Tipul de organizare: alge procariote

Tipul de organizare: alge procariote

Phylum Cyanobacteriota, Cyanophyta (alge albastre-verzi)

Algele albastre verzi (cianoficee, cianobacterii) sunt plante unicelulare, isolate sau reunite in colonii. Sunt foarte raspandite in natura: in ape dulci sau sarate, balti, namoluri, pe stanci umede, in ape termale. Prin organizarea celulara, algele albastre se apropie de bacterii. La cianoficee exista mai multe modalitati de inmultire:

▬ prin diviziunea directa a celulei; celulele fiice pot fi izolate sau raman alipite formandu-se colonii;

▬ prin hormogoni, fragmente de tal, rezultati prin ruperea talului la nivelul heterocistelor;

▬ prin spori de rezistenta proveniti din anumite celule ale talului.

Acest filum este reprezentat de o singura clasa, Cyanophyceae, divizata in 2 subclase: Coccogoneae si Hormogoneae.

CLASA CYANOPHYCEAE

Subclasa Coccogoneae - algele albastre din aceasta subclasa sunt unicelulare sau grupate in colonii. Au celulele sferice cu membrana gelificata.

Subclasa Hormogoneae

Ordinul Oscillatoriales

Oscillatoria traieste in balti sau soluri umede. Se cunosc, aproximativ, 100 de specii. Unele produc ,,inflorirea apei".

Spirulina prezinta filamente in forma de spirala. Sunt specii de Spirulina care se cultiva pentru continutul lor ridicat in proteine (70% proteine totale).

Phormidium se afla sub forma de colonii filamentoase.

Ordinul Nostocales

Nostoc este un gen ce cuprinde numeroase specii care traiesc in ape dulci si soluri umede. N communae (cleiul pamantului) traieste pe soluri si fanete umede.

Anabaena cuprinde specii care traiesc in apa. A.flos-aquae traieste pe suprafata baltilor, deseori, producand ,,inflorirea" apei.

Rivularia cuprinde specii care traiesc in ape dulci sau marine.

Tipul de organizare: ciuperci

▬ ciupercile (fungi, micofite) constituie un grup taxonomic vast ce cuprinde, aproximativ, 90.500 specii.

▬ ciupercile nu au clorofila. Se hranesc heterotrof: saprofit sau parazit.

▬ ciupercile inferioare au talul unicelular ce se poate prezenta ca un gimnoplast sau ca un plasmodiu, o masa citoplasmatica cu mai multi nuclei.

▬ la majoritatea ciupercilor, talul este un miceliu format dintr-o impletitura de filamente denumite hife.

▬ produsul de rezerva al ciupercilor este glicogenul

▬ inmultirea ciupercilor se face vegetativ, asexuat prin spori si sexuat prin celule sexuale barbatesti si femeiesti. Inmultirea vegetativa se realizeaza prin scleroti (impletituri compacte de hife), inmugurire si prin fragmente de miceliu.

Ciupercile prezinta o importanta deosebita. Se clasifica in 2 filumuri: Oomycota si Eumycota.

Phylum Eumycota

Clasa Zygomicetes

- cuprinde ciuperci saprofite, numai cateva sunt parazite pe om si animale. Au corpul vegetativ reprezentat de un miceliu unicelular, neseptat, ramificat, plurinucleat de tip sifonoplast.

Ordinul Mucorales

- este cel mai important din aceasta clasa.

Familia Mucoraceae

Mucor mucedo ( mucegaiul comun) traieste pe substante hidrocarbonate, mai ales pe alimente bogate in glucide, pe care le descompune in substante mai simple.

M. javanicus, M.racemosus produc fermentatii alcoolice.

Unele mucoracee precum: M. ramosissimus, Rhizopus sp, Absidia sp., Mortierella sp. pot fi agenti patogeni la om ce provoaca boli precum: perforarea vaselor de sange, cangrene prin obstructia arterelor, metastaze pulmonare, cerebrale, hepatice, renale.

