica, vol. I-IV, 1987;

2. IORGA, Nicolae: Istoria comertului cu Orientul. Bucuresti: „Cartea romaneasca”, 1939;

3. IORGA, Nicolae: Locul romanilor in istoria universala. Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1985;

4. BRAUDEL, Fernand: Mediterana si lumea mediteraneana in epoca lui Filip al II-lea. Bucuresti: Editura Meridiane, vol. I-VI, 1985

5. BRATIANU, Gheorghe I.: Marea Neagra. Bucuresti: Editura Meridiane, vol. I-II, 1988.