AUTOCUNOASTEREA

Autocunoasterea - procesul de explorare si structurare a propriilor caracteristici (abilitati, emotii, motivatie, atitudini, credinte, mecanisme de aparare si adaptare) in urma caruia rezulta imaginea de sine a persoanei.

Unul dintre cele mai cunoscute modele de descriere a personalitatii , este realizat prin prin cinci mari dimensiuni ('the big five') care se prezinta ca factori bipolari.

Aceste cinci mari dimensiuni sau trasaturi sunt, de obicei, definite printr-unul dintre polii lor, el insusi descris prin trasaturile (de nivel inferior) cele mai tipice care il constituie (organizare ierarhica).Aceste cinci dimensiuni sunt:

- Extraversie: cordialitate, siguranta de sine, activitate, cautarea senzatiilor, emotii pozitive;

- Agreabilitate (a fi placut): incredere, loialitate, altruism,

colaborare, modestie, atentie fata de ceilalti;

- Constiinciozitate: competenta, ordine, simt al datoriei, dorinta de reusita,

autodisciplina, reflectie;

- Instabilitate emotionala: anxietate, agresivitate, depresie, centrare pe sine, impulsivitate,

vulnerabilitate;

- Deschidere: imaginatie, deschidere catre domeniile esteticului, sentimentelor, actiunii, ideilor, valorilor.

PERSONALITATEA - Laturile personalitatii;

TEMPERAMENT( explorarea lui cu ajutorul chestionarelor)

APTITUDINI

CARACTER

TEMPERAMENTUL este dimensiunea dinamico-energetica a personalitatii care se exprima cel mai pregnant in conduita.

Tipologia lui Hippocrate Patru tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic si coleric.

Colericul este energic, nelinistit, impetuos, uneori impulsiv si isi risipeste energia. El este inegal in manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate. Are tendintat de dominare in grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cauze.

Sangvinicul este vioi, vesel, optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatii. Fire activa, schimba activitatile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte persoane.

Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in ttot ceea ce face, pare a dispune de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita si este foarte tenace, meticulos in tot ceea ce face. Fire inchisa, putin comunicativa, prefera activitatile individuale.

Melancolicul este putin rezistent la eforturi indelungate. Putin comunicativ, inchis in sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala. Debitul verbal este scazut, gesticulatia redusa.

Tipologia lui Pavlov
Caracteristicile sistemului nervos central:
. Forta sau energia este capacitatea de lucru a sistemului nervos si se exprima prin rezisetnta mai mare sau maica la excitanti puternici sau la eventualele situatii conflictuale. Din acest punct de vedere se poate vorbi despre sistem nervos puernic si sistem nervos slab;
. Mobilitatea desemneaza usurinta cu care se trece de la excitatie la inhibitie si invers, in functie de solicitarile externe. Daca trecerea se realizeaza rapid, sisetmul nervos este mobil, iar daca trecerea este greoaie se poate vorbi despre sistem nervos inert;
. Echilibrul sistemului nervos se refera la repartitia fortei celor doua procese (excitatia si inhibitia). Daca ele au forte aproximaiv egale, se poate vorbi despre sistem nervos echilibtrat.
Exista si un sistem nervos neechilibrat la care predominanta este excitatia.

Din combinarea acestor insusiri rezulta patru tipuri de sistem nervos:
1. tipul puternic - neechilibrat - excitabil (corelat cu tetmperamentul coleric)
2. tipul puternic - echilibrat - mobil (corelat cu temperamentul sangvinic)
3. tipul puternic - echilibrat - inert (corelat cu temperamentul flegmatic)
4. tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic)

Tipologia lui Jung si Eysenck Unii oameni sunt orientati predominant spre lumea externa si intra in categoria extravertitilor, in timp ce altii sunt orientati predominant spre lumea interioara si apartin categoriei introvertitilor.

Extravertitii sunt firi deschise, sociabili, comunicativi, optimisti, senini, binevoitori, se inteleg sau se cearta cu cei din jur, dar raman in relatii cu ei. Introvertitii sunt firi inchise, greu de patruns, timizi, putini comunicativi, inclinati spre reverie si greu adaptabili.

