Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
SANGELE
Leucocitele
Leucocitele
Terminologie
Metode: frotiul, citometria in flux
Exista 5 tipuri de leucocite: neutrofile, eozinofile, bazofile, limfocite, monocite
Numar, durata de viata, functie
Morfologie clasica si ultrastructura
Modificari ale numarului, morfologiei si tinctorialitatii in cursul unor boli
"leuko"-, "leuco"- (Gr. leukos) - alb
"poli" (Gr. "polys") - mai multe
"morfo"- (Gr. "morphe") - forma
"granula" (lat. "granula") - particula de mici dimensiuni
"cit" (cytos) - (Gr. kytos) - celula
Terminologie
"chemotaxie" (Gr. "chemo" + "taxis", aranjament) - orientare a unei celule de-a lungul unui gradient de concentratie chimica sau miscarea in directia gradientului
leucopenie (leucocit + Gr. "penia", saracie) - reducerea numarului de leucocite
leucemie (Gr. "leukos", alb + emia, derivat de la "haima", sange)
Terminologie
Coloratia uzuala:
MAY - GRUNDWALD - GIEMSA
Ingrediente:
COLORANTI bazici
albastru de metilen
azurul de metilen
COLORANT acid
eozina
Tehnica frotiului
Examenul electronomicroscopic
Citometria in flux
Leucocitele
Leucocitele, aflate numai in tranzit in spatiul vascular
Sunt populatii celulare heterogene
Functia lor: in tesuturi
Morfologie clasica si ultrastructura mai apropiate de modelul conceptual de celula
Numar:
4-11 x 109/l = 4-11 x106/ml = 4.500 - 10.000 celule /ml
5 populatii principale
Proportie relativa = formula leucocitara
Neutrofile: 40-75%
Eozinofile: 3% granulocite
Bazofile: 0 %
Limfocite: 25-50%
Monocite: 1-5%
Leucocitele
agranulocite
Modificari ale formulei leucocitare
Leucocitoza
Splenectomie
Boli inflamatorii
Leucemii
Stress
Arsuri
Dupa tratament cu: epinefrina, aspirina, heparina, corticosteroizi
Leucopenie
Insuficienta a maduvei osoase hematogene
Lupus eritematos
Boli hepatice
Antibiotice, barbiturice,anticonvulsivante, diuretice, citostatice
Neutrofilele
Numar:
3000-6000/ml adult
Proportie relativa: 40-75%
Dimensiuni:
10-12 mm pe frotiu
Nucleu:
heterocromatic, fara nucleoli
forma de potcoava, cel. tanara
2-5 lobi nucleari, uniti prin filamente
corpusculul Barr = apendice nuclear
Citoplasma abundenta, roz portocalie
Granule: fine
unele roz-portocalii
altele violet
N/C:
1:1
Durata de viata:
6 ore in sange
1-4 zile in tesuturi
Morfologia neutrofilului
May-Grunwald-Giemsa +TEM
Neutrofilele
Distributie:
neutrofile circulante
neutrofile marginalizate in vecinatatea endoteliului capilarelor si venulelor postcapilare.
Stadiul de evolutie:
Forme celulare finale, diferentiate
Ultrastructural:
detalii privind distributia granulelor
Granulele neutrofilului
Histochimic:
- granulele azurofile - reactie pozitiva pt.:
peroxidaza
fosfataza acida
? glucuronidaza (corespund lizozomilor din alte celule)
- granulele specifice
fosfataza alcalina
lizozim
lactoferina
fagocitine (proteine bazice)
Functie:
fagocitoza
Neutrofilele - microfagocite
Stari functionale: a celulele inactive,
b) celulele activate (celule anterior inactive), care-si schimba comportamentul prin:
agregare
degranulare
initierea productiei de agenti oxidanti.
Factori ce declanseaza activarea neutrofilelor:
microorganisme
factori chemotactici in concentratie mare.
Etapele distrugerii unui microorganism:
identificarea microorganismelor
ingestia
distrugerea, liza microorganismului
prelucrarea materialului rezultat din liza.
Neutrofile - SEM
Neutrofilele - functie
IDENTIFICAREA MICROORGANISMELOR
Adeziunea la suprafete: necesara pentru migrarea prin tesuturi la locul unui proces inflamator.
