Aplicatii discipline montane

Universitatea Ecologica Bucuresti

Facultatea de Educatie Fizica si Sport,anul I

Centrul de studii Barlad

APLICATII DISCIPLINE MONTANE

Sinteza pentru anul I

Structura disciplinei schi

Generalitati - aparitia schiului,tipuri de schi,forma de deplasare, forme de relief abordate, natura zapezii, caracteristici ale materialelor de schi.

Procesul de invatare a schiului:continuturi, metode, principii,mijloace de actionare, aptitudini si abilitati, parametri fiziologici, factorul uman, factorul material.

Mijloace de actionare ajutatoare: sunt formate din - exercitii de alergare,exercitii de mobilitate si echilibru, exercitii de forta si din exercitii de mers si intoarceri

Tehnica schiului :

a ) Scoala italiana:tehnici de schi-descriere

b ) Aplicati pe schiuri-comentarii

Procedeul tehnic de deplasare pe schiuri se bazeaza pe mersul,alergare, coborarea directa sau oblica,prin ocoliri, franari, formatii, modalitati de urcare-imagini si descriere

Lectia de schi: tipologie, structura, continuturi

- Identificarea si evaluare continuturilor, functie de varsta si nivelul de pregatire al participantilor; pregatirea generala si specifica ; metode, principii sau sisteme de evaluare ; graficul de efort

Tehnica mersului si a intoarcerilor bazata pe : a) mers alternativ b) mers cu un pas si impingere simultana c) mers cu 2-4 pasi si impingere simultana; d) mers cu impingere simultana; e)pasul de patinaj; f) pas cu patinaj si impingere simultana; g) intoarcere la stanga,dreapta, stanga(dreapta) imprejur

Tehnica urcarilor: - drept, oblic, in trepte, in foarfeca.

Tehnica de coborare: - coborare directa.oblica, in trepte, in derapaj.

Tehnica franarilor: - franare in plug sau jumatate plug, in derapaj, in sprijin pe bete, prin cadere laterala inapoi, stanga-dreapta

Tehnica trecerii peste obstacole: - prin adoptare pozitiei corpului,    pasire, amortizare, escamotare.

Tehnica de acordare a primului ajutor: a) asezarea segmentelor corpului b) transportul pe targa sau cu akia.

Tehnica ocolirilor se face prin plug sau jumatate plug; prin pivotare simpla sau cu balans; prin ocolire prin pasiri succesive;cristiania spre vale cu departare;cristiania spre vale cu desprindere;cristiania spre vale prin pasire;cristiania spre vale cu amortizare pe merila;cristiania spre vale cu contraderapaj;ghirlandele;

ORIENTARE SPORTIVA: - Generalitati;- Materiale sportive; Organizarea concursurilor;Harta si semnele conventionale;Busola cu lichid.

Schiul poate fi confectionat din lemn simplu ori armat, din fibre sintetice sau din metal si care permite deplasarea pe zapada prin alunecare.    

Schiurile sunt compuse din 3 parti: varful - pana la varful legaturii, portiunea medie si coada care tine tocul legaturii.Ele pot fi: de fond, usoare, elastice si inguste,de sarituri, cu latimea de 10 cm si lungimea de 2,20-2,50 m; pentru probe alpine, Lungimile schiurilor de fond si pentru probele alpine pot varia in functie de proba de inaltime,greutate si nivelul de pregatire a schiorului.

Schiul este o disciplina desprinsa din sporturile de iarna si este folosit la alunecarea schiurilor in scopul parcurgerii traseelor cu diferente de nivel si profiluri. Disciplina Schi se compune din probe alpine, nordice si de freestyle (schi acrobatic, carving, telemark, si pe iarba).

Schiul alpin are 3 genuri de probe: de viteza,tehnice si de combinata alpine. Aceste probe sunt intalnite la femei si la barbati in intreceri internationale, inclusiv la Jocurile Olimpice.Echipamentul si materialul de concurs trebuie sa asigure confort si caracteristici optime pentru obtinerea performantei. Schiurile sunt confectionate special pentru fiecare proba in parte.

Schi fondul este o ramura a sporturilor de iarna care consta in deplasarea pe schiuri in mers sau alergare prin procedeul clasic si prin procedeul liber.In procedeul liber sunt permise toate felurile de tehnici de alergare,in probele individuale concurentii iau starul la interval de 30 secunde. La plecarea in primul schimb de stafeta toti concurentii pornesc simultan.