Cealalta dimensiune este numita grad de nevrozism. Aceasta exprima stabilitatea sau instabilitateta emotionala a subiectului. Eysenck a reprezentat cele doua dimensiuni pe doua axe perpendiculare, obtinand tipurile extravertit - stabil, extravertit - instabil, introvertit - stabil si introvertit - instabil, pe care le-a asociat cu cele patru temperamente clasice.

Tipologia scolii franco - olandeze G. Heymans si E. D. Wiersma .
Exista opt tipuri de temperament: pasionatii (emotivi, activi, secundari), colericii (emotivi, activi,primari), sentimentalii (emotivi, non-activi, secundari), nervosii (emotivi, non-activi, primari), flegmaticii (non-emotivi, activi, secundari), sangvinicii (non-emotivi, activi, primari), apaticii (non-emotivi, non-activi, secundari), amorfii (non-emotivi, non-activi, primari).
 

APTITUDINILE-ceea ce stie si poate sa faca cineva (teoretic si practic)

Ce stiu?

Ce pot face cu usurinta ?

Propozitii lacunare:

Eu stiu sa fac..dar nu stiu....

Cele ma bune rezultate le am la/in...

Pot sa fac...pentru ca...

Imi place sa fac...deoarece....

CARACTERUL-modul de raportare la altii(atitudinile si trasaturile volitive)

Reiese din interioroizarea normelor si valorilor sociale fundamentale:

Adevarul, Binele, Frumosul

Educatia, Credinta, Cultura, Traditiile

Comunicarea, Colaborarea Munca, Intrajutorarea, Competenta, Respectul

Democratia, Pacea, Legea,

IMAGINEA DE SINE - este modul in care o persoana isi percepe propriile caracteristici fizice, cognitive, emotionale, sociale si spirituale.

este o reprezentare mentala a propriei persoane;

nu reflecta intotdeauna realitatea (subevaluare/supraevaluare);

are mai multe componente:

Eul actual - imaginea prezenta

Eul ideal - imaginea dorita

Eul viitor imaginea a ceea ce poate sa devina individul

Dimensiunile Eului:

eul fizic - ce cred despre corpul meu;

eul cognitiv - ce cred despre modul in care gandesc, memorez, ;

eul emotional - ce cred despre emotiile si sentimentele mele;

eul social - cum cred ca ma percep ceilalti;

eul spiritual - ce cred ca este important si reprezinta o valoare pentru mine.

Imaginea de sine pozitiva favorizeaza cresterea performantelor scolare, relatii armonioase in cadrul familiei, relatii bune cu prietenii si colegii de aceeasi varsta.

Comportamentele elevului cu imagine de sina negativa:

evitare (retragerea si comportamentele timide);

agresivitate defensiva (ataca sursa frustrarii);

compensarea (afirmarea propriei personalitati, adesea prin comportamente indezirabile);

motivatie scazuta (refuzul de implicare in sarcina);

rezistenta (refuza schimbarile ce li se propun, pentru a evita ulterioare esecuri)

Stima de sine

-Dimensiunea evaluativa a imaginii de sine;

-Se refera la modul in care ne consideram ca persoane in raport cu propriile asteptari si cu ceilalti;

-Formarea ei este influentata de parerile/evaluarile si reactiile parintilor si educatorilor;

-Necesitatea unui nivel optim in formularea cerintelor impuse copilului: sa fie suficient de ridicate ca sa-l motiveze, sa nu fie prea ridicate pentru a nu genera stres si emotii negative inutile

Diferente intre persoanele cu stima de sine ridicata si cele cu stima de sine scazuta :

stare de confort, multumire psihica/ disconfort, nemultumire;

interpretarea situatiilor noi: provocatoare/amenintatoare;

asumare/neasumare de responsabilitati;

initiativa/ nonimplicare;

asumare /neasumare a consecintelornpropriilor fapte;

exprimare adecvata/ inadecvata a emotiilor;

toleranta/ intoleranta la frustrare;

rezistenta mare/ scazuta la presiunile grupului

Dezvoltarea stimei de sine este favorizata de :

-mediu stimulativ, crearea de oportunitati pentru afirmare (evitare etichetarii);

-existenta unui suport social;

-dezvoltarea abilitatilor de comunicare si de exprimare emotionala, negociere, rezolvare de probleme, asertivitate;

-dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate;

-asteptari rezonabile;

-acceptarea neconditionata a propriei persoane si a celorlalti;

Aptitudinile

-Reprezinta potentialul unei persoane de a obtine performanta intr-un anumit domeniu.