Clasa Ascomycetes

- cuprinde o multime de ciuperci saprofite sau parazite cu corpul vegetativ de forma diferita. Ciupercile din aceasta clasa se caracterizeaza prin aceea ca produc un organ caracteristic , asca, in care se formeaza ascosporii. Cu unele exceptii, corpul lor vegetativ este un miceliu septat, adica fiecare celula componenta are nucleu propriu si este despartita de celelalte prin pereti transversali. Acest miceliu este haploid, se numeste miceliu primar; el reprezinta corpul ciupercii. La ascomicete exista si miceliu secundar, de scurta durata, reprezentat de hifele ascogene, pluricelulare, cu celule binucleate.

Subclasa Endomycetidae

Speciile din aceasta subclasa sunt saprofite microscopice si au corpul vegetativ un dermatoplast iar cele mai evoluate prezinta un miceliu primitiv. Se inmultesc vegetativ prin inmugurire, asexuat prin ascospori si sexuat prin izogamie dar si somatogamie. In asce se formeaza 4 spori.

Ordinul Saccharomycetales

- incadreaza ciuperci microscopice, unicelulare, sferice sau ovoidale. Prin inmugurire, formeaza colonii cu aspect de miceliu rudimentar.

Saccharomyces cuprinde ciuperci care sunt raspandite pe substante dulci, producand fermentatii alcoolice. In fermentatiile alcoolice hidratii de carbon sunt transformati in alcool etilic si bioxid de carbon.

Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere) produce enzima zimaza cu ajutorul careia determina fermentatia alcoolica a maltului, obtinut din radacinile de orz, in procesul fabricarii berii (transforma glucoza in alcool etilic). Produsul rezultat din presarea rezidiului, depus la fermentarea berii, alcatuit din S. cerevisiae proaspata sau uscata, se numeste Faex medicinalis. Contine vitaminele complexului B, proteine (45-66%), hidrati de carbon (35-36%), acizi grasi, steroli, enzime, saruri minerale. Are actiune vitaminizanta si antiacneica. Se intrebuinteaza in furunculoza si avitaminoza B.

Poate fi o sursa de proteine, biologic active, si de acizi nucleici. Drojdia de bere se utilizeaza la dospirea painii , proces care este tot un fenomen de fermentatie alcoolica.

S.ellipsoideus (drojdia de vin) produce fermentatia mustului si transformarea acestuia in vin.

Subclasa Ascomycetidae

- este cea mai numeroasa subclasa de ascomicete. Cuprinde specii saprofite si parazite.

Ordinul Eurotiales

- cuprinde ciuperci saprofite cu un miceliu bine dezvoltat. Traiesc pe sol sau pe diferite produse alimentare. Sunt cunoscute ca mucegaiuri verzi-albastrui; inmultirea asexuata se face prin conidii.

Penicillium vegeteaza pe alimente dulci, fructe coapte.

P.notatum si P. chrysogenum se utilizeaza pentru extragerea antibioticului penicilina.

Aspergillus

A. niger traieste pe fructe si alimente dulci. Se utilizeaza la obtinerea industriala a acidului citric.

A. fumigatus produce fumigatina, o substanta antibiotica.

A. flavus contine alfatoxine.

A. wentii contine enzime amilaze si proteaze. Se foloseste in fermentatii industriale.

Ordinul Pezizales

- cuprinde, aproximativ, 1000 specii de ciuperci saprofite. Unele din aceste ciuperci sunt comestibile.

Familia Pezizaceae

Morchella esculenta (sbarciogul) este o ciuperca comestibila.

Ordinul Clavicipitales

- cuprinde ciuperci parazite pe diferite plante. Produc corpuri sporifere de tip periteciu iar ca organe vegetative de rezistenta, scleroti.