Mecanisme: Molecule de adeziune:
glicoproteine de suprafata (ex. CD 11/CD 18) ce se leaga de alte proteine de suprafata: ICAM - (Inter Cellular Adhesion Molecule), exprimate pe:
fibroblaste
epitelii
endoteliile vasculare
structura de suprafata a
neutrofilului, legata de
Interactiunea cu endoteliul
Familii de receptori de adeziune
Integrine
Caderine
Selectine
Imunoglobuline
Molecule de adeziune
Neutrofilele - functie
Factori chemotactici: substante eliberate continuu in locul in care microorganismele au invadat un tesut.
oligopeptide N-formilate
fractiunea C5a a sistemului complementului
leucotriena B4 (LTB4), produs al oxidarii acidului arahidonic
Etape:
marginalizarea in capilar si endoteliul postcapilar
migrarea prin peretele vasului (enz. colagenaza), prin membrana bazala subendoteliala
migrare pana la locul eliberarii factorilor chemotactici
Neutrofilele - functie
INGESTIA = Opsonizare: acoperirea unei particule cu o proteina plasmatica, recunoscuta de receptorii neutrofilului ca semnal pentru ingestie.
Opsonine: proteine capabile sa opsonizeze tinte pentru ingestia de catre neutrofile
anticorpi din clasa IgG
componenta C3b a complementului
Atasarea particulei de catre receptori
Fc receptori
Receptorii C3 care recunosc receptorii atasati fractiunii C3b.
Neutrofilele - functie
ATASAREA PARTICULEI = SEMNAL PENTRU INGESTIE.
Locul digestiei intracelulare: vezicula fagocitica.
Digestia - Mecanisme:
Degranularea = procesul prin care membrana unei granule fuzioneaza cu membrana plasmatica, rezultatul fiind eliberarea continutului granulei.
Poate avea loc:
- in compartimentul transmembranar - vezicula fagocitica
- in mediul exterior al celulei
(Granulele azurofile se degranuleaza exclusiv in veziculele de fagocitoza.)
Activarea lantului respirator cu producerea de radicali liberi, bactericizi.
Neutrofilele - functie
Eozinofilele
Origine: maduva osoasa hematogena - cel. stem
Distributia:
in sange
in tesuturile ce poseda o interfata epiteliala cu mediul:
ap. respirator
ap. digestiv
ap. genito-urinar, portiunea inferioara.
Numarul: - 450/?l; 1-3? din leucocite
pentru o celula circulanta exista 300 in tesuturi
Durata de viata:
mai mare decat a neutrofilelor
in tesuturi : saptamani
Eozinofilele
Criterii de diagnostic:
Diametru : 12?m
Raport nucleo-citoplasmatic: 1:1
Forma nucleului: 0-2 lobi nucleari, arareori 3-4 (filamente de 0 ?m intre lobii nucleari) (,,in desaga")
Pozitia nucleului: central sau excentric
Nucleoli: absenti
Citoplasma: citoplasma abundenta, roz
Granule: prezente, distribuite uniform, eozinofile
Morfologia eozinofilului
May-Grunwald-Giemsa +TEM
Eozinofilele
Ultrastructura
lizozomi
granulele specifice (care in coloratia obisnuita leaga coloranti acizi tip eozina) - structuri ce contin un miez cristaloid (diferit in functie de specie).
miezul cristaloid - inglobat intr-o matrice amorfa sau fin granulara.
Compozitia granulelor:
hidrolaze lizozomale
aril sulfataze
? glucuronidaza
fosfataza acida
histamina
ribonucleaza
proteine cationice (nu se afla alte tipuri de lizozomi)
Proteina bazica principala ("Major basic protein" = MBP)
Peroxidaza
Proteina cationica a eozinofilelor
Neurotoxina
Eozinofilele - functie
Apararea impotriva unor organisme ce nu pot fagocitate, mai ales paraziti helmintici, multicelulari
Fagocitoza si liza bacteriana
(functie fara importanta in vivo)
Reactia de respingere a grefelor;
Mecanism: - utilizarea granulelor proteice cationice citotoxice
Eozinofilele - functie
Infectia parazitara insotita de:
a) cresterea nivelelor serice de IgE
b) cresterea numarului de eozinofile
Cele doua fenomene date de sinteza de limfokine:
a) IL 4
b) IL 5;
Etapa intermediara : activarea mastocitelor, care duce la cresterea productiei de IgE si eliberarea de factor chemotactic pentru eozinofile.
