Clasa Hirudinea

Clasa Hirudinea

Cuprinde anelide specializate pentru hematofagie si ectoparazitism. Segmentarea externa nu corespunde cu cea interna - cuticula este fals inelata, iar numarul segmentelor veritabile este mult mai mic decat inelele care apar la exteriorul corpului. Clitellumul este slab evidentiat, marcant doar in perioada de reproducere. La extremitatile corpului exista doua ventuze - una bucala, la nivelul careia se deschide orificiul bucal - si cealalta anala, de fixare, situata ventral fata de orificiul anal. La unele specii, portiunea anterioara este alungita, diferentiata intr-o trompa musculoasa, exertila. La altele, faringele prezinta anterior falci chitinoase cu rol de a perfora tegumentul gazdei.

Reprezentant caracteristic - Hirudo medicinalis - lipitoarea medicinala.

Are dimensiuni cuprinse intre 6 - 15 cm. Corpul este alcatuit din 33 segmente la care se adauga prostomiul. Peste aceste segmente, la exterior se suprapun 101 inele. Primele 4 segmente ale corpului se modifica formand o ventuza bucala (ventuza anterioara), iar din modificarea ultimilor 7 segmente rezulta o ventuza posterioara. Segmentelor 1, 2, 26 le corespund la exterior cate 1 inel, segmentelor 3, 24, 25, cate 2 inele, segmentelor 4, 5, 6, 23 cate 3 inele, iar segmentelor 7 - 22 cate 5 inele.

Dorsal, segmentele 1, 2, 3, 5, 8, prezinta cate o perece de ochi.

Ventral, intre inelele 30 - 31 (segmental 10) se deschide la exterior orificiul genital mascul, urmat de cel femel, situate intre inelele 35 - 36 (segmental 11). Pe laturile segmentelor 7 - 23 se pot observa 17 perechi de orificiii excretoare. Pe partea dorsala a ventuzei posterioare segaseste orificiul anal.

Organizarea interna:

Cavitatea celomica este slab reprezentata la hirudinee. La formele primitive, celomul se aseamana in linii mari cu cel de la oligochete, insa la formele evoluate, cavitatea celomica practic dispare, fiind invadata de musculatura si de parenchim. La Hirudo medicinalis, cavitatea celomica este reprezentata de o lacuna celomica dorsala, doua lacune laterale si o lacuna ventrala

Aparatul digestiv: incepe cu orificiul bucal, situat in mijlocul ventuzei anterioare, inconjurat de 3 buze: 2 latero-dorsale si una medio-ventrala. Alaturi de aceste buze pot fi remarcate si 3 falci chitinoase (una mediodorsala si 2 latero-ventrale) prevazute cu numerosi dintisori, intre care se deschid glandele salivare ce secreta o substanta anticoagulanta numita hirudina sau hemofilina. Cavitatea bucala se continua cu un faringe musculos, cu lumenul triunghiular si cu un esofag scurt. Urmeaza stomacul, care ocupa aproape doua treimi din lungimea corpului. Stomacul este foarte larg, prezentand 10 perechi de diverticule laterale, dispuse metameric, avand rolul de a depozita sangele supt de lipitoare pe un timp destul de indelungat. In acest timp, care poate atinge cateva luni, sangele nu se coaguleaza datorita amestecarii sale cu hemofilina secretata de glandele salivare. Stomacul se continua cu un intestin scurt, cilindric, dupa care urmeaza rectul ce se deschide la exterior prin orificiul anal situat pe partea dorsala a ventuzei posterioare.

Aparatul respirator - la Hirudo, schimbul de gaze respiratorii are loc la nivelul tegumentului.