-Tipuri : generale , care permit obtinerea de performante in mai multe domenii;

speciale, care permit obtinerea de performante intr-un numar restrans de domenii (sociale, artistice, muzicale, fizice);

- Identificarea aptitudinilor: autoobservarea, opinia celorlalti, testarea;

AUTOCUNOASTEREA

Autocunoasterea si autoaprecierea corecta este una dintre cele mai complexe si dificile forme ale cunoasterii umane. Aceasta pentru ca ea se refera la realitatea psihica pe care, spre deosebire de realitatea fizica, materiala, este mai greu sa o percepem, sa o analizam, sa-i precizam limitele si nuantele.

In al doilea rand, asa cum o spune si cuvantul, " autocunoastere", ea presupune ca obiectul analizei si aprecierii este insusi subiectul care face acest demers investigativ. Asadar, in autocunoastere, subiectul si obiectul sunt una si aceeasi persoana.

Un alt motiv care ingreuneaza autocunoastere este acela ca nu exista strategii , elaborate si standardizate care sa asigure precizia autocunoasterii.

Elevii se pot afla, deci, intr-un mare impas in procesul descoperirii de sine pe care il pot considera ca pe un demers sisific. De aceea , strategiile prezentate la inceputul acestui curs, au rolul de a-i ajuta pe tineri sa se deschida fata de sine, uzand de instrumente adecvate.

Evident, intrebarea fireasca pe care ar trebui sa o formuleze elevii , la sfarsitul conturarii unei imagini clare si obiective despre ei insisi, ar fi : " Si acum ca am vazut cine suntem cu adevarat, ce e de facut?"

Raspunsul constituie chiar tema acestui subcapitol, care precizeaza necesitatea adaptarii conduitei la scopuri si interesele formulate de elevi, in conditiile unei cunoasteri de sine obiective.

Acesta adaptare comportamentala nu se sprijina pe sfaturi standardizate, solutia fiind una personalizata care, in functie de fiecare situatie in parte, va capata un anume specific.

EXEMPLE DE ACTIVITATI

Activitatea 1

In oglinda

Tinerii au frecvent o imagine interioara despre sine dar adeseori sunt prea timizi sau nesiguri cand trebuie sa vorbeasca despre ei insisi. Aceasta activitate este conceputa sa ii ajute sa inceapa sa isi exploreze adevarata personalitate si apoi sa impartaseasca celorlalti ceva despre sine. Aceasta le ofera sansa sa isi exploreze sentimentele si perceptiile interioare si sa afle ca ceilalti au valori si viziuni asemanatoare. De asemenea, ofera posibilitatea formarii unei " echipe" ca si ocazia de a afla ceva mai multe despre ceilalti.

Scop:

Constientizarea de catre elevi a unor elemente ce tin imaginea de sine

Timp:

Nu exista limita de timp dar, uzual, se aplica 10-15 minute.

Materiale:

Coli A4 sau orice coala de hartie si instrumente de scris.

Procedeu :

Te rog sa raspunzi la intrebarile :

" Cine sunt eu?",

" Cum sunt eu?"

"Ce sunt eu?"

O poti face in ce forma doresti ( compunere, eseu, lista de atribute). Incerca doar sa fii sincer pentru ca imaginea pe care o prezinti sa fie ca o reflectare a ta in oglinda.

Activitatea 2

Floarea vietii mele

Scop:

Este un exercitiu de autocunoastere ai carui itemi de identificare a dominantelor personalitatii in centrul carora se afla Eul:

Cum sunt eu?

Ce-mi place sa fac?

Ce am invatat pana acum?

Timp:

Nu exista limita de timp dar, uzual, se aplica 10-15 minute.

Materiale:

Coli A4 sau orice coala de hartie si instrumente de scris.

Procedeu :

Elevii vor fi solicitati sa aprecieze pozitiv/ negativ acele atribuite care favorizeaza/ impiedica realizarea profesionala.

Cum sunt ?

Ce imi place?

Ce am invatat ?