Bibliografie:

Fortu Alex-Schiul de fond. Norme si cerinte., I E F S., Bucuresti, 1985.

Fortu Alex, Carstocea V.-Metodica predarii schiului, ANEFS, 1985.

Pelin F., Schi fond - Teorie si metodica, Ed. Printech, 2007.

***, Enciclopedia educatiei fizice si sportului.

Orientare sportiva (turistica)

Este ramura sportiva care insumeaza forme competitionale de practicare a turismului individual, pe echipe sau in stafeta, constand din gasirea, intr-un timp cat mai scurt si pe un traseu necunoscut, a unor puncte marcate pe teren, pe harta, alegand traseele cele mai conventionale.

Primul concurs de orientare sportiva a avut loc in Norvegia in 1982, In 1988 Comitetul Olimpic i-a atribuit caracter facultativ astfel incat la JO de iarna s-au desfasurat concursuri de orientare sportiva pe schiuri. Bazele orientarii turistice, devenita ulterior sportiva, le-au pus exploratorii NANSEN si AMUNDSEN.

Primul concurs de amploare a fost organizat pe 3 mai 1897 in Norvegia, localitatea BERGEN iar suedezii au organizat, pe 23 mai 1919, la STOCKHOLM prima finala nationala de orientare. In 1961 in Danemarca, a luat fiinta Federatia Internationala de orientare (IOF), concursurile luand astfel amploare pe intreg mapamondul. In 1990 Romania adera la Federatie si este aleasa membru cu statul plin, prima competitie avand loc in 1980 la Sibiu sub titulatura "Chemarea toamnei".

Cele mai importante concursuri s-au desfasurat astfel:1993 CM in SUA, 1995 Cupa Mondiala in Germania, 1997 CM in Norvegia.

Orientarea in contextul educativ din scoli

Cursa de orientare sportiva ofera elevilor cele mai multe si variate forme si posibilitati ale educarii personalitatii (aptitudini, atitudini, caracter, temperament, abilitati).

Asigura o dezvoltare fizica si intelectuala echilibrata sub o forma atractiva, cu o capacitate de formare optima

Dezvolta curajul si capacitatea de autostapanire

Contribuie la formarea caracterului si al unui autocontrol selectiv fara complexe in comportamentul cotidian

Completeaza prin cunostinte teoretice foarte multe laturi ale programelor de pregatire scolara

Regulamentul FROS:

Scopul concursului:

Trecerea pe la repere (PC), timpul, drumul, integritatea corporala (sanatatea).

Rapiditatea de analiza si decizie in rezolvarea problemelor de orientare, de alergare, mentinerea rutei, atingerea PC-ului.

Traseul = marcat cu stegulete, cordoane de sfoara (panglici)

Efortul fizic este mult mai mare decat la cros iar factorul de orientare este decisiv.

Competitii:

a) concursuri de initiere si popularizare

b) concursuri de cupa

c)     campionate scolare, studentesti, militare

d)     campionate nationale

Clasificari:

Locale, judetene,interjudetene, nationale, europene, balcanice, mondiale, JO, durata, timp si anotimp; dupa participare: individuale, echipe, stafeta; dupa dificultate, dupa caracterul special: cros, schi, sprint, maraton, varste, materiale de concurs: echipament sportiv, militar, schiuri, harta topografica de concurs, posturi de control (PC) - jaloane, desene, arbitri, compostoare, busola, banderole.

Deplasarea: ritm, tempo, urcare, coborare (atentie distributiva), intensitate, complexitate, mobilitate.

Abilitati: coordonare, memorie vizuala, spirit de observatie, putere de concentrare, vedere in spatiu, suprapunere vizuala: harta-teren.

Solicitari psihologice: decizie, hotarare, perseverenta, curaj,factorii extern care influenteaza comportamentul: singuratatea, impresia, intalnirea c adversari, deconectarea atentiei involuntare, reflexul conditionat.

ALPINISM

MATERIALE NECESARE :

- Franghia de alpinism, cordelina, carabiniera, scarita.pitoanele, penele si pitoanele de lemn, ciocanul, centura de siguranta, optul de rapel, pioletul, coltarii, ochelarii de protectie, bocancii sau espadrilele, cortul izoterm, sacul de dormit, primusul sau spirtiera, sacul de spate, buclele, casca de protectie