Aparatul excretor - reprezentat prin 17 perechi de metanefridii situate intre segmentele 7 - 23. in segmentele unde exista si testicule, metanefridiile prezinta nefrostomul ciliat in sptiul peritesticular ce reprezinta un rest de celom. Metanefridiile au aspect de potcoava. Una din ramurile metanefridiei se continua cu nefrostomul ciliat. De pe acelasi ram de unde pleaca nefrostomul ciliat, pleaca si canaliculul excretor, care inainte de a se deschide la exterior prin orificiul excretor, formeaza o mica vezicula excretoare. Celalalt ram al metanefridiei se termina orb.

Sistemul nervos este slab dezvoltat. Ganglionii cerebroizi, destul de mici, sunt deplasati mult in urma prostomiului, iar ganglionii nervosi ai lantului ventral din anumite segmente ale corpului se contopesc. Acest proces de contopire a ganglionilor este in legatura cu formarea ventuzelor. Astfel, ganglionul subesofagian este foarte bine dezvoltat fiind rezultatul contopirii a 4 perechi de ganglioni (ganglioni ce inervau segmentele din constitutia ventuzei anterioare), iar ganglionul anal este rezultatul contopirii a 7 perechi de ganglioni (ganglioni ce inervau segmentele prin modificarea carora a luat nastere ventuza posterioara).

Aparatul reproducator - lipitoarea este hermafrodita.

Aparatul reproducator femel - reprezentat prin doua ovare aflate la nivelul segmentului 11. Ovarele se continua cu doua oviducte scurte, care se reunesc intr-un vagin scurt ce se deschide la exterior prin orificiul genital femel, situat intre inelele 30 - 31.

Aparatul reproducator mascul - reprezentat prin 9 - 10 perechi de testicule dispuse in segmentele 11 - 20. de la fiecare testicul pleaca un scurt canal eferent. Canalele eferente de pe aceeasi parte a corpului se deschi intr-un canal deferent. Sunt deci, 2 canale deferente simetrice. In dreptul segmentului 10. cele 2 canale deferente formeaza cate un ghem numit epididim, care se continua cu cate un canal ejaculator. Canalele ejaculatoare se unesc intr-un penis musculos si exertil ce iese la exterior prin orificiul genital mascul, situat intre inelele 35 - 36.

Sistematica:

Ordinul Acanthobdellida

Acanthobdelidele formeaza un grup primitiv, cu o singura specie (Acanthobdella peledina) parazita pe salmonide. Ventuza anterioara lipseste. Corpul este format din 30 de segmente. Pe primele cinci segmente exista cheti dispusi similar cu chetii de la oligochete. Cavitatea celomica este bine dezvoltata, cu disepimente intre segmente. Aceasta organizare a celomului de la acantobdelide demonstreaza legaturile filogenetice cu oligochetele si polichetele.

Ordinul Rhynchobdellida

Cuprinde specii carea au trompa devaginabila. Ventuza anterioara poate fi bine dezvoltata sau nu. Sistemul circulator este bine dezvoltat, persistand alaturi de cel lacunar.Tubul digestiv prezinta diverticule stomacale si intestinale..

Piscicola geometra - specie dulcicola-salmastricola, ectoparazita pe pesti, in special pe crap. Corpul este cilindric, mai ingrosat posterior, de 2-5 cm, cu ventuza posterioara foarte mare, prevazuta cu ochi.

Pontobdella muricata este o specie marina, lunga de circa 20 cm, ectoparazita la selacieni.

Ordinul Gnathobdellida

Cuprinde specii la care la nivelul cavitatii bucale se gasesc 3 falci chitinoase, prevazute cu dintisori ascutiti. Aparatul circulator este substituit de cel lacunar. Au doar diverticule stomacale, nu si intestinale.

Ex : Hirudo medicinalis

Ordinul Pharyngobdellida

Cuprinde specii care nu au nici trompa, nici falci, in schimb, faringele este foarte dezvoltat, musculos.

Herpobdella octoculata este o specie rapitoare, verzuie, de circa 6 cm. Prada este reprezentate de mici nevertebrate - moluste sau turbelariate pe care le captureaza in apa; alte specii ale genului se intalnesc pe soluri umede.