Unii paraziti : acoperiti cu IgE si IgG.
Eozinofilele adera => eliberare de proteine cationice si peroxidaza.
Eozinofilele - functie
activarea eozinofilelor poate fi toxica pentru organismul gazda:
IN BOLILE ALERGICE, inclusiv astmul bronsic, eozinofilele elibereaza mediatori lipidici (leucotriena C4) si factor activator plachetar, care pot declansa:
- contractia muschiului neted vascular
- modificarea permeabilitatii vasculare
- cresterea secretiei de mucus
- eliberarea de mediatori din mastocite si bazofile
Functii bazate pe cooperarea cu alte celule (limfocitele) - in curs de investigare.
Astmul bronsic
Eozinofilele si LT
Bazofilele
Origine: celulele stem din maduva osoasa hematogena
Celulele cu proprietati asemanatoare cu mastocitele din tesutul conjunctiv
Numar: 15-20/?l; aproximativ 100 milioane
Durata de viata: scurta
Stadiul de evolutie: - forma celulara finala, nu se mai divide
Bazofilele
Criterii de diagnostic
Diametru: 12-15?m
N/C: 1:1
Forma nucleului: incomplet segmentat, in "frunza de trifoi"
Pozitia nucleului: central sau excentric
Aspectul nucleului: heterocromatic
Nucleoli: absenti
Citoplasma: abundenta, bazofila
Granule: prezente
neuniforme
culoare albastru inchis / negru
hidrosolubile
Morfologia bazofilului
Bazofilele ME + histochimie
Ultrastructura
complex Golgi
putine mitocondrii
R.E. ceva mai abundent decat in alte leucocite
particule de glicogen
Granule : - specifice, sunt rotunde sau ovale, aproximativ 0,5 ?m, acopera nucleul
electronodense
Compozitia granulelor:
histamina
heparina
nu exista date care sa arate prezenta hidrolazelor lizozomale comune
Mastocite
Bazofilele - functie
proportie mica din totalul leucocitelor: tendinta de a le considera neimportante;
degranularea lor rapida: consecinte severe;
la anumiti indivizi, anumite antigene pot induce formarea unei clase distincte de imunoglobuline: IgE;
Bazofilele au receptori pentru IgE in membrane
Consecutiv unei expuneri la antigen, IgE se acumuleaza pe suprafata bazofilelor si mastocitelor
Re-expunerea individului la acelasi antigen poate duce in decursul a cateva minute - la legarea antigenului de IgE de pe bazofile sau mastocite, urmata de degranularea rapida, cu eliberare de HISTAMINA si alti mediatori.
Se poate precipita o criza de astm bronsic sau urticarie, cea mai grava consecinta putand fi socul anafilactiv.
Limfocitele
Origine: Celulele stem din maduva osoasa
Numar: 1500-3000/?l; 5-10 miliarde in circulatie, 2x1012 in intregul organism
Distributia in organism
in sange
in organe limfoide specializate ca: timusul, ganglionii limfatici, splina, amigdala palatina etc.
Durata de viata:
lunga, intrucat cea mai mare parte sunt continuu recirculate.
Particularitate:
recirculatia limfocitelor depinde de interactiunile specifice intre suprafata celulara limfocitara si suprafata unor celule endoteliale din vasele organelor limfoide
migrarile : ghidate de receptori de pe limfocite si liganzi pentru acesti receptori (contra-receptori) de pe celulele endoteliale.
Stadiul de evolutie - celulele capabile de diferentiere si proliferare.
Limfocitele
Criterii de diagnostic
Diametru:
limfocite mici 6-8 ?m
limfocite mari 12 ?m
limfocite medii : 10 ?m
N/C: 4:1 (3:1)
Forma nucleului: rotund sau indentat, excentric
Aspect: tahicromatic ,,in pata de cerneala"
Nucleoli: de regula absenti
Citoplasma: inel perinuclear, bazofil, ,,albastru - cer senin"
Granule: de regula absente.
