NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PIELII

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PIELII

I. STRUCTURA PIELII

Pielea sau tegumentul este derivatul conjunctivo-eptelial care acopera toata suprafata corpului. Este un organ elastic si impermeabil pentru unele solutii si gaze, ca si pentru microbi.

Pielea este neteda, prezinta in unele locuri santuri (numite plici) si ridicaturi in partea de extensie a articulatiei. Pe palme si plante, pielea prezinta adancituri fine separate de sreste fine formand un desen particular pentru fiecare individ numit amprente, folosite in medicina legala si politie.

Pielea are o suprafata de 1,5m² si o grosime de 1-4 mm.

Culoarea pielii este data de :

cantitatea de pigment din epiderm;

circulatia sangvina din derm;

stratul de grasime din epiderm.

Histologic, pielea este alcatuita din trei straturi principale:

A.     Epidermul se dezvolta din ectoderm

B.     Dermul se dezvolta din mezoderm

C.     Hipodermul se dezvolta din mezoderm

A.   EPIDERMUL

stratul cel mai superficial al pielii

prezinta o grosime variabila in diferite regiuni ale pielii;

epiteliu stratificat

separat de derm prin membrana bazala

format din 5 straturi:

a.       Stratul bazal sau germinativ: numit asa pentru ca aici iau nastere toate celulele epidermului.

asezat pe menbrana bazala

format dintr-un singur rand de celule prismatice inalte cu nucleu apical

aici se afla si celule care dau culoarea pielii numite melaocite ce secreta un pigment numit melamina.

La rasa neagra melanocitele se gasesc in toate cele cinci straturi ale epidermului.

b.      Stratul Malpighi: alcatuit din 6-12 randuri de celule poligonale strans legate intre ele printr-o retea fibrinara ce strabate spatiile intercelulare si patrunde in celulele vecine formand asa zisele pereti inercelulari sau totofibrile. Citoplasma celulelor este bogata in mitocondrii iar nucleul sarac in cromatina.

c.       Stratul granulos alcatuit din 3-5 randuri de celule romboidale care contin in citoplasma, granule de CHERATO-HILAINA cu nucleu pe cale de degerescenta.

d.      Stratul lucid apare la microscop clar, alcatuit din celule fusiforme cu nucleu degenerat foarte putin vizibil

e.       Stratul cornos

-alcatuit din mai multe randuri de celule plate cheratinizate, lipsite de nucleu. In partea cea mai superficiala, celulele se desprind si cad, de aceea se numeste stratul disfunct sau exfoliativ.

B0 DERMUL - stratul uniform al pielii situat intre epiderm si hipoderm.

Alcatuit din: -dermul superficial (stratul papilar)

-dermul profund (corionul)

f.        Stratul papilar - este separat de epiderm printr-o membrana sinuoasa cu proeminente cilindro conice numite PAPILE DERMICE. Papilele dermice suntseparate intre ele prin prelungiri ale epidermului numite creste interpapilare.

Papilele dermice sunt alcatuite din:

tesut conjunctivo lax

fibre de reticulina elastice si conjunctive

substanta albuminoasa numita colagen

celule ca fibrocite

plasmocite

mastocite polinucleare

glande sebacee

canale de excretie ale glandelor sudoripare

foliculi pilosi

reteaua vasculara

receptori nervosi

b) Dermul profund este format dintr-o retea de fascicule de fibre elastice si colagene dispuse in toate sensurile

celule conjunctive asezate intre fascicule

fibroblasti

substanta fundamentala

vase sangvine

vase limfatice

terminatii nervoase ca :

corpusculi Meisner specializati in receptionarea excitatiilor tactile de atingere.

corpusculi Krause specializati in receptarea senzatiei

corpusculi pacini specializati in receptarea senzatiilor tactile de presiune

Dermul este carasterizat printr-o mare elasticitate, cu rol protector al pielii.

HIPODERMUL sau tesutul subcutanat, stratul cel mai profund al pielii alcatuit din:

1) tesut conjunctiv lax, bogat in celule adipoase

2) glomenulii glandelor sudoripare

3) reteaua vasculara si limfatica subcutanata

4) receptori nervosi ca:

a) corpusculii Pacini in numar crescut decat in derm

b) corpusculii Golgi in pulpa degetelor raspund la excitatiile de presiune

c) cosuletele nervoase care se afla la baza foliculelor pilosi cu rol in receptionarea excitatiilor tactile a firului de par

5) fascicule conjunctive orientate paralel cu suprafata pielii

bulbii firelor de par

II. ANEXELE PIELII

Se clasifica in:

-anexele glandulare -glandele sebacee

(glande exocrine) -glandele sudoripare -ecrine

-glandele mamare -apocrine

-anexele cornoase -par

-unghii

A. Glandele pielii

1. Glandele sebacee -au forma de ciorchine

-sunt anexate firului de par, unde isi elimina secretia grasoasa ce se numeste SEBUM

Secretia in exces de sebum duce la seboree, iar scaderea secretiei duce la ihtioza.

2.a. Glandele sudoripare ecrine

raspandite pe toata suprafata pielii;

-au forma de tuburi ce ajung pana in hipoderm

-au capatul terminal al tubului se infasoara ca un ghem numit glomerul sudoripar

-secretia apoasa se numeste SUDOARE cu un miros specific caracteristic ce se elimina la suprafata pielii. Cantitatea de sudoare creste direct proportional cu efortul fizic si cu cresterea temperaturii mediului

2.b. Glandele sudoripare apocrine

-sunt asemanatoare celor ecrine dar mai mici;

-se gasesc in axile, perigenital, perianal;

-canalul excretor al acestor glande este anexat firului de par

3. Glandele mamare sunt glande sebacee modificate; evolutia lor este legata de functia organelor genitale feminine.

B. Parul - este i firmatie epiteliala cornoasa, filiforma, cilindrica si flexibila.

Se distinge: a) o portiune libera numita tulpina

b) o portiune implantata in tegumente numita radacina a carei extremitate de forma ovoida poarta numele de bulbul parului. Polul inferior l bulbului prezinta o depresiune in forma de cupa in care patrunde o prelungire conjunctivo-vasculara a dermului numita papila parului.

Radacina parului este cuprinsa intr-un fel de sac dermo-epidermic numit folicul pilos, la care se anexeaza o glanda sebacee si muschiul erector al parului.

La foliculul pilosebaceu deosebim:

-portiunea superioara in forma de palnie numita OSTIMUL folicular

-punctul de deschidere al glandei sebacee

B.     Unghia - lama cornoasa cheratinizata ce acopera fata dorsala a extremitatii degetelor

prin radacina sa unghia patrunde in cuta supraunghiala, cuta ce se prelungeste si pe fata dorsala a ungheiei printr-o pliva cheratinizata

cuta periunghiala se numeste PERIONIX

portiunea descoperita a unhiei se numeste corpul (LIMBUL) unghiei

extremitatea libera a unghiei este separata de pulpa degetului printr-un sant numit sant subunghial

zona semilunara alba ce se observa prin transparenta unghiei se numeste LUNULA si corespunde partii anterioare a matricii.

Matricea vine in racord cu radacina unghiei pe seama careia unghia se regenereaza.

III.FUNCTIILE PIELII

Datorita alcatuirii ei variate, pielea are mai multe roluri si anume:

1. separa organismul de mediul inconjurator si-l apara de o serie de influente externe.

2. stratul cornos fiind impermeabil opreste evaporarea lichidelor tisulare cat si patrunderea in organism a substantelor din mediul extern. Totusi stratul cornos permite absorbtia unor substante medicamentoase incorporate in grasimi. Stratul cornosprin descuamare continua indeparteaza si germenii.

3. neutralizeaza unele substante iritante cu care vine in contact. (Exemplu: substante acide sau bazice, daca insa contactul cu acestea nu este prea indelungat)

apara organismul impotriva radiatiilor din mediul extern prin sistemul de absorbtie al melanocitelor din stratul bazal al epidermului care sintetizeaza pigmentul pielii numit melamina. Melamina creste dupa expunerea la soare.

sub influenta razelor ultraviolete se formeaza in piele vitamina D, care influenteaza metabolismul sarurilor de Ca ²⁺ jucand un rol important in osterogeneza.

termoreglare prin vasoconstrictie cand tempreatura mediului scade si vasodilatatie cand temperatura mediului creste.

este un vast organ de simt datorita numerosilor receptori pentru sensibilitate tactila, termica si dureroasa.

participa intr-o mica masura la respiratie

participa la secretie

-secreta sudoarea cu rol depurativ

-secreta sebumul cu rol lubrefiant

Pielea umana este mai mult decat o patura elastica de celule epiteliale care acopera muschii corpului, sangele si oasele. In schimb este un organ dinamic care are o multime de functii:

1. Pielea este o bariera protectiva. Tine afara microorganismele care altfel ar infecta corpul. Deoarece pielea este impermeabila, tine lichidele corpului inauntru si celelalte lichide afara. Celulele pielii mai contin si un pigment numit melamina, care absoarbe toate razele ultraviolete nefaste care radiaza din soare.

2. Pielea este si o suprafata senzoriala. Nervurile senzoriale din piele functioneaza ca senzori de presiune care transmit informatii la creier.

Alti senzori din piele detecteaza durerea, caldura si frigul. Pielea este suprafata de contact a corpului cu lumea inconjuratoare.

Pielea compenseaza si pentru miscarile corpului. Pielea se intinde odata cu miscarea si se contracta imediat ce miscarea a incetat. Pielea creste odata cu corpul.

Pielea ajuta la controlul temperaturii interne. Cand este frig, vasele de sange se contracta, pentru a diminua pierderile de caldura in mediu. Cand este cald, aceste vase se dilata, eliberand energie. In plus glande dn piele elimina transpiratie, care absoarbe caldura si se evapora racind suprafata corpului.

Pielea este cel mai mare organ al copului. La un corp de adult, 15% din greutatea totala a corpului este piele. Rolul multifunctional al pielii este reflectat prin multitudinea de celule ce se gasesc in tesuturile ei.

Un centimetru patrat de piele umana contine 200 de nervuri, 10 fire de par, si muschi microscopici, 100 glande sudoripare, 15 glande sebacee, 3 vase de sange, 12 receptori de caldura si 2 receptori de frig precum si 25 de receptori sensibili la presiune.

Impreuna cu parul si unghiile, pielea se mai numeste tegument, sau sistem tegumentar.