Activitatea 3

Harta inimii

Scop:

Este un exercitiu de autocunoastere ai carui itemi au rolul de a-l ajuta pe elev sa constientizeze calitatile personale reprezentative si trasaturile negative pe care doreste sa le schimbe le el.

Timp:

Nu exista limita de timp dar, uzual, se aplica 10-15 minute.

Materiale:

Coli A4 sau orice coala de hartie si instrumente de scris.

Procedeu :

Elevii vor fi solicitati sa completeze inima de mai jos cu cele 4 compartimente.

Activitatea 4

Fereastra Johari

Scop:

Fereastra Johari este un exercitiu de autocunoastere, prin intermediul caruia elevii vor descoperi informatii despre ei, despre imaginea lor de sine si de care nu sunt constienti.

1. ARENA contine informatii pe care le sti atat tu cat si ceilalti si serveste ca baza in relatiile cu ceilalti. Marimea arenei arata calitatea relatiilor, cand se interactioneaza liber si se schimba informatii. Comunicarea este facilitata, iar relatiile interpersonale sunt mai puternice.

2. ZONA OARBA contine informatiile pe care altii le au despre tine, dar tu nu le stii. Sunt acele informatii care surprind imaginea / parerea pe care o au ceilalti despre tine. Nu iti sunt cunoscute aceste informatii pentru ca cei ce le au nu ti le aduc la cunostinta in mod deliberat.

3. FATADA contine informatii cunoscute numai de catre tine: planuri de viitor, idei, adevarata stare emotionala, idealuri, talente etc. Din dorinta de autoprotectie nu facem cunoscute aceste informatii celorlati, avem o « fatada » in spatele careia ne ascudem.

4. NECUNOSCUTUL sentimente, abilitati, talente inca nedescoperite. In anumite situatii de viata se pot descoperi calitati si dimensiuni nebanuite/ nestiute ale propriei persoane, atat tie cat si celorlalti.

Timp:

Nu exista limita de timp.

Materiale:

Coli A4 sau orice coala de hartie si instrumente de scris.

Procedeu:

Elevii vor fi solicitati sa completeze tabelul/ fereastra de mai sus. Mai intai se completeaza ochiul 1. Arena, de catre elev, apoi colegii sunt rugati sa completeze ochiul 2. Zona oarba, in final cand foaia ajunge din nou la elev, acesta este rugat sa completeze ochiul 3. Fatada. Ochiul 4. Necunoscutul ramane necompletat

Activitatea 5

Fereastra Dori

Scop:

Fereastra Dori este un exercitiu de autocunoastere, autoanaliza, de modificare a unor trasaturi si de proiectare a unui plan de actiune; exercitiu prin intermediul caruia elevii vor descoperi informatii despre ei, despre resursele de care dispun, de care nu sunt constienti, fiindu-le oferite de catre cei din jur chiar solutii pentru planuri de actiune, in vederea realizarii schimbarilor propuse.

Este recomandat sa fie aplicat fereastra Dori dupa ce anterior a fost aplicata si Fereastra Johari.

Timp:

Nu exista limita de timp.

Materiale:

Coli A4 sau orice coala de hartie si instrumente de scris.

Procedeu:

Elevii vor fi solicitati sa completeze tabelul de mai sus. Mai intai se completeaza ochiul 1. si 3., de catre elev, apoi colegii sunt rugati sa completeze ochiul 2., 4. si in 1., daca este cazul.

Activitatea 6

Chestionare de evaluarea si autoevaluare a imaginii de sine

Scop:

Prin intermediul scalelor de mai jos, se poate realiza autocunoasterea elevilor dar si constientizarea cadrelor didactice asupra rolului acestora in procesul autocunoasterii. Primele trei chestionare propuse sunt adresate elevilor iar cel de-al patrulea profesorilor.

Sunt propuse urmatoarele instrumente:

Scala Stimei de Sine

Autoaprecierea imaginii de sine

Scala Dezirabilitatii Sociale

1. Scala Stimei de Sine

Instructaj: "Citeste cu atentie enunturile de mai jos si raspunde facand un- X - in rubrica corespunzatoare tie din foaia de raspuns."

Cred ca sunt un om de valoare sau cel putin la fel ca altii.

Cred ca am cateva calitati remarcabile.

In general inclin sa cred ca nu sunt realizat.

Pot sa fac lucruri pe care le fac majoritatea copiilor.

Cred ca am prea multe defecte.

Am o atitudine pozitiva fata de mine.

In general sunt multumit de mine.

As vrea sa am mai mult respect fata de mine.

Din cand in cand am impresia ca sunt inutil.

Uneori cred ca nu sunt bun de nimic.

Foaie de raspuns:

Interpretare: Prelucrarea rezultatelor se realizeaza diferentiat pe grupe de intrebari. La intrebarile 1, 2, 4, 6, 7 pentru raspunsul DA se acorda un punct, iar la intrebarile 3, 5, 8, 9, 10, pentru raspunsul NU se acorda cate un punct. Dupa adunarea numarului de puncte, daca totalul este mai mic de 7, inseamna ca acea persoana exprima o atitudinea negativa fata de sine, daca totalul este intre 7 si 10 elevul are o stimade sine pozitiva.

2. Autoaprecierea imaginii de sine

Scala Autoaprecierii Imaginii de Sine

Aceasta scala reprezinta o lista de adjective ce trec in revista o serie de caracteristici pozitive si negative ale Eu-lui. Lista nu contine raspunsuri bune sau gresite, ci doar informatii despre felul in care se vede fiecare.

Instructaj:

"Cititi adjectivele de mai jos, apoi marcati cu X in coloana "Cum sunt in prezent" fiecare cuvant care, dupa parerea dumneavoastra, exprima o trasatura ce va caracterizeaza. Apoi, fara sa priviti semnele deja facute, recititi lista. Acum notati cu O in coloana "Cum as dori sa fiu", fiecare cuvant care exprima insusirea pe care ati dori sa o aveti daca ati putea fi o persoana ideala."

Notare:

Pentru a afla scorul, se acorda un punct pentru fiecare adjectiv notat in ambele coloane, cu X, respectiv O, ca si pentru cele care in ambele coloane nu au primit nici un semn. Daca un adjectiv este notat doar in una din coloane, el nu primeste nici un punct. Pentru obtinerea notei totale se face suma punctelor.

Interpretare:

Existenta unui acord de cel putin 75% (un punctaj de cel putin 24) sugereaza un nivel rezonabil al confortului psihic si o discrepanta nesemnificativa intre Eul actual si Eul ideal. Un punctaj sub 24 semnifica un disconfort psihic si, implicit, o discrepanta mare intre Eul actual si Eul ideal.

Autoaprecierea imaginii de sine

3. Scala Dezirabilitatii Sociale

Furnizeaza o masura a tendintei de a da raspunsuri dezirabile pentru a produce o buna impresie, scorurile ridicate, indicand o mare nevoie de aprobare sociala.

Instructaj:

"Mai jos sunt prezentate un numar de 33 de enunturi reprezentand atitudini si trasaturi de personalitate. Cititi cu atentie fiecare enunt si decideti daca este adevarat (A) sau fals (F) in cazul dumneavoastra. Incercati sa nu pierdeti mult timp cu raspunsul si evaluati pe rand toate enunturile. In coloana alaturata marcati cu semnul X raspunsul ales"

Notare:

Se acorda cate un punct la raspunsurile: A - 1, 2, 4, 7, 8, 13, 16, 17, 18, 20, 21, 24, 25, 26, 27, 29, 31, 33; F - 3, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 19, 22, 23, 28, 30, 32. Se calculeaza numarul de raspunsuri date care concorda cu acestea si se obtine numarul total de acorduri, care reprezinta scorul subiectului.

Interpretare:

Scoruri scazute (0-8)

- subiectul a dat raspunsuri intr-o directie dorita de catre altii, deci acceptate social; fie nu il deranjeaza cand alti oameni considera ca se comporta indezirabil social, fie doreste sa fie privit ca o persoana razvratita social (dezirabilitate sociala scazuta).

Scoruri medii (9-19

- subiectul a raspuns ca doua treimi dintre oamenii care completeaza testul; scorurile incluse aici reprezinta o combinatie de raspunsuri dezirabile si nedezirabile social, combinatie ce exprima un echilibru relativ in modul de comportament cotidian.

Scoruri mari (20-33

- a fi privit ca acceptabil este un lucru foarte important pentru subiect; marimea scorului reflecta nevoia pe care o are de a fi aprobat de catre altii.

Scala Dezirabilitatii Sociale

Itemi:

A F

Inainte de a vota pe cineva incerc sa aflu date despre candidat.

Nu ezit sa-mi las treburile deoparte ca sa ajut pe cineva aflat la

nevoie.

3.Imi este cateodata greu sa-mi continui munca daca nu sunt

incurajat.

4.Niciodata nu mi-a displacut cineva foarte mult.

5.In diferite ocazii nu ma indoiesc de abilitatea mea de a reusi

in viata.

6. Cateodata ma simt insuportabil cand nu-mi iese bine ceea ce fac.

7. Totdeauna sunt atent la felul in care ma imbrac.

8. Acasa mananc la fel de frumos ca atunci cand sunt la restaurant.

9. Daca as putea merge la un film fara sa platesc si as fi sigur ca

nu ma vede nimeni, probabil ca as face-o.

10. Rareori renunt la ceva pentru ca nu am incredere in abilitatea mea

de a face acel lucru.

11. Imi place uneori sa barfesc.

12. Mi s-a intamplat sa simt razvratire fata de persoane cu autoritate

chiar daca am stiut ca au dreptate.

13. Indiferent cu cine vorbesc sunt intotdeauna un bun ascultator.

14. Imi pot reaminti cand am facut-o pe "bolnavul" ca sa ies

dintr-o situatie.

15. Au fost ocazii cand am profitat de altcineva.

16. Sunt intotdeauna gata sa recunosc daca am facut o greseala.

17. Totdeauna incerc sa fac ceea ce propavaduiesc.

Itemi ( continuare)

A F

18. Nu gasesc ca este deosebit de greu sa ai de-a face cu oameni

care vorbesc tare sau care sunt nesuferiti.

19. Cateodata incerc sa fiu mai degraba chit cu cineva decat sa

iert si sa uit.

20. Cand nu stiu ceva nu-mi pasa daca recunosc sau nu.

21. Ma port totdeauna frumos cu oameni dezagreabili.

22. Uneori am insistat s fac ceva cu propriile mele puteri.

23. Mi s-a intamplat sa simt ca am dus de rapa ceva.

24. Niciodata nu m-am gandit sa las pe cineva sa fie pedepsit

in locul meu pentru ceea ce am facut eu rau.

25. Niciodata nu am detestat situatia in care mi s-a cerut sa

intorc o favoare facuta mie.

26. N-am fost niciodata enervat cand oamenii si-au exprimat

idei foarte diferite de ale mele.

27. Niciodata nu am facut o lunga calatorie fara sa controlez

bine siguranta ei.

28. Mi s-a intamplat sa fiu foarte invidios pentru norocul

altuia.

29. Aproape niciodata nu am simtit indemnul/nevoia de a supara

pe cineva.

30. Cateodata ma irita oamenii care-mi cer favoruri.

31. Niciodata nu am simtit ca am fost pedepsit fara motiv.

32. Cateodata am gandit ca oamenilor care au necazuri li se

intampla astfel numai pentru ca primesc ceea ce merita.

33. Niciodata n-am spus ceva deliberat pentru a rani simtamintele oamenilor.

Activitatea 7

Analiza DOTS

Scop:

Acest exercitiu are rolul de a-l pune pe elev sa efectueze o analiza, care sa-l ajute sa constinetizeze asupra situatiei reale, sansele, un eventual plan de actiune in vederea luarii deciziei privind optiunile scolare.

Timp:

Nu exista limita de timp dar, uzual, se aplica 10-15 minute.

Materiale:

Coli A4 sau orice coala de hartie si instrumente de scris.

Procedeu :

Te rog sa da un raspuns cat mai sincer:

,,Ce sanse am?''

,,Cum sunt?''

,,Ce voi face?''

,,Cum voi face fata?''

• SANSE

Raspunsul la intrebarea ,,Ce sanse am?'' luand in considerare posibilitatile accesibile.

• IDENTITATE

Raspunsul la intrebarea ,,Cum sunt?'' luand in considerare ce pot oferi si ce urmaresc.

• DECIZIA

Raspunsul la intrebarea ,,Ce voi face?'' identificand si rezolvand dilemele personale.

• TRANZITIE

Raspunsul la intrebarea ,,Cum voi face fata?'' anticipand consecintele si gasind solutiile.