Limfocitele
Ultrastructura
Stare de repaus : complex Golgi foarte redus, o pereche de centrioli, cateva mitocondrii
nu se pot deosebi limfocitele T, de limfocitele B
Stare activata:
celulele B (stadiu final plasmocit): sunt pline cu structuri ale R.E.R. (sinteza de Ig);
celulele T : relativ putin RER, dar contine numerosi ribozomi liberi.
Populatii de limfocite
Criterii de diferentiere:
. M.O. - nu
. M.E. - numai in stare activata
. Metode imunocitochimice: identificarea unor markeri specifici de suprafata.
Morfologia limfocitului
Limfocitele functie
Sistemul imun : compus din milioane de clone (familii) de limfocite. Limfocitele fiecarei clone poseda un receptor de suprafata unic (= apartine numai acelei clone).
Acest receptor permite legarea unui determinant antigenic specific.
Clase mari de limfocite:
B - produse in maduva, sintetizeaza anticorpi
T - produse in timus : participa la raspunsuri mediate celular.
Memorie imunologica si toleranta imuna
in evolutia limfocitelor 3 stadii:
celule ,,naive"
celule ,,cu memorie"
celule ,,activate"
Limfocit B - SEM
Limfocite T - SEM
Limfocitele - functie
Limfocitele B - functie
Lipsa de raspuns fata de structurile proprii: toleranta imunologica.
Mecanisme: - distrugerea clonelor ,,autoreactive"/ inactivarea
Reactivarea unor clone autoreactive : boli auto-imune.
Anticorpii (imunoglobulinele)
= molecule sintetizate de limfocitele B diferentiate in plasmocite.
= molecule ce poseda un situs de recunoastere a antigenului specific si regiuni care pot activa complementul si fagocitele (care poseda receptori pentru Ac)
Fiecare plasmocit sintetizeaza un singur tip de anticorp.
Anticorpii
Anticorpul este plasat de plasmocit pe suprafata sa ca un receptor.
forma de Y
4 lanturi polipeptidice
2 grele;
2 usoare
5 clase de Ig: Ig A, Ig D, Ig E, Ig G, Ig M, fiecare cu lanturi grele specifice.
Limfocitele T - clase
Limfocite T citotoxice CD8 - lizeaza direct celule infectate (mai ales cu virusuri)
Limfocite T ajutatoare (helper) CD4 - faciliteaza producerea de anticorpi de catre limfocitele B si determina macrofagele sa ingere si sa distruga bacterii;
Limfocite NK "natural killer" - recunosc antigenul prezentat de CD1a
Limfocite T supresoare - LT reglatoare - in timus
Limfocite cu memorie
Limfocitele T - functii
Receptorii celulelor T recunosc fragmente de proteine care sunt expuse pe suprafata celulelor gazda in asociere cu molecule ale sistemului major de histocompatibilitate (MHC).
Exista 2 clase de astfel de molecule:
clasa I, exprimate pe aproape toate celulele nucleate;
clasa II, exprimate numai celulelor ce interactioneaza cu limfocitele T.
Limfocitele Tc: functii
Lizeaza direct celulele tinta infectate.
Mecanisme:
inducerea apoptozei (moarte celulara programata)
Etape mecanism I:
eliberarea unei proteine denumita perforina: ce polimerizeaza si formeaza canale transmembranare;
eliberare prin exocitoza locala;
patrundere a unor proteaze ce provoaca proteoliza unor molecule si provoaca inducerea mortii celulare programate;
Etape mecanism II:
activarea unui receptor de suprafata;
semnalizare
=> moarte celulara programata via receptori membranari.
Limfocitele Tc CD8 : functii
Limfocitele Th: functii
Activeaza limfocitele B si macrofagele.
Mecanism: activarea LTh necesita 2 semnale:
a) complexul proteine ale clasei II a sistemului major de histocompatibilitate;
b) un semnal al celulei care prezinta antigenul.
