MECANISMELE INTEGRARII ORGANISMULUI PLURICELULAR

Mecanismele integrarii organismului pluricelular

Unitatea sa interna si cu mediul inconjurator reprezinta atributele fundamentale ale organismului pluricelular. La baza acestei duble unitati stau structurile care definesc un mecanism functional integrator global al organismului animal, extrem de complex. Componentele principale ale acestui mecanism sunt sistemele trofo-integratoare, sistemele stimulo-integratoare si sistemele psiho-integratoare.

Fig. nr. 6.1. - Sistemele integratoare in regnul animal:

S.N. - semnal nervos; S.R.H. - sistemul reticulo-histiocitar

Sistemele trofo-integratoare

Grupeaza mezenchimul si componentele active ale sistemului reticulo-histoicitar, precum si sangele si limfa. (fig. nr. 6.1.).

Sistemele stimulo-integratoare

La nivelul organismului animal, sistemele stimulo-integratoare (fig. nr. ) sunt reprezentate prin: sistemul nervos si sistemul endocrin, care, datorita stranselor interrelatii, constituie un sistem neuro-endocrin. Sistemul endocrin este in permanenta supus unui control reglator nervos, care ii influenteaza puternic activitatea. In timp ce sistemul endocrin are sarcini mai mult interne, sistemul nervos raspunde mai ales de relatia cu mediul extern.

Sistemul nervos dispune de o retea de informatie rapida, care se propaga sub forma unei unde bioelectrice de-a lungul nervilor si centrilor nervosi, cu care se percepe orice modificari ale mediului intern si extern, precum si de mecanisme efectoare rapide si precise, cu care ajusteaza functionarea interioara si comportamentul animal.

La mamifere, sistemul nervos integrator cuprinde un sistem motor, un sistem senzitiv si un sistem de integrare senzitivo-motorie.

Sistemul nervos motor are, la randul sau, doua subsisteme, unul somatic (cuprinde sistemul extrapiramidal si sistemul piramidal), care asigura integrarea organismului in mediu (integrarea externa) si altul vegetativ, care raspunde de integrarea interna a organismului. Cele doua componente sunt strans legate intre ele.

Activitatea sistemului nervos motor este puternic conectata cu cea a sistemului nervos senzitiv sau a sistemului analizatorilor, care capteaza informatia de la diferiti stimuli, o transporta si o prelucreaza.

Sistemul de integrare senzitivo-motorie se realizeaza la nivelul ganglionilor cerebroizi la nevertebrate, in talamus si corpii striati la vertebratele inferioare, in cortexul cerebral la vertebratele superioare (pasari, mamifere). Cortexul este o structura responsabila de activitatea nervoasa superioara, deoarece la nivelul sau ajung atat proiectia superioara a sistemului senzitiv, cat si a celui motor, care sunt corelate.

Sistemul endocrin, de asemenea, transporta informatie, ca substanta chimica, in sange si limfa. Hormonii produsi de el au o actiune lenta, dar profunda si de lunga durata, subiect ce va fi abordat intr-un capitol distinct.

Sistemele psiho-integratoare

Apar odata cu procesul de corticalizare. Datorita neocortexului, sistemul nervos nu mai unifica doar pure stimulari, ci integreaza psihismul indivizilor, prin gandire si limbaj, asa cum vom vedea mai incolo.

Functionarea mecanismelor integratoare

Toate mecanismele integratoare mentionate functioneaza pe baza principiilor cibernetice ale mecanismelor automate de comanda si control, deja abordate.

Studierea particularitatilor functionale ale mecanismelor integratoare - in principal a sistemuluiu nervos si a sistemului endocrin - este sarcina principala a fiziologiei animale