Claviceps purpurea paraziteaza spicele de secara producand boala cunoscuta sub denumirea de ,,cornul secarei". Ciclul biologic al ciupercii incepe primavara cu ascosporii. Miceliul se dezvolta in ovarul florii de secara; catre toamna miceliul se strange formand o impletitura deasa = sclerot. Produsul vegetal medicinal: Secale cornutum se obtine prin infestarea artificiala a culturilor de secara. Contine alcaloizi cu nucleu indolic, derivati ai acidului lizergic, cu actiune predominant vasoconstrictoare (ergotamina si ergotoxina) si actiune ocitocica (ergometrina).

Clasa Basidiomycetes

- cuprinde ciuperci superioare;

- inmultirea - prin bazidiospori - se formeaza in bazidii;

- in ciclul lor biologic, prezinta 3 tipuri de micelii: miceliul primar, de scurta durata, miceliul secundar, dominant, de lunga durata si miceliul tertiar, un miceliu specializat. Reproducerea sexuata se produce printr-un proces sexual de tip somatogamie.

Subclasa Homobasidiomycetidae

Ordinul Agaricales

- cuprinde familii de ciuperci cu specii care au corpurile aporifere alcatuite din 2 parti: palaria (pileus) si picior (stipes). Sub palarie se formeaza sporii. La unele specii de agaricacee, in primele faze de dezvoltare, ciuperca este protejata de o membrana, velum universale. Agariceele sunt, in majoritate, ciuperci saprofite. Cateva sunt simbiontice, alcatuiesc micorize. Foarte putine sunt parazite.

Agaricus (Psalliota) campestris (ciuperca alba de balegar) are palaria alba, catifelata. Creste prin locuri unde solul este bogat in substante organice. Este o ciuperca comestibila. Se cultiva, frecvent, in scop alimentar.

A. arvensis (ciuperca de camp) este comestibila.

Amanita caesarea (craite, burete domnesc) este o ciuperca comestibila, fiind mult apreciata si cautata. Se intalneste, in special, in padurile de foioase.

A. muscaria (muscarita, palaria sarpelui) este o ciuperca otravitoare. Traieste prin padurile de fag si mesteacan.Contine substante toxice si halucinogene (muscarina, muscimolul). In caz de intoxicatii, prin consumarea ciupercii, acestea actioneaza asupra sistemului nervos producand chiar moartea.

A. pantherina (burete pestrit) este foarte otravitoare.

A. phalloides (buretele viperei) este cea mai toxica ciuperca. Are palaria galben-verzuie. Consumata accidental produce moartea datorita amanitatoxinelor pe care le contine, niste alcaloizi indolici, precum faloidina, faloina si falacidina. Amanitatoxinele sunt deosebit de toxice. La om, produc salivatie, voma, scaune sangerande, cianoza, contractii musculare, convulsii si, in sfarsit, moartea. Se intalneste in grupuri prin padurile de foioase.

Lepiota procera (palaria sarpelui) traieste prin luminisuri de paduri. Este comestibila.

Coprinus atramentarius (popenchi) - fam Coprineceae - in fazele tinere este comestibila. Se intalneste prin gradini si pajisti.

Ordinul Russulales

- cuprinde ciuperci saprofite. Produc secretii laptoase cu mirosuri placute. Sunt comestibile sau otravitoare.

Russula vesca (vinetica, painea pamantului) este comestibila. Ciuperca se intalneste, in grupuri, prin padurile de foioase si rasinoase.

R. emetica este otravitoare.

Lactarius deliciosus (rascov, laptuci, pita padurii) este o ciuperca comestibila.

L. volemus (pita vacii) este o specie comestibila. Secreta un latex alb si dulce.

L. piperatus (iutari) este o ciuperca comestibila cu gustul piperat.

L.rufus si L. torminosus sunt ciuperci toxice.

Marasmius oreades (bureti de roua) este o ciuperca comestibila, mica, de culoare galbena, cu miros si gust placut.