Consecinta activarii:
a) stimularea propriei proliferari prin secretia de IL-2
b) activarea celulelor tinta prin secretarea de molecule - semnal si molecule legate de membrana.
Limfocitele Th CD4: functii
Limfocitele si eozinofilele
Monocitele
Origine: Celulele stem din maduva osoasa
Numar: 300-500/?l; 2-3 miliarde in sange
Distributia in organism si durata de viata
in sange 12-48 de ore
in tesuturi: macrofage tisulare
Particularitate: - monocitele imprumuta o varietate de caracteristici morfologice tinctoriale in tesuturi;
poarta markeri de suprafata care faciliteaza identificarea lor cu ajutorul unor anticorpi monoclonali indreptati impotriva acestor markeri
aceeasi markeri se afla pe suprafata:
macrofagelor conjunctive
macrofagelor alveolare
celulelor KUPFFER hepatice
Stadiul de evolutie:
capacitate limitata de diviziune
capacitate limitata de diferentiere: MACROFAG
nu exista dovezi ale re-circularii lor dupa trecerea in tesutul conjunctiv.
Monocitele
Criterii de diagnostic
Diametru : 12-20 ?m
N/C: 2:1 sau 1:1
Forma nucleului: plicaturata (cerebriforma) sau alungita, in forma de potcoava, central sau excentric
Aspect: forma reticulara, "in tabla de sah" (alternanta hetero/encromatina)
Nucleoli: absenti
Citoplasma: - abundenta, bazofila, albastru inchis ("cerul inainte de furtuna")
Granulatii: foarte fine (granule primare) palide, roz, prafoase, dispersate, la limita de rezolutie a M.O.
Morfologia monocitului
May-Grunwald-Giemsa +TEM
Ultrastructura monocitului
Nucleul:
cromatina este mai putin condensata decat in limfocite
nucleoli vizibili
Citoplasma:
mici complexe Golgi
cateva cisterne ale R.E.
particule de glicogen dispersate
numar moderat de ribozomi liberi
granule dense corespunzand granulelor azurofile, vizibile la M.O.
Monocitele - histochimie
Citochimic:
granulele reactioneaza pozitiv pentru hidrolazele acide, caracteristice lizozomilor.
Monocitele - functie
Rol functional: comun pentru sistemul fagocitelor mononucleare
secretie
ingestie
interactiune cu limfocitele
Secretia:
substante proteice
neproteice
Starea functionala a monocitului
Repaus
Celula activata
Lizozim
IL-1
Leucotriene
Lizozim
Proteaze neutre
Elastaza
Colagenaza
Activator de plasminogen
Superoxid
Monocitele - functie
Ingestia: Material ingerat:
celule senescente, detritusuri celulare
Ex. eritrocitele senescente - macrofagele splenice
material strain (non-self): bacterii si produsi de degradare (splina, ficat)
proteine denaturate, fragmente proteice, proteine formate ,,in vivo" (factori de coagulare)
Mecanismele ingestiei
- pinocitoza
- fagocitoza
Monocitele: particularitati fata de neutrofile
Monocitele se pot atasa via mai multe tipuri de molecule de adeziune
Pot fagocita proteinele opsonizate atat cu IgE cat si cu IgG.
Deplasarea: ca urmare a unor factori chemotactici limfocitari
Receptori pentru manoza - pot fagocita bacterii fara opsonizare prealabila.
Liza propriu-zisa: prin oxidanti de tip radical hidroxil
Pot distruge particule cu localizare intracelulara - dar fagocitul trebuie sa fie activat.
Interactiunea cu limfocitele
Etape:
ingestia unei particule purtatoare de Ag
degradarea particulei in peptide mici
transferarea pe suprafata fagocitului, care exprima complexul major II de histocompatibilitate, legat de acesta
legarea limfocitului T care poarta un receptor adecvat
secretia de mediatori de catre ambele celule:
limfocitele T : limfokine :
gama - interferon
factor chemotactic pentru monocite
mononuclearele : monokine : - stimuleaza proliferarea limfocitelor T
IL-1; prin promovarea secretiei de interleukina 2
TNF (tumor necrosis factor).
Receptori si molecule de adezivitate ale monocitului
Macrofagele - functie
Macrofage